Orbán acuză că UE și Ucraina au declarat război Ungariei
Premierul Orbán a descris Politico drept „Publicația oficială a elitei bruxelleze”, iar ideile evidențiate în articol drept „cel mai recent plan de război”, notează European Pravda. „Acest nou plan este o declarație deschisă de război împotriva Ungariei. Ei ignoră decizia poporului maghiar și sunt hotărâți să înlăture guvernul maghiar prin orice mijloace necesare. Ei vor ca Partidul Tisza să ajungă la putere, pentru că atunci nu ar mai exista veto, nu ar mai exista rezistență și nu ar mai exista posibilitatea de a rămâne în afara conflictului lor”, a scris premierul Orbán, miercuri, într-o postare publicată pe X. Acesta a mai adăugat: „În aprilie, la urnele de vot, maghiarii trebuie să-i oprească”, precizând că „Fidesz este singura forță care stă între Ungaria și dominația Bruxelles-ului și singura garanție a suveranității ungare”. Articolul publicat în Politico la care Viktor Orbán reacționează tratează o idee fără precedent: ascensiunea în avans a Ucrainei la UE, cu o parțială apartenență la blocul european încă din 2027, dar fără a relaxa cerințele privind principiile fundamentale. Documentul mai prezintă și „planurile A, B și C” ale UE pentru a face față refuzului categoric al Ungariei de a sprijini deciziile procedurale privind integrarea europeană a Ucrainei. Planul principal expus în material presupune că premierul Orbán va pierde alegerile din aprilie. Între timp, liderul opoziției Tisza, Péter Magyar, a declarat că echipa lui Orbán se pregătește să-l șantajeze făcând publice videoclipuri intime cu el, înregistrate cu o cameră ascunsă, și a insistat că nu vede „material compromițător” în ele. Într-un sondaj publicat duminică, partidul de opoziție,Tisza a condus cu 8 puncte procentuale în fața partidului Fidesz al premierului Viktor Orbán, iar în alt sondaj cu 10 puncte.
Cel puțin 16 polițiști răniți și 13 arestări după protestele violente din Tirana
Acest eveniment a fost inițiat de liderul opoziției, Sali Berisha, un fost prim-ministru și un important oponent politic al actualului premier, Edi Rama. Printre locațiile vizate de participanții la protest s-au numărat Parlamentul și sediul principal al Guvernului, mai scrie Euronews. Autoritățile au confirmat numărul polițiștilor răniți și al reținerilor efectuate. Pe lângă aceste cifre, Berisha a semnalat că un membru al Partidului Democrat, formațiunea sa politică, a necesitat spitalizare în urma incidentelor. Tensiuni pe fondul suspiciunilor de corupție Această demonstrație reprezintă cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni anti-guvernamentale coordonate de Partidul Democrat. Opoziția acuză constant executivul condus de Rama de corupție sistemică și de legături cu rețele de criminalitate organizată. În noiembrie 2025, acuzațiile de corupție au dus la o decizie importantă: Curtea Specială împotriva Corupției și Crimei Organizate a dispus suspendarea din funcție a vicepremierului Belinda Balluku. Această măsură a fost luată în urma unor investigații legate de achiziții publice, incluzând proiecte de infrastructură precum Tunelul Llogara și o secțiune a centurii ocolitoare a Tiranei. Decizia a fost contestată de premierul Rama la Curtea Constituțională, care a restabilit-o temporar pe vicepremier în funcție, până la o hotărâre definitivă. Cu toate acestea, prelungirea suspendării a generat un nou impas instituțional, procurorii așteptând acum un vot în Parlament pentru ridicarea imunității acesteia. Acuzații reciproce și lipsa de încredere publică Pe de altă parte, nici Sali Berisha nu este străin de acuzațiile de corupție, fiind el însuși suspectat că ar fi favorizat apropiați prin atribuirea de contracte publice avantajoase. Acesta neagă categoric aceste acuzații. Într-un miting anterior, Berisha a formulat cereri cheie: înființarea unui guvern tehnic și organizarea de alegeri anticipate, pe care le-a descris ca fiind „libere și corecte”. O nouă manifestație de anvergură a fost deja programată pentru data de 20 februarie. Analistul politic Mentor Kikia a evidențiat climatul de profundă neîncredere care domină scena politică albaneză. El a explicat că cetățenii par adesea să aleagă „răul mai mic” în încercarea de a elimina ceea ce percep a fi o amenințare mai gravă. Albania: Tensiune politicică internă De mai mulți ani, Albania este marcată de proteste frecvente și de acuzații reciproce între partidele politice, centrate pe teme precum corupția și implicarea în crima organizată. Evenimentele violente de marți subliniază un climat politic extrem de tensionat, în care demonstrațiile stradale escaladează tot mai des în confruntări. Până în prezent, autoritățile nu au comunicat dacă intenționează să demareze investigații suplimentare în urma violențelor recente.
Cercul țărilor care finanțează armele americane pentru Kiev urmează să se extindă, afirmă ambasadoarea Ucrainei la NATO
Potrivit șefei misiunii diplomatice a Ucrainei la NATO, diplomații ucraineni au reușit să reducă numărul statelor care ignoră inițiativa, notează Ukrainska Pravda. Șefa diplomației ucrainene a explicat că unele țări au insistat asupra faptului că mecanismul PURL (n.r. – Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei) este incompatibil cu politicile lor, însă punctul de vedere al acestora s-a schimbat între timp, a declarat oficiala în fața jurnaliștilor de la Bruxelles înaintea unei reuniuni ministeriale. Anterior, Franța și Italia au refuzat să sprijine programul. Nu există încă informații oficiale cu privire la schimbarea poziției lor, deși există surse care sugerează că Franța ar putea să reconsidere poziția. Până în prezent, 25 de țări sprijină mecanismul PURL, dintre care 23 sunt state membre NATO, iar Noua Zeelandă și Australia sunt parteneri. Diplomata ucraineană a adăugat că obiectivul Ucrainei este ca cel puțin una sau două țări noi să se alăture inițiativei la fiecare reuniune ministerială a Consiliului NATO-Ucraina sau a Grupului de contact pentru Apărare al Ucrainei (formatul Ramstein). Următoarea reuniune va avea loc joi, la Bruxelles. La reuniune va fi prezent și ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov. Reamintim că, din partea României, la reuniunea de joi va participa și ministrul Radu Miruță. Alona Hetmanchuk a precizat că finanțarea ar putea să se extindă dincolo de NATO, subliniind importanța împărțirii sarcinilor nu ține numai de membrii NATO, ci și de țările partenere care dispun de resurse și împărtășesc misiunea Alianței privind sprijinirea Ucrainei.
Netanyahu se întâlnește cu Trump la Casa Albă. Iranul și Fâșia Gaza, pe agenda discuțiilor
Va fi a șaptea întâlnire dintre Netanyahu și Trump de când acesta a revenit la putere, în urmă cu aproape 13 luni. Vizita are loc după negocierile dintre SUA și Iran purtate vineri în Oman, iar Netanyahu încearcă să influențeze următoarea rundă de discuții dintre Washington și Teheran, relatează Reuters. Trump a amenințat că va ordona lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord. Președintele și-a repetat avertismentul într-o serie de interviuri, marți, spunând că, deși crede că Iranul vrea un acord, ar lua „măsuri foarte dure” dacă Teheranul refuză. El a declarat pentru Axios că ia în calcul trimiterea în zonă a unui al doilea portavion, în cadrul unei desfășurări masive de forțe americane în apropierea Iranului. Potrivit Reuters, care citează persoane familiarizate cu subiectul, Israelul se teme că SUA ar putea urmări un acord limitat la dosarul nuclear, fără restricții asupra programului de rachete balistice al Iranului și fără măsuri privind sprijinul Teheranului pentru grupuri armate aliate, precum Hamas și Hezbollah. „Îi voi prezenta președintelui percepțiile noastre asupra principiilor negocierilor”, le-a spus Netanyahu reporterilor înainte de a pleca spre SUA. Cei doi ar putea discuta, de asemenea, despre o posibilă acțiune militară în cazul în care discuțiile dintre SUA și Iran nu dau rezultate. După ce a ajuns la Washington marți seară, Netanyahu s-a întâlnit cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump. Pe agenda discuțiilor va fi și Fâșia Gaza. „Continuăm să lucrăm îndeaproape cu aliatul nostru Israel pentru a implementa acordul istoric de pace în Gaza al președintelui Trump și pentru a consolida securitatea regională”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, întrebată care sunt prioritățile SUA pentru întâlnire.
Marea Britanie promite să dubleze numărul trupelor din Norvegia pentru a-l descuraja pe Putin
Secretarul britanic al apărării, John Healey, a promis, în timpul unei vizite la Marina Regală din Camp Viking, în Arctica norvegiană, că va crește numărul de trupe desfășurate în țară de la 1.000 la 2.000 pe parcursul a trei ani, potrivit The Guardian. Healey a declarat: „Cererile în domeniul apărării sunt în creștere, iar Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității Arcticii și a nordului îndepărtat pe care am văzut-o de la Războiul Rece încoace. Vedem cum Putin își restabilește rapid prezența militară în regiune, inclusiv redeschiderea vechilor baze din timpul Războiului Rece.” Marea Britanie va angaja, de asemenea, forțe britanice în misiunea Arctic Sentry a NATO, inițiativa alianței de a îmbunătăți securitatea în regiune pentru a ajuta la abordarea preocupărilor lui Donald Trump cu privire la Groenlanda. Promisiunile de consolidare a apărării Arcticii au venit în contextul în care fostul șef al forțelor armate britanice, generalul Nick Carter, a cerut o mai mare cooperare europeană pentru a descuraja Rusia și a sprijini Ucraina.
Erdogan l-a numit pe procurorul din spatele urmăririlor penale ale opoziției, la conducerea Ministerului Justiției
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a numit pe procurorul general al Istanbulului, Akin Gurlek, în funcția de ministru al Justiției, a anunțat Monitorul Oficial miercuri dimineață. Motivele remanierii nu sunt cunoscute, potrivit Le Figaro. Monitorul Oficial a specificat că procurorul și ministrul demisionar, Yilmaz Tunc, și-au prezentat amândoi demisiile. În același timp, a adăugat acesta, portofoliul Ministerului de Interne, deținut anterior de Ali Yerlikaya, va fi încredințat lui Mustafa Ciftci, guvernatorul provinciei Erzurum din estul Turciei. În calitate de procuror-șef al Istanbulului, Akin Gurlek a emis un mandat de arestare pe numele puternicului primar al celui mai mare oraș din Turcia, Ekrem Imamoglu, în martie 2025. Această mișcare, percepută pe scară largă ca fiind motivată politic, a declanșat cele mai mari proteste stradale pe care țara le-a văzut în peste un deceniu. Arestarea lui Imamoglu a avut loc cu doar câteva zile înainte de a fi nominalizat drept candidatul principalului partid de opoziție, CHP, pentru alegerile prezidențiale din 2028. El este considerat pe scară largă singurul politician capabil să-l învingă pe Recep Tayyip Erdogan la urne. 15 primari au fost arestați Fostul viceministru al Justiției, Akin Gurlek, a fost acuzat de opoziție că vizează rivalii președintelui turc. De la numirea sa în funcția de procuror-șef al Istanbulului în octombrie 2024, peste 15 primari aparținând partidului CHP au fost arestați, majoritatea sub acuzații de corupție pe care le neagă. De asemenea, el a ordonat anchete asupra a sute de membri CHP. Ekrem Imamoglu, în vârstă de 54 de ani, se confruntă în prezent cu numeroase proceduri judiciare, inclusiv pentru punerea sub semnul întrebării a integrității lui Akin Gurlek. O anchetă îl vizează și pe liderul CHP, Ozgur Ozel, pentru acuzații de amenințări la adresa lui Akin Gurlek.
Un atac aerian rusesc a ucis trei copii mici și un adult, în Ucraina
„Doi băieți de un an și o fetiță de doi ani au murit” în atac, care a lovit o casă din orașul Bogoduhiv, lângă granița cu Rusia, a declarat sursa, potrivit Le Figaro. Un bărbat în vârstă de 34 de ani care se afla cu copiii a fost, de asemenea, ucis, a declarat sursa, fără a specifica în acest moment dacă este tatăl lor. Într-o declarație anterioară, Oleg Synegubov a mai relatat că o femeie însărcinată în vârstă de 35 de ani a fost rănită într-un atac aerian în același oraș. Luni, o femeie și un copil de 10 ani fuseseră deja uciși într-un atac aerian asupra aceluiași oraș. Moscova efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, ucigând în mod regulat civili. Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), publicat la începutul lunii ianuarie, aproape 15.000 de civili ucraineni au fost uciși și 40.600 răniți de la începutul invaziei rusești din 24 februarie 2022. Raportul afirmă că 2025 a fost cel mai sângeros an după 2022, cu peste 2.500 de civili uciși.
Administrația Trump va abroga o hotărâre cheie care permite reglementarea gazelor care încălzesc planeta
„Președintele Trump va fi însoțit de administratorul EPA, Lee Zeldin, pentru a oficializa recesiunea constatată în 2009 în epoca Obama privind pericolul”, a declarat Karoline Leavitt într-o conferință de presă de marți. „Aceasta va fi cea mai mare acțiune de dereglementare din istoria Americii”, relatează AP. Constatările au stabilit că dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră pun în pericol sănătatea și bunăstarea publică, stabilind o bază legală pentru reglementarea acestora în temeiul Legii privind aerul curat. Anularea acesteia ar fi o „lovitură devastatoare pentru milioane de americani care se confruntă cu riscuri tot mai mari de dezastre nenaturale”, a declarat Meredith Hankins, director juridic federal pentru climă la organizația non-profit de apărare a mediului, Consiliul Național de Apărare a Resurselor. „Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a lui Trump se preface cinic că schimbările climatice nu reprezintă un risc pentru sănătatea și bunăstarea americanilor”, a spus Hankins. „Acesta este cel mai mare atac asupra autorității federale de a combate criza climatică.” Reducerea va atrage, cel mai probabil, contestații în justiție.
Avertismentul unui general: Rusia ar putea invada Norvegia pentru a-și proteja armele nucleare
Rusia ar putea invada Norvegia pentru a-și proteja arsenalul nuclear, a avertizat șeful Statului Major norvegian, generalul Eirik Kristoffersen, potrivit Le Figaro. Într-un interviu acordat publicației The Guardian, generalul Eirik Kristoffersen a declarat că „armele nucleare” ale Rusiei sunt „singurul lucru” care „amenință cu adevărat Statele Unite”. De aceea, Norvegia nu poate exclude posibilitatea unei invazii rusești. Practic, Moscova ar putea fi tentată să intervină în extremul nord al Norvegiei pentru a-și securiza arsenalul nuclear. „Nu excludem faptul că anexarea teritorială de către Rusia face parte din planul lor de a-și proteja propriul arsenal nuclear, care este singurul lucru pe care îl mai dețin și care amenință cu adevărat Statele Unite”, a declarat generalul. Fără a menționa un proiect de cucerire comparabil cu cel desfășurat în Ucraina, șeful armatei norvegiene subliniază că Peninsula Kola, situată foarte aproape de granița cu Norvegia, concentrează o parte semnificativă a arsenalului nuclear al Rusiei. Acolo se află submarine nucleare, rachete și aeronave cu capacitate nucleară. Aceste arme ar putea fi decisive în cazul unei confruntări cu NATO în timpul unui potențial conflict. Numit în 2020, mandatul lui Eirik Kristoffersen a fost marcat de războiul din Ucraina, care a dus la o remodelare a securității europene și la aderarea Finlandei și Suediei la NATO, alături de Norvegia. Norvegia anunță că își pregătește forțele pentru o gamă largă de amenințări, nu doar pentru o invazie convențională. „Dacă te pregătești pentru ce e mai rău, nimic nu te împiedică să poți contracara și sabotajul și alte amenințări hibride”, a remarcat șeful Statului Major. Pentru a evita orice escaladare provenită dintr-o neînțelegere, Eirik Kristoffersen a pledat pentru stabilirea unei linii directe de comunicare între Norvegia și Rusia. El a observat că, până acum, comportamentul rusesc în Nordul Îndepărtat a fost mai puțin agresiv decât în Marea Baltică. „Până acum, ceea ce am văzut în ceea ce privește încălcările spațiului aerian în zona noastră sunt pur și simplu neînțelegeri. Când vorbești cu rușii, ei răspund de fapt foarte profesionist”, a spus Kristoffersen referindu-se la bruiajele GPS și la incidentele din Marea Baltică.
SUA își mențin interesul pentru Groenlanda. JD Vance: Investițiile în Arctica trebuie să aducă beneficii
Oficialul american a precizat că discuțiile cu Groenlanda vor avea loc „în următoarele câteva luni” și a subliniat că SUA ar trebui să obțină beneficii concrete pentru investițiile făcute în securitatea Arcticii, relatează The Guardian. JD Vance a reafirmat importanța Groenlandei pentru securitatea națională a Statelor Unite, insistând că regiunea arctică reprezintă o miză strategică majoră într-un context geopolitic tot mai tensionat. În declarațiile sale, JD Vance a reluat criticile implicite la adresa Danemarcei și a altor aliați occidentali, afirmând că „unii dintre aliații noștri au investit prea puțin în securitatea Arcticii”. Potrivit vicepreședintelui american, dacă Statele Unite vor intensifica eforturile financiare și militare în regiune, este „rezonabil” ca acestea să obțină avantaje în schimb. „Groenlanda este foarte importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite. Dacă vom investi în securitatea Arcticii, dacă vom plăti o mulțime de bani și vom fi responsabili pentru protejarea acestei mase terestre uriașe, cred că este rezonabil ca SUA să obțină anumite beneficii din asta”, a declarat JD Vance. El a adăugat că negocierile sunt într-un stadiu incipient și că va fi nevoie de timp pentru a ajunge la un acord clar privind o eventuală soluție. Reacția Groenlandei la discuțiile cu SUA privind Groenlanda Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a confirmat că dialogul cu Statele Unite este în desfășurare, însă a avertizat că pozițiile nu sunt încă aliniate. Oficialul groenlandez a declarat că este prea devreme pentru a anticipa rezultatul negocierilor. „Nu suntem încă acolo unde vrem să fim. Va fi un drum lung, așa că este prea devreme să spunem unde vom ajunge în final”, a afirmat Motzfeldt, într-o conferință de presă susținută la Nuuk, alături de omologii săi din Danemarca și Canada. Regiunea arctică a devenit în ultimii ani un punct central al competiției geopolitice globale, pe fondul schimbărilor climatice, al accesului la resurse naturale și al rutelor maritime strategice.