Un cartel mexican a blocat zborurile pe un aeroport internațional din SUA
Un cartel mexican a folosit mai multe drone care au trecut granița dintre Mexic și SUA, afectând activitățile pe Aeroportul Internațional El Paso din Texas, potrivit CNBC. Miercuri dimineață, Administrația Federală a Aviației (FAA) a oprit brusc toate zborurile de pe aeroport. FAA a anunțat că interdicția va fi în vigoare timp de 10 zile. La fel de surprinzător, câteva ore mai târziu FAA a renunțat la interdicție. Un oficial al administrației Trump a explicat că Departamentul Apărării a dezactivat dronele cartelului mexican care au încălcat spațiul aerian al SUA. Autoritățile au adăugat că nu mai există nicio amenințare la adresa transportului aerian comercial. „Închiderea temporară a spațiului aerian deasupra orașului El Paso a fost ridicată. Nu există nicio amenințare la adresa aviației comerciale. Toate zborurile se vor relua normal”, a transmis FAA pe X. Aeroportul se află lângă granița cu Mexicul, la aproximativ 19 kilometri de Juarez, Mexic. Interdicția inițială viza o zonă fără zboruri de 16 kilometri în jurul aeroportului. Deși FAA oprește în mod regulat zborurile pe aeroporturi din cauza vremii sau a traficului, o problemă de securitate este extrem de neobișnuită, la fel ca și anunțarea unei închideri a spațiului aerian pe o perioadă atât de lungă. Aproape 3,5 milioane de pasageri au trecut prin aeroportul din El Paso în primele 11 luni ale anului 2025. În februarie au fost programate 1.314 plecări de pe aeroportul texan, inclusiv 40 de plecări miercuri.
Regatul Unit a fost colonizat de imigranți, spune coproprietarul echipei de fotbal Manchester United
Jim Ratcliffe, fondatorul grupului chimic INEOS și coproprietar al echipei Manchester United, a avertizat că Marea Britanie se confruntă cu provocări politice, sociale și economice profunde, printre care o creștere fără precedent a imigrației în ultimii ani, potrivit Sky News. „Nu poți avea o economie cu nouă milioane de oameni care primesc ajutoare sociale și cu un număr uriaș de imigranți care vin”, a spus el. „Adică, Regatul Unit a fost colonizat. Costă prea mulți bani.” „Regatul Unit a fost colonizat de imigranți, nu-i așa? Adică, populația Regatului Unit era de 58 de milioane în 2020, acum este de 70 de milioane. Asta înseamnă 12 milioane de oameni”, a afirmat Jim Ratcliffe. Oficiul Național de Statistică (ONS) estimează că populația Regatului Unit era de 67 de milioane la mijlocul anului 2020 și de 70 de milioane la mijlocul anului 2024. Populația Regatului Unit a fost estimată la 58,9 milioane în anul 2000. Premierul britanic Keir Starmer a răspuns la remarcile lui Jim Ratcliffe despre imigrație, spunând că acestea sunt „ofensatoare și greșite”. „Marea Britanie este o țară mândră, tolerantă și diversă”, a adăugat prim-ministrul. „Jim Ratcliffe ar trebui să își ceară scuze.”
Promisiunea incredibilă a unui candidat la președinție. El va cere SUA și Israel să-i bombardeze țara
Abelardo de la Espriella, un politician din Columbia, vrea ca SUA și Israel să-i bombardeze țara, potrivit Le Figaro. Politicianul care ar putea fi viitorul președinte al țării susține că astfel se poate lupta cu traficanți de droguri. Promisiunea a fost făcută înainte de alegerile din Columbia de candidatul de dreapta. El a promis că îi va bombarda pe traficanți de droguri cu sprijinul SUA Într-un interviu acordat miercuri AFP, Abelardo de la Espriella a anunțat că va lansa o ofensivă aeriană, cu sprijinul Statelor Unite și Israelului, în primele 90 de zile de mandat pentru a învinge cartelurile de droguri. De la sediul de campanie din Bogotá, politicianul a promis că va implementa un „plan șoc” pentru a recâștiga controlul asupra unor zone întinse din țară deținute de gherile și traficanți de droguri. De asemenea, avocatul în vârstă de 47 de ani, care se autointitulează „Tigrul”, promite că va da foc tuturor plantațiilor de coca din țară. Columbia este principalul producător mondial de cocaină.
Trump i-a spus lui Netanyahu că va continua să discute cu Iranul
Într-o postare pe rețelele de socializare, președintele american Donald Trump, care a numit întâlnirea „foarte bună”, a descris cum a transmis un mesaj clar omologului său israelian, sugerând totodată un rezultat oarecum neconcludent al discuțiilor, potrivit CNN. „Nu s-a ajuns la nimic definitiv, în afară de faptul că am insistat ca negocierile cu Iranul să continue pentru a vedea dacă se poate sau nu să se încheie un Acord”, a scris el pe Truth Social. „Dacă se poate, îl informez pe prim-ministru că aceasta va fi o preferință. Dacă nu se poate, va trebui doar să vedem care va fi rezultatul.” „Ultima dată când Iranul a decis că este mai bine să nu încheie un acord și a fost lovit cu „Midnight Hammer” – asta nu a funcționat bine pentru ei”, a spus Trump, referindu-se la misiunea din iunie a SUA de a bombarda instalațiile nucleare iraniene. „Sperăm că de data aceasta vor fi mai rezonabili și mai responsabili.” Întâlnirea Trump-Netanyahu, cu ușile închise Președintele Donald Trump l-a primit miercuri, la Casa Albă, pe Benjamin Netanyahu, iar înaintea întâlnirii era de așteptat ca premierul israelian să îi ceară extinderea discuțiilor dintre SUA și Iran astfel încât acestea să vizeze și programul de rachete al Teheranului și alte amenințări de securitate, dincolo de progrmaul nuclear. Întâlnirea dintre Trump și Netanyahu – a șaptea de la revenirea lui Trump în funcție – a avut loc, în mod neobișnuit, în întregime cu ușile închise. A durat aproximativ 3 ore.
Macron despre Musk: Este în primul rând un tip supra-subvenționat
Într-un discurs adresat unui grup de industriași europeni la Anvers, în Belgia, președintele francez a elaborat pledoaria sa pentru o „preferință europeană” și pentru investiții masive în sectoarele viitorului, care să fie finanțate, potrivit acestuia, în special prin împrumuturi comune de la Uniunea Europeană, potrivit Le Figaro. „Dacă vă uitați la Statele Unite, există o mulțime de bani privați”, a spus el, „dar există și o mulțime de bani publici”, în special în domeniul energiei și spațiului. „Toată lumea este fascinată de Starlink”, a adăugat el, „dar dacă suntem realiști, domnul Musk este probabil unul dintre oamenii din lume care au încasat cele mai multe miliarde de dolari de la contribuabilii americani”. „Elon Musk este, în primul rând, un tip supra-subvenționat” de guvernul federal, a adăugat el. „Vestea bună este că acest lucru l-a făcut incredibil de inovator. Și a devenit competitiv datorită acestei abordări americane”, a insistat Emmanuel Macron, considerând că aceasta este o cale pe care europenii ar trebui să o urmeze pentru a rămâne „în cursă” împotriva Statelor Unite și a Chinei. Musk a reacționat Elon Musk a răspuns rapid pe rețeaua sa de socializare X, susținând că cele mai puternic subvenționate companii sunt „concurenții” săi, în special din Europa. „Dacă adunați toate fondurile publice primite vreodată de Tesla și SpaceX, acestea reprezintă doar aproximativ 1% din valoarea combinată a acestor companii de mașini electrice și spațiale”, a afirmat el. „Pe de altă parte, dacă procedați la fel cu marile companii aerospațiale americane și europene, banii publici pe care i-au primit depășesc 100% din valoarea lor!”, a estimat el.
Zelenski respinge informațiile apărute în Financial Times: Vom organiza alegeri când vor fi îndeplinite toate garanțiile de securitate necesare
Ucraina va organiza alegeri numai după ce va avea garanții de securitate și un armistițiu cu Rusia, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a subliniat că principalele condiții în organizarea unui scrutin nu s-au schimbat. „Vom trece la alegeri când vor fi îndeplinite toate garanțiile de securitate necesare”, a declarat Zelenski reporterilor prin WhatsApp. „Am spus că este foarte simplu: se stabilește un armistițiu și vor avea loc alegeri”, a completat liderul ucrainean, potrivit Deutsche Welle. Reacția lui Zelenski vine în contextul în care un articol apărut în Financial Times menționa că Ucraina ia în considerare posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale în următoarele trei luni, după ce a fost supusă presiunilor din partea Washingtonului. Reuters a relatat anterior că oficialii au luat în calcul posibilitatea ca scrutinul și referendumul să aibă loc în luna mai, însă mai multe surse au descris acest termen drept nerealist. Autoritatea electorală ucrainene a punctat că organizarea de alegeri ar necesita cel puțin șase luni având în vedere circumstanțele actuale. În prezent, în Ucraina nu pot fi organizate alegeri, întrucât legea marțială, aflată în vigoare, nu permite organizarea acestora. Ultimele alegeri din Ucraina au fost cele prezidențiale, în 2019, când Zelenski a devenit președintele țării. Mandatul acestuia a expirat în 2024, însă în actualul context, el rămâne în funcție până la organizarea unui nou scrutin prezidențial.
Substanță misterioasă descoperită în centrul unui oraș britanic. Poliția a luat măsuri urgente
Incidentul a fost raportat în jurul orei 13:00, când o substanță suspectă a fost găsită într-un spațiu comercial, scrie Independent. Pentru a proteja populația, poliția a instituit un cordon de securitate pe Baxter Gate, zona fiind închisă traficului și pietonilor. Mai multe clădiri din apropiere au fost evacuate ca măsură preventivă, iar serviciile de urgență – poliție, pompieri și ambulanță – intervin în continuare pentru a evalua pericolul. „Nu s-au înregistrat victime grave până în prezent”, a precizat Leicestershire Police. Autoritățile au solicitat publicului să evite zona până la noi informații și au promis actualizări în timp real. Imaginile de la fața locului arată numeroase echipaje de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri, precum și cordoane de securitate. Martorii oculari au descris scenele de panică și restricțiile impuse de autorități: „Ofițerii de poliție au venit în jurul orei 14:00 și ne-au spus să închidem ușile, nimeni nu are voie să intre sau să iasă. Nu am primit informații suplimentare despre ce se întâmplă.” Serviciul de pompieri Leicestershire a emis recomandări către public, cerând evitarea zonei și atenționând șoferii să se aștepte la întârzieri. În plus, autobuzele locale au fost redirecționate pe rute alternative pentru a evita centrul orașului.
Parlamentul European suspendă Premiul Cetățeanului European pentru a reduce costurile
Parlamentul European a decis să renunțe la Premiul Cetățeanului European, ca parte a măsurilor de economisire a banilor. Premiul, creat în 2008, recompensa proiecte ale cetățenilor care sprijină cooperarea europeană și valorile Uniunii Europene. În fiecare an, 50 de proiecte primeau distincția. După o pauză în 2024 din cauza alegerilor europene, premiul a fost suspendat luni seară, la o reuniune a biroului condus de președinta Parlamentului, Roberta Metsola, și cei 14 vicepreședinți. „În ciuda investițiilor semnificative de-a lungul anilor și a multiplelor modificări ale regulamentului său, Premiul s-a dovedit a fi un proces complex, care necesită multe resurse, și care a produs rezultate minime de informare, inclusiv un impact media măsurabil neglijabil”, se arată într-o notă internă semnată de secretarul general al Parlamentului, Alessandro Chiochetti, revizuită de POLITICO. „Experiența a arătat că proiectele distinse cu Premiul nu au reușit să atragă suficientă atenție la nivel local și regional, ceea ce, la rândul său, împiedică Premiul să contribuie semnificativ la vizibilitatea Parlamentului la scară largă”, mai notează documentul. Suspendarea premiului va ajuta la economisirea a aproximativ 200.000 de euro pe an, majoritatea din bugetul de comunicare. Acești bani vor fi redirecționați către activități mai folositoare din punct de vedere al costurilor, fără a fi specificat exact care activități vor beneficia. Alessandro Chiochetti a spus că este îngrijorat că premiul „ocazional” poate afecta reputația Parlamentului „din cauza percepțiilor de influență politică în unele nominalizări, a problemelor etice sau a acuzațiilor de abateri care implică unii câștigători ai premiilor”. Decizia face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare și reduceri, care ar avea ca scop să reducă bugetul de comunicare de 127 de milioane de euro.
Iisus Hristos din Rusia a fost forțat de judecători să revină la numele lui real
Tribunalul din Novo-Savinovsky a decis: bărbatul care și-a schimbat numele în Iisus Hristos trebuie să revină la numele de Evgheni Cekulaev. Acțiunea în instanță a fost inițiată de procuratură. Plângerea a fost intentată de procurorul din Kazan, Ildar Ismagilov, a confirmat instanța pentru RBC. Ministerul Justiției al Federației Ruse a declarat că schimbarea numelui din motive religioase nu este permisă. Numele Iisus Petrovici Hristos ar putea induce oamenii în eroare și ar putea jigni credincioșii. Tribunalul a adăugat că dreptul de a schimba numele nu este absolut, dacă afectează interesele societății. Iar folosirea numelui lui Iisus Hristos insultă credincioșii. Potrivit ziarului „Business Online”, bărbatul fusese condamnat de mai multe ori pentru jaf și agresiune, iar în 2014 a fost trecut în registrul preventiv al unui specialist cu privire la dependența de droguri. În decembrie 2025, același bărbat a primit o condamnare cu suspendare de doi ani pentru înregistrarea fictivă a 45 de migranți în apartamentul său. Atunci a fost amendat cu 13.000 de ruble. El a spus că ajută migranții pentru că nu avea bani și primește doar o pensie de invaliditate și ducea lipsă de bani. A primit aproximativ 2.000 de ruble pentru fiecare „serviciu”. Publicația relatează că bărbatul a fost diagnosticat cu tulburare de personalitate în 2015. Aceasta a fost rezultatul unei leziuni cerebrale traumatice severe suferite în 2010. Numele anterior al bărbatului originar din Kazan era Evgeny Petrovici Cekulaev. Acum va trebui să se prezinte cu numele său real.
Oficial. NATO lansează o misiune în Arctica
NATO a anunțat lansarea unei misiuni de consolidare a securității în Arctica, potrivit Le Figaro. Aceasta se numește „Arctic Sentry”. Anunțul oficial a fost făcut miercuri. Despre misiune s-a vorbit în ultima vreme ca urmare a dezbaterilor provocate de președintele SUA, Donald Trump, despre Groenlanda. Noua misiune subliniază angajamentul Alianței de a „menține stabilitatea într-una dintre cele mai importante regiuni din punct de vedere strategic”, a declarat Comandantul Suprem al Forțelor Aliate, generalul american Alexus Grynkewich, prin intermediul unui comunicat de presă. Liderii europeni au fost reticenți în ceea ce privește intențiile Administrației Trump privitoare la Groenlanda. Recent, în timpul unei întâlniri de la Palatul Élysée cu liderii Danemarcei și Groenlandei, președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris conflictul cu Statele Unite privind Groenlanda drept un „semn de avertizare strategic pentru întreaga Europă”. Președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că SUA sunt obligate să controleze Groenlanda. El a vorbit despre achiziționarea insulei, dar nu a exclus varianta militară. Declarațiile au sporit presiunea asupra localnicilor care refuză autoritatea americană și asupra Danemarcei, care controlează insula. Trump susține că Rusia și China ar putea prelua controlul asupra Arcticii dacă Washingtonul nu o face. În cele din urmă, Trump a acceptat ca o sluție pentru securitatea regiunii arctice să fie realizată în colaborare cu NATO.