Trump revocă principiile de bază ale reglementărilor americane privind clima și elimină standardele de emisii ale vehiculelor
Este cea mai amplă renunțare la politica privind schimbările climatice de către administrație de până acum, după o serie de reduceri de reglementări și alte măsuri menite să deblocheze dezvoltarea combustibililor fosili și să împiedice implementarea energiei curate, potrivit Reuters. „În cadrul procesului recent finalizat de EPA (Agenția pentru Protecția Mediului), punem capăt oficial așa-numitei constatări de periclitare, o politică dezastruoasă din epoca Obama care a afectat grav industria auto americană și a crescut prețurile pentru consumatorii americani”, a declarat Trump, spunând că este cea mai mare acțiune de dereglementare din istoria SUA. Trump a anunțat abrogarea alături de administratorul EPA, Lee Zeldin, și de directorul de buget al Casei Albe, Russ Vought, care a încercat de mult timp să revoce constatarea și a fost un arhitect cheie al proiectului de politică conservatoare Project 2025. Pentru Trump schimbările climatice sunt o „escrocherie” Trump a declarat că este de părere că schimbările climatice sunt o „escrocherie” și a retras Statele Unite din Acordul de la Paris, excluzând astfel cel mai mare contribuitor istoric la încălzirea globală din eforturile internaționale de combatere a acesteia, pe lângă eliminarea creditelor fiscale din epoca Biden care vizau accelerarea implementării mașinilor electrice și a energiei regenerabile. Zeldin a declarat că administrația Trump a adoptat cea mai semnificativă politică climatică din ultimii 15 ani, lucru pe care agenția l-a evitat în timpul primului său mandat, din cauza îngrijorării industriei cu privire la incertitudinea juridică și de reglementare. „Numită de unii drept Sfântul Graal al excesului de reglementare federală, constatarea privind periclitarea EPA din 2009 a lui Obama este acum eliminată”, a spus el. Constatările privind punerea în pericol au fost adoptate pentru prima dată de Statele Unite în 2009 și au determinat EPA să ia măsuri în temeiul Legii privind aerul curat din 1963 pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, metan și alți patru poluanți atmosferici care captează căldura, proveniți de la vehicule, centrale electrice și alte industrii. Acest lucru s-a întâmplat după ce Curtea Supremă a decis în 2007, în cazul Massachusetts vs. EPA, că agenția are autoritatea de a reglementa emisiile de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră în temeiul Legii privind aerul curat. Abrogarea sa ar elimina cerințele de reglementare pentru măsurarea, raportarea, certificarea și respectarea standardelor federale privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru autoturisme, dar este posibil să nu se aplice inițial surselor staționare, cum ar fi centralele electrice.
Trump amenință Iranul cu consecințe foarte traumatizante dacă nu acceptă un acord
Președintele american a declarat în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, că „trebuie să încheiem un acord, altfel va fi foarte traumatizant, foarte traumatizant”, potrivit Le Figaro. Trump a dăugat că speră ca negocierile cu Republica Islamică să se încheie în decurs de o lună. „Voi vorbi cu ei cât timp doresc”, a adăugat el, indicând că, dacă nu se va ajunge la un acord, va trece la „faza a doua”, care ar fi „foarte dură” pentru iranieni. El a citat încă o dată ca exemplu bombardamentele americane asupra siturilor nucleare iraniene în timpul războiului de 12 zile lansat de Israel în iunie. Washingtonul și Teheranul spun că doresc să continue discuțiile după o rundă inițială de negocieri pe 6 februarie, în Oman. „I-am exprimat (lui Donald Trump) un anumit scepticism cu privire la calitatea oricărui acord cu Iranul”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu, a doua zi după o întâlnire la Casa Albă cu liderul republican. „Am spus că, dacă se va ajunge într-adevăr la un acord, acesta ar trebui să includă elemente foarte importante (…) pentru Israel ”, a adăugat el. „Nu este vorba doar despre problema nucleară (ci) și despre rachetele balistice și despre reprezentanții Iranului (grupurile armate)”, cum ar fi Hezbollah în Liban, Hamas în Palestina și houthii în Yemen, a argumentat premierul israelian. Condiții pentru o „afacere bună” cu Iranul Problema rachetelor este o linie roșie pentru Israel, care se află la aproximativ 2.000 de kilometri de Iran. Acest lucru a confirmat preferința lui Donald Trump, deocamdată, pentru calea diplomatică, chiar dacă miliardarul în vârstă de 79 de ani a desfășurat resurse militare considerabile în apropierea Iranului. Președintele american consideră că se creează „condițiile” care ar putea duce la o „afacere bună” cu Iranul, a observat Benjamin Netanyahu la părăsirea capitalei americane. În urma izbucnirii unei mișcări de protest, reprimată brutal de autoritățile iraniene la începutul lunii ianuarie, Donald Trump a lansat numeroase avertismente Teheranului. Cu toate acestea, în timpul întâlnirii sale cu Benjamin Netanyahu de miercuri, acesta a „insistat” asupra angajamentului său de a continua discuțiile cu Teheranul, în ciuda pozițiilor lor extrem de divergente.
Ursula von der Leyen și António Costa după reuniunea liderilor europeni din Belgia: Există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Liderii Uniunii Europene, printre care președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au reunit joi pentru o întrunire axată pe găsirea de noi modalități de a relansa economia blocului comunitar. Printre subiectele dezbătute la castelul Alden Biesen din Belgia, au fost și modalitățile principale de eliminare a barierelor birocratice și de a atrage investiții în fața concurenței SUA și Chinei. În urma întâlnirii dintre liderii europeni, aceștia au susținut o conferință de presă în fața jurnaliștilor. Președintele Consiliului European, António Costa a declarat că „există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor. Europei îi lipsesc investițiile și este crucial să mobilizăm investițiile private în bloc în acest an.” Costa a explicat că majoritatea propunerilor sunt tehnice, și vizează aplicarea legilor în țările UE, unde sistemele financiare rămân fragmentate, scrie Euronews. Acesta a declarat în cadrul aceleiași conferințe, care a urmat summitului informal al UE, că a existat un „acord unanim” pentru a continua agenda de simplificare a UE. De la începutul acestui mandat legislativ, în iunie 2024, Ursula von der Leyen a prioritizat o gamă de propuneri legislative numite „omnibus” pentru a realiza reforme de simplificare în mai multe sectoare. Înainte de acest summit din Belgia, guvernele italian și german au propus ca problema simplificării să fie un subiect central de discuție. Von der Leyen și Costa pledează pentru o cooperare consolidată Ursula von der Leyen și António Costa au apărat amândoi utilizarea cooperării consolidate pentru a ieși din impasul politic, în scopul de a avansa în grupuri mai mici de state membre. Ei au spus că aplicarea acestui instrument juridic ar putea fi necesară pentru adoptarea celui de-al 28-lea regim, un sistem unificat care să faciliteze înființarea de companii în întregul bloc comunitar. „Voi încerca să evit cooperarea consolidată și să mă asigur că toate cele 27 de state membre sunt de acord asupra regimului comun, acesta este primul nostru obiectiv”, a declarat Costa. „Dacă nu funcționează, Tratatul de la Lisabona oferă mai multe soluții, una dintre ele fiind cooperarea consolidată”, a adăugat el. Von der Leyen a declarat legat de cooperarea consolidată, care necesită unirea forțelor a cel puțin 9 state membre, că rămâne deschisă altor țări „oricând”. „Adesea, avansăm cu viteza celui mai lent, iar cooperarea consolidată evită acest lucru”, a spus ea. Cooperarea consolidată a fost utilizată ultima dată în decembrie pentru a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei, fără Ungaria, Slovacia și Republica Cehă. Liderii UE sunt de acord să acorde companiilor din Uniune un tratament preferențial într-un mod „proporțional” și „țintit”, a declarat António Costa. „Există o înțelegere larg împărtășită cu privire la importanța strategică pentru Europa de a proteja și consolida anumite sectoare”, a mai spus acesta, Liderii UE și Comisia vor propune o soluție „concretă” pentru reducerea prețurilor la energie Liderii UE, împreună cu Comisia Europeană, vor pregăti câteva propuneri concrete pentru reducerea prețurilor la energie, care vor fi prezentate la următorul Consiliu European formal de la Bruxelles, care va avea loc în martie, a declarat președintele Consiliului European. Costa nu a dat niciun exemplu specific al propunerilor aflate în discuție, dar spus că găsirea soluției potrivite va fi o prioritate pentru următorul summit. Liderii Uniunii Europene sunt de acord să accelereze o nouă propunere legislativă pentru un set unic și mai simplu de reguli corporative. Aceștia sunt de acord asupra „importanței de a avansa rapid în acest an cu cel de-al 28-lea regim”, a declarat António Costa.
Nicușor Dan despre decizia CCR: evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții
Președintele României, Nicușor Dan, a fost rugat să comenteze decizia judecătorilor CCR în timpul unei conferințe de presă care a avut loc în Belgia la finalul întâlnirii de la Consiliul European. „Nu vreau să comentez foarte mult pentru că este o autoritate care are libertatea de apreciere”, a spus Nicușor Dan. El a insistat asupra problemei spunând că societatea vrea o soluție și a recunoscut că judecătorii CCR au tergiversat cazul. „Totuși este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societate de foarte multă vreme (…) evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții”, a precizat Nicușor Dan. Reforma pensiilor speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan, ar urma să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), au relatat surse din Administrația Prezidențială. „Pare că la CCR s-au cam schimbat polii de putere dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea iar a deciziei. Cel mai probabil reforma va fi trimisă la CJUE”, au spus aceleași surse. Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE în privința statutului magistraților. Miercuri, Curtea Constituțională a decis că va lua o decizie în acest sens pe 18 februarie.
Fost premier norvegian, suspect de corupție agravată în dosarul Epstein. Percheziții la proprietățile lui Jagland
Operațiunea a fost realizată de Økokrim, unitatea specializată în combaterea criminalității financiare, în baza unei decizii judecătorești, scrie Der Spiegel. Potrivit unui comunicat oficial, poliția a percheziționat locuința lui Jagland din Oslo, precum și alte două proprietăți situate în Risør și Rauland, în sudul Norvegiei. Perchezițiile au fost posibile după ce Consiliul Europei i-a ridicat imunitatea, la solicitarea autorităților norvegiene. Jagland a fost secretar general al Consiliului Europei între 2009 și 2019 și, anterior, președinte al Comitetului Nobel norvegian. Ancheta vizează posibile fapte de „corupție pasivă”, autoritățile încercând să stabilească dacă avantajele primite de Jagland constituie beneficii ilegale. Conform documentelor publicate în dosarul Epstein la sfârșitul lunii ianuarie, Jagland și/sau membri ai familiei sale ar fi utilizat, în mod repetat, între 2011 și 2018, apartamentele lui Epstein din Paris și New York, precum și proprietatea acestuia din Palm Beach, Florida. Pentru cel puțin unul dintre aceste sejururi, cheltuielile de călătorie pentru șase adulți ar fi fost suportate integral de Jeffrey Epstein. De asemenea, anchetatorii menționează o ofertă de acoperire a costurilor pentru o vacanță în Caraibe, acceptată inițial de Jagland, dar anulată ulterior. Thorbjørn Jagland, suspect de corupție agravată, neagă orice faptă penală Prin intermediul avocatului său, Anders Brosveet, fostul lider laburist în vârstă de 75 de ani a declarat că nu este vinovat de nicio infracțiune și că dorește să coopereze deplin cu ancheta. Acesta urmează să fie audiat de Økokrim în perioada următoare. Documentele anchetei mai arată că Jagland ar fi solicitat sprijinul lui Epstein pentru obținerea unui împrumut bancar și că Epstein l-ar fi presat în repetate rânduri să faciliteze o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Jagland a admis recent că menținerea relației cu Epstein a fost „o eroare de judecată”. Jeffrey Epstein, condamnat în 2008 pentru infracțiuni sexuale, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, în așteptarea procesului pentru trafic sexual de minori. Dosarul său continuă să genereze investigații și controverse internaționale, mai multe personalități fiind menționate în documente, fără ca simpla apariție a numelui să implice automat vinovăție.
Donald Trump ar putea participa la parada de Ziua Victoriei din Rusia, sugerează Kremlinul
Kremlinul a sugerat această posibilitate prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, care a declarat că autoritățile ruse iau în calcul adresarea unei invitații oficiale liderului de la Casa Albă. Într-un interviu acordat agenției ruse TASS, preluat ulterior de NEXTA și citat de publicația belgiană 7sur7.be, Dmitri Peskov a afirmat că „cel puțin îl vom întreba dacă poate fi prezent”. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare, limitându-se la a spune: „Vom vedea”. Pe 9 Mai, Rusia sărbătorește victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945. Evenimentul reprezintă una dintre cele mai importante sărbători naționale ruse și este marcat printr-o paradă militară de amploare în Piața Roșie din Moscova. Interesul internațional față de parada de Ziua Victoriei a crescut semnificativ după declanșarea războiului din Ucraina, în februarie 2022. De atunci, evenimentul este atent urmărit de comunitatea internațională, fiind perceput nu doar ca o comemorare istorică, ci și ca un instrument de mesaj politic și militar. În fiecare an, Kremlinul invită lideri ai statelor considerate „prietene”. În 2024, invitatul de onoare a fost președintele Chinei, Xi Jinping, a cărui prezență a subliniat apropierea strategică dintre Moscova și Beijing. Donald Trump ar putea participa la parada de Ziua Victoriei din Rusia și la discursul lui Vladimir Putin În cadrul paradei, președintele rus Vladimir Putin susține în mod tradițional un discurs, în care face referiri la istoria celui de-al Doilea Război Mondial, dar și la contextul geopolitic actual. În ultimii ani, discursurile au inclus critici dure la adresa Occidentului și justificări ale politicii externe ruse. Dmitri Peskov a confirmat că și în acest an vor fi prezenți „invitați internaționali”, fără a preciza lista oficială. O eventuală participare a lui Donald Trump ar avea un impact diplomatic major și ar putea genera reacții puternice pe scena internațională, având în vedere relațiile tensionate dintre Rusia și Statele Unite.
Un italian distrat și-a aruncat la gunoi tot aurul
Un italian din regiunea Puglia a aruncat la gunoi 20 de lingouri de aur, iar asta a dus la o mobilizare impresionantă de forțe ale autorităților și a locuitorilor din zonă. Totul s-a petrecut în Torre Lapillo, unde bărbatul își depozitase lingourile, evaluate la aproximativ 120.000 de euro, într-un recipient de tablă aparent banal. Dar banalul e banal până la capăt, iar asta l-a făcut pe bărbatul de 57 de ani să uite că lingourile sunt în cel mai neatractiv loc, iar, în timpul unei seisuni de curățenie făcută pe fugă, a confundat cutia cu fier vechi și a aruncat-o la gunoi. La gunoiul menajer! Panică după plecarea mașinii de gunoi Omul a realizat târziu greșeala, după ce autospeciala de colectare își terminase deja traseul. Intrat în panică, bărbatul s-a prezentat la secția locală de carabinieri. Inițial sceptici, polițiștii au verificat imaginile camerelor de supraveghere de la domiciliul acestuia, care au confirmat întreaga poveste: momentul în care recipientul de tablă este dus la tomberon și ridicarea ulterioară a gunoiului. Căutări printre munți de deșeuri Operațiunea de recuperare a fost descrisă chiar de autorități drept o veritabilă căutare a „acului în carul cu fân”. Deșeurile fuseseră deja transportate la groapa de gunoi din Ugento, unde urmau să fie procesate sau îngropate. Cu ajutorul angajaților de la groapa de gunoi, carabinierii au identificat camionul compactor și zona exactă în care fusese descărcat conținutul acestuia. După o căutare minuțioasă printre grămezi de gunoaie, comoara a fost găsită: recipientul de tablă era intact, cu toate cele 20 de lingouri înăuntru. Aurul din gunoi – subiectul zilei în zonă Aurul a fost returnat proprietarului, care le-a mulțumit emoționat carabinierilor și lucrătorilor de la groapa de gunoi pentru profesionalism și onestitate. Povestea s-a răspândit rapid în zonă, devenind atât un subiect savuros de conversație, cât și un avertisment serios. Autoritățile locale au profitat de ocazie pentru a le reaminti cetățenilor că obiectele de mare valoare sunt mai în siguranță în depozite bancare, nu în cutii „discrete” care pot ajunge, din neatenție, direct la tomberon.
Ucraina prezintă drona-bombardier Linza 3.0, cu navigație optică și rază de 15 km
Frontline Robotics a prezentat „Linza 3.0”, o dronă-bombardier dezvoltată pentru misiuni militare, care, potrivit companiei, este deja utilizată pe front de zeci de unități ale forțelor de apărare ale Ucrainei. Noua versiune are un cadru de 12 inci și poate transporta o încărcătură utilă de până la 4 kilograme pe o distanță de până la 15 kilometri, cu un timp de zbor de aproximativ 60 de minute. Comparativ, versiunea anterioară putea duce 2 kilograme pe o distanță de 10 kilometri. Drona este dotată cu un modul de navigație vizual-inerțială bazat pe inteligență artificială, care permite menținerea poziției deasupra țintei la o altitudine de până la 200 de metri și afișarea traseului parcurs pe hartă. Sistemul de navigație optică este prezentat drept un avantaj în condiții de bruiaj electronic, simplificând controlul aparatului în teren. „Linza 3.0” poate fi folosită pentru lovirea țintelor, misiuni de recunoaștere, minare, transport logistic sau ca releu de comunicații. Varianta de zi este echipată cu o cameră girostabilizată cu rezoluție 1280×720 și zoom digital 6x, iar cea de noapte are termoviziune cu rezoluție 640×512 și frecvență de 30 Hz. Sistemul include comunicații criptate pe două benzi, cu schimbare pseudoaleatorie a frecvenței, concepute pentru a rezista la război electronic, precum și transmisie video digitală rezistentă la bruiaj. Drona are funcție de revenire automată la punctul de plecare și mod FailSafe configurabil. Compania a anunțat că „Linza 3.0” va fi primul model produs într-o companie mixtă ucraineano-germană, Quantum Frontline Industries, în contextul eforturilor de extindere a producției de echipamente militare.
Unde investesc cele mai bogate familii din lume? Iată un indiciu: nu în Inteligența Artificială.
Nici Nvidia, nici Microsoft, nici Google, nici Apple, nici Meta… niciuna dintre așa-numiții„Șapte Magnifici” nu se află încă în centrul real al portofoliilor marilor averi ale planetei. Potrivit unei analize ample realizate de J.P. Morgan Private Bank pe un eșantion de 333 de birourilor familiale (family offices) din 30 de țări, deși 65% dintre respondenți afirmă că intenționează să acorde prioritate investițiilor în inteligență artificială, această intenție nu se reflectă încă proporțional în portofoliile lor. Datele sunt elocvente: din patrimoniul net colectiv estimat la 518 miliarde de dolari, administrat de participanții la studiu, aproximativ 70% nu este încă alocat infrastructurilor esențiale pentru dezvoltarea IA, precum centrele de date, capacitatea de calcul, semiconductorii sau rețelele energetice. Cu alte cuvinte, discursul este înaintea capitalului. În timp ce inteligența artificială domină titlurile, strategiile corporative și evaluările bursiere, o mare parte dintre marile averi familiale mențin o expunere limitată la fundamentele fizice care susțin această revoluție tehnologică. Totuși, raportul consideră că această tendință sugerează că există încă un potențial important pentru ca acest tip de vehicule investiționale familiale să își optimizeze și mai mult portofoliile în aceste domenii-cheie. Desigur, nu orice investiție este potrivită. „Pentru a valorifica la maximum oportunitățile oferite de IA, investitorii trebuie să privească dincolo de marile companii lider și să se concentreze pe facilitatori, cei care impulsionează lanțul de aprovizionare, de la semiconductori și infrastructura energetică până la rețele și sisteme de răcire”, afirmă Christophe Aba, director internațional de Investiții și Consultanță al J.P. Morgan Private Bank. Un portofoliu tipic Acțiunile listate rămân nucleul portofoliilor, reprezentând 38,4% din total. Acest lucru confirmă că, în pofida interesului tot mai mare pentru active alternative, expunerea la piețele financiare continuă să fie baza strategiei de investiții, oferind lichiditate și stabilitate. Foarte aproape se situează investițiile private, care reprezintă deja 30,8%, un procent care arată apetitul tot mai mare al birourilor familiale (family offices) pentru active nelistate, precum imobiliarele, capitalul privat și participațiile directe în companii. Acest segment necesită răbdare, cunoștințe specializate și un orizont pe termen lung, dar permite accesul la oportunități pe care piețele publice nu le oferă și, adesea, cu potențial de randamente superioare. Venitul fix își păstrează rolul tradițional de ancoră defensivă, cu 14,8% din portofoliu, echilibrând riscul și randamentul. Fondurile speculative reprezintă 4,7%, în timp ce materiile prime și activele tangibile de colecție, precum arta, ocupă doar 1,3%, respectiv 1%. În mod curios, în ciuda interesului mediatic uriaș și a potențialului disruptiv al activelor digitale, criptomonedele și alte active digitale reprezintă abia 0,4% din portofolii. Acest lucru arată că, deocamdată, marile averi rămân prudente în privința instrumentelor mai volatile și cu risc ridicat, prioritizând stabilitatea și controlul în fața expunerii la tendințe emergente. Fără îndoială, așa cum subliniază banca, complexitatea tot mai mare a acestor vehicule investiționale, cauzată, de exemplu, de competiția pentru atragerea talentelor și a competențelor specializate, crește costurile operaționale și determină recrutarea de profesioniști din diverse domenii. În acest sens, costul operațional anual al unui birou familial (family offices) este de 3 milioane de dolari, sumă care ajunge la 6,6 milioane de dolari în cazul celor care administrează peste 1 miliard de dolari în active. Fantoma celei de-a treia generații Bunicul o fondează, tatăl o consolidează, nepotul… Evitarea împlinirii acestei „profeții” a afacerii de familie este principala preocupare a marilor birouri familiale (family offices). Planificarea succesiunii rămâne o chestiune esențială: 53% dintre familiile proprietare de afaceri o consideră o prioritate, însă 86% dintre ele nu au un plan clar de succesiune pentru persoanele responsabile de luarea deciziilor-cheie, ceea ce evidențiază o zonă critică ce trebuie îmbunătățită pe măsură ce se apropie tranzițiile generaționale. Lipsa de claritate în procesul succesoral poate genera tensiuni personale, conflicte strategice și pierderi de valoare care, în cazurile cele mai extreme, obligă la vânzarea sau chiar lichidarea unor afaceri care au dăinuit secole. „Proprietarii afacerilor de familie sunt foarte conștienți de aceste riscuri interne și iau măsuri active pentru a proteja continuitatea și eficiența birourilor familiale (family offices)”, afirmă Elisa Shevlin Rizzo, director de Consultanță pentru Oficii de Familie în cadrul J.P. Morgan Private Bank.
Cuba, tot mai izolată: aliații tradiționali își retrag sprijinul în fața presiunilor SUA
De-a lungul istoriei sale recente, Cuba a depins constant de o serie de parteneri externi pentru a-și asigura resursele fundamentale, precum alimente, carburanți și alte produse indispensabile. În era Războiului Rece, ajutorul substanțial acordat de Uniunea Sovietică a fost determinant pentru menținerea sistemului comunist din capitala Havana. Prăbușirea URSS, survenită în 1991, a aruncat Cuba într-o perioadă de recesiune severă. Produsul Intern Brut a înregistrat un declin de 35% într-un interval de trei ani, volumul importurilor de țiței s-a micșorat drastic, iar cetățenii au fost afectați de lipsuri alimentare acute, arată Il Post. În deceniile ce au urmat, autoritățile cubaneze nu au reușit să diminueze vulnerabilitatea insulei față de importurile externe. Deși Cuba extrage aproximativ 40% din necesarul său de petrol, această cantitate este aproape în totalitate destinată generării de electricitate. Prin urmare, carburanții pentru transport, alături de o proporție semnificativă din produsele alimentare – estimată între 30% și 40%, ajungând la 80% în anumite sectoare – rămân dependente de aprovizionarea din străinătate. Venezuela: Un aliat energetic dispărut Până de curând, Venezuela, sub conducerea lui Nicolás Maduro, a reprezentat principalul pilon energetic al Cubei. Aceasta livra zilnic între 20.000 și 70.000 de barili de țiței, satisfăcând o parte considerabilă din cererea totală a Cubei, care se ridica la circa 100.000 de barili pe zi. Această situație a suferit o modificare drastică la începutul lunii ianuarie, ca urmare a intensificării acțiunilor Statelor Unite în Venezuela. Acțiunile SUA au vizat conducerea și, implicit, sectorul petrolier. Drept consecință, livrările de țiței către Cuba au fost complet sistate, lăsând insula fără cel mai important furnizor de combustibil. Mexicul, sub presiunea americană Mexicul, un alt partener tradițional, a continuat să ofere sprijin Cubei, chiar și în contextul embargoului american în vigoare din 1960. Acesta asigura un flux zilnic de aproximativ 20.000 de barili de petrol. Cu toate acestea, administrația Trump a notificat intenția de a impune tarife vamale statelor care aprovizionează Cuba cu petrol. În urma acestui avertisment, guvernul mexican a hotărât să sisteze livrările. În loc de combustibil, Mexicul a expediat ajutoare umanitare. Acestea se limitează la alimente și articole de igienă. Totodată, Mexicul depune eforturi diplomatice pentru a negocia cu Washingtonul o soluție care să permită transporturi limitate de combustibil. Se încearcă încadrarea lor drept asistență umanitară. China și Rusia: Un suport restrâns China și Rusia au păstrat legături diplomatice solide cu Havana și au condamnat public sancțiunile impuse de Statele Unite. Deși Beijingul a asigurat un sprijin „în funcție de capacități”, până la acest moment nu au fost concretizate acțiuni care să poată echilibra volumul de petrol pierdut, provenit anterior din Venezuela și Mexic. În trecut, Rusia a efectuat livrări sporadice de petrol, însă acestea au încetat odată cu introducerea noilor restricții americane. Reprezentanți ruși au menționat posibilitatea reluării acestor transporturi, dar fără a oferi detalii sau confirmări definitive. Criza energetică și amenințarea economică severă Întreruperea importurilor de țiței are un impact direct asupra generării de electricitate, a sistemului de transport și a întregii activități economice. Deficitul de carburant generează pene de curent frecvente. Se impun astfel restricții asupra circulației și se creează dificultăți majore în lanțul de distribuție a produselor alimentare. Dacă nu va beneficia de o intervenție externă substanțială, Cuba riscă să se confrunte din nou cu o situație comparabilă cu „perioada specială” de după 1991. În contextul actual, chiar dacă se mențin declarațiile de solidaritate la nivel diplomatic, capitala Havana pare mai izolată decât în ultimele decenii. Aceasta se confruntă cu o presiune economică crescândă și cu o rețea de aliați care se dovedește a fi fie neputincioasă, fie reticentă în a oferi un sprijin decisiv.