Medvedev avertizează: Expirarea tratatului New START poate destabiliza securitatea nucleară globală
Potrivit acestuia, lumea s-ar putea confrunta, pentru prima dată de la începutul anilor 1970, cu o situație în care cele mai mari puteri nucleare nu mai au nicio limită formală privind arsenalele lor strategice. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat agenției Reuters, agenției ruse TASS și bloggerului militar WarGonzo, la reședința sa din afara Moscovei. Medvedev a subliniat că, deși expirarea tratatului New START nu înseamnă automat declanșarea unui conflict nuclear, aceasta ar trebui să alarmeze toate statele lumii. Medvedev avertizează asupra rolului esențial al tratatului New START În opinia oficialului rus, tratatele de control al armamentului joacă un rol esențial nu doar în limitarea numărului de focoase nucleare, ci și în menținerea unui cadru de verificare reciprocă. Aceste mecanisme permit statelor să își evalueze intențiile și să reducă riscurile de neîncredere sau escaladare necontrolată. Medvedev a afirmat că dispariția unui astfel de cadru juridic ar submina stabilitatea strategică globală și ar elimina un element cheie de transparență între marile puteri nucleare. El a atras atenția că lipsa regulilor și a instrumentelor de monitorizare ar putea amplifica tensiunile geopolitice existente. Controlul armamentului este vital pentru securitatea globală Tratatul New START, semnat de Statele Unite și Rusia, reprezintă ultimul acord major de control al armamentului nuclear dintre cele două țări. Acesta limitează numărul de focoase nucleare strategice și include mecanisme de inspecție menite să prevină abuzurile și interpretările greșite. Potrivit lui Medvedev, renunțarea la aceste acorduri ar putea crea un precedent periculos, în care competiția nucleară ar reveni la niveluri comparabile cu cele din perioada Războiului Rece. Oficialul rus a insistat că menținerea dialogului și a instrumentelor de control este esențială pentru evitarea unor riscuri majore la nivel global.
Kennedy Center se va închide timp de doi ani. Anunțul făcut de Trump, pe fondul boicotului artiștilor
Anunțul a fost făcut de președinte pe rețelele sociale, la scurt timp după premiera documentarului „Melania”, dedicat primei doamne, găzduită chiar de Kennedy Center. Trump a susținut că închiderea este necesară pentru a transforma clădirea într-un „bastion mondial al artelor, muzicii și divertismentului”, invocând probleme structurale și financiare vechi, fără a prezenta dovezi concrete, mai scrie AP. Lucrările ar urma să înceapă pe 4 iulie 2026. Atunci centrul își va închide porțile, sub rezerva aprobării consiliului de administrație, controlat majoritar de aliați ai președintelui. Trump este, în prezent, președintele boardului de conducere. Reacții critice și acuzații de politizare a culturii Decizia a stârnit reacții puternice în rândul comunității artistice. Compozitorul Philip Glass și-a retras recent Simfonia nr. 15 „Lincoln”, argumentând că valorile actualei conduceri sunt „în conflict direct” cu mesajul operei sale. De asemenea, Washington National Opera a anunțat mutarea spectacolelor în alte locații. Critici au venit și din partea familiei Kennedy. Maria Shriver a sugerat ironic că închiderea ar fi o tentativă de a deturna atenția de la valul de anulări de spectacole. El a mai acuzat administrația că transformă centrul într-un proiect personalizat politic. Dispute politice și posibile consecințe legale Controversa este amplificată de faptul că administrația Trump a adăugat numele președintelui pe fațada instituției. Acest gest a fost aspru criticat și contestat, atât către de către congresmeni cât și de membri ai familiei Kennedy. Deputata democrată Joyce Beatty a intentat un proces, susținând că doar Congresul are autoritatea de a redenumi oficial Kennedy Center. „Renovarea clădirii nu va reda independența artistică a instituției”, a avertizat Beatty, subliniind că problema reală este pierderea autonomiei culturale. În timp ce administrația insistă că închiderea va fi „temporară”, opoziția avertizează că impactul asupra vieții culturale americane ar putea fi de durată. Închiderea Kennedy Center marchează un nou episod controversat în remodelarea simbolurilor culturale ale Washingtonului de către administrația Trump, într-un moment în care scena artistică americană se confruntă cu una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii.
Cum ar fi încercat Jeffrey Epstein să profite de activele înghețate ale Libiei. MI6 și Mossad împlicate în discuții
Conform corespondenței dezvăluite, Epstein și colaboratorii săi discutau despre identificarea și „recuperarea” unor active libiene înghețate în diverse țări occidentale. Acestea erau evaluate la aproximativ 80 de miliarde de dolari, dintre care 32,4 miliarde se aflau în Statele Unite. În email, aceste fonduri sunt descrise ca fiind „furate și deturnate”. Autorii susțin că valoarea lor reală ar putea fi de trei până la patru ori mai mare, mai scrie Euronews. Documentele arată că au existat discuții preliminare cu foști membri ai serviciilor secrete britanice MI6 și ai agenției israeliene Mossad. Aceștia și-ar fi manifestat interesul de a participa la identificarea activelor. Totodată, au fost contactate importante firme internaționale de avocatură, dispuse să lucreze pe bază de onorariu de succes, adică să fie plătite doar dacă ar fi câștigat procesele. Libia, „o oportunitate strategică” Emailul prezintă Libia drept o țară bogată în resurse petroliere și cu „forță de muncă bine educată”. Era astfel considerată o oportunitate majoră pentru investiții financiare și juridice. Autorii calculau că recuperarea chiar și a unei mici părți din fondurile înghețate ar putea aduce profituri de miliarde de dolari. Mai ales într-un moment în care Libia avea nevoie de peste 100 de miliarde pentru reconstrucție și relansare economică. Fondurile libiene au fost înghețate conform Rezoluției 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în martie 2011, în timpul revoltei care a dus la prăbușirea regimului lui Muammar Gaddafi. Deși ONU promisese eliberarea activelor după încheierea conflictului, instabilitatea politică persistentă a împiedicat acest proces. Eforturile recente de recuperare a activelor În 2023, Guvernul Unității Naționale din Libia, condus de Abdelhamid Dbeibeh, a înființat o comisie juridică specială pentru a urmări dosarul activelor înghețate, colaborând cu mai multe state. Oficialii libieni afirmă că unele țări au deschis acțiuni în justiție pentru a confisca o parte din aceste fonduri, invocând pierderi suferite în urma conflictului.
Compania franceză Capgemini vinde filiala din SUA care furniza servicii pentru ICE
Guvernul Franței ceruse companiei să fie mai transparentă în privința relațiilor cu ICE, după îngrijorările apărute în Franța și în alte țări legate de acțiunile agenției în Minneapolis. În luna ianuarie, doi cetățeni americani au fost împușcați mortal în timpul unor operațiuni ale ofițerilor ICE. Capgemini a transmis duminică într-un comunicat că regulile de lucru cu agențiile guvernului federal al SUA nu i-au permis să aibă „un control adecvat” asupra anumitor aspecte ale operațiunilor filialei, astfel încât acestea să fie aliniate cu obiectivele grupului, motiv pentru care începe imediat procesul de vânzare. Capgemini nu a oferit alte explicații privind decizia, dar a menționat că filiala reprezintă doar 0,4% din veniturile estimate ale companiei pentru 2025. Directorul general Aiman Ezzat a afirmat că a aflat recent despre contractul filialei cu ICE și că natura și amploarea acestei activități au ridicat semne de întrebare față de ceea ce face, de regulă, compania. Capgemini este o companie de consultanță și tehnologie care are peste 340.000 de angajați în mai mult de 50 de țări.
Un fost ministru britanic demisionează din Partidul Laburist după noi dezvăluiri legate de Epstein
Mandelson, care a fost înlăturat de Starmer din funcția de ambasador al Marii Britanii în Statele Unite anul trecut, după dezvăluirile anterioare despre legăturile sale cu Epstein, a declarat că nu dorește să provoace „și mai multă jenă” Partidului Laburist, relatează BBC. Documentele publicate de Departamentul american de Justiție arată că Epstein a efectuat către Mandelson plăți totale de 75.000 de dolari, în 2003 și 2004, în trei tranșe de câte 25.000 de dolari. „În acest weekend am fost din nou asociat cu indignarea justificată stârnită de cazul Jeffrey Epstein și îmi pare rău pentru asta”, a scris Mandelson într-o scrisoare adresată Partidului Laburist. Mandelson a afirmat că el consideră false acuzațiile privind plățile și a spus că le va verifica. „În timp ce fac acest lucru, nu doresc să cauzez o jenă și mai mare Partidului Laburist și, prin urmare, renunț la calitatea de membru al partidului”, a scris acesta. „Vreau să profit de această ocazie pentru a-mi reitera scuzele față de femeile și fetele ale căror voci ar fi trebuit auzite cu mult timp în urmă”, a adăugat Mandelson. Acesta a spus că regretă că l-a cunoscut pe Epstein și că a păstrat legătura cu el după ce a fost condamnat, spunând că cere iertare „femeilor și fetelor care au suferit”.
Trump spune că SUA discută cu liderii Cubei pentru un posibil acord
„Cuba este o națiune în colaps. Este așa de mult timp, dar acum nu mai are Venezuela care să o susțină. Așadar, discutăm cu oamenii din Cuba, cu cei mai înalți reprezentanți ai Cubei, pentru a vedea ce se va întâmpla”, le-a spus Trump reporterilor, duminică, la reședința sa Mar-a-Lago, conform The Guardian. „Cred că vom încheia un acord cu Cuba”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Președintele SUA nu a precizat ce ar presupune un asemenea acord. „Nu trebuie să fie neapărat o criză umanitară. Cred că probabil vor veni la noi și vor dori să încheie un acord… Situația lor este foarte gravă pentru Cuba. Nu au bani. Nu au petrol. Trăiau din banii și petrolul Venezuelei, iar acum nu mai primesc nimic”, a declarat Trump sâmbătă. În ultimele săptămâni, Trump a intensificat presiunile asupra națiunii insulare comuniste, după înlăturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro, a cărui țară era un aliat apropiat al Havanei și o sursă importantă de petrol pentru Cuba. Joi, Trump a semnat un ordin executiv care amenință cu tarife suplimentare țările ce vând petrol Cubei. Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a denunțat vineri ceea ce a numit o încercare a președintelui american Donald Trump de a „sufoca” economia insulei.
Marea Britanie vrea consolidarea relațiilor de securitate cu Uniunea Europeană
Șeful guvernului de la Londra speră să înregistreze „progrese” în ceea ce privește cheltuielile de apărare, capacitățile militare și cooperarea dintre statele europene și Marea Britanie „Am susținut că acest lucru ar trebui să ne oblige să analizăm scheme precum SAFE și altele pentru a vedea dacă există o modalitate prin care putem colabora mai strâns”, a declarat premierul britanic, citat de Politico. Negocierile pentru participarea deplină a Regatului Unit la programul SAFE, care oferă împrumuturi pentru achiziții comune în domeniul apărării, au eșuat în noiembrie, în urma unui dezacord legat de contribuția pe care Marea Britanie trebuia să o plătească. În prezent, Regatul Unit poate accesa SAFE doar ca stat terț, fără a beneficia de participarea extinsă avută în vedere inițial. Deși ambasadorul UE la Londra, Pedro Serrano, și oficiali britanici au sugerat anterior posibilitatea unei noi runde de negocieri, Comisia Europeană a precizat că nu ia în calcul, deocamdată, lansarea unui al doilea fond SAFE. O altă opțiune de cooperare ar putea fi implicarea Marii Britanii în împrumutul de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru sprijinirea Ucrainei. În acest context, comisarii europeni Maroš Šefčovič și Valdis Dombrovskis se vor afla luni la Londra pentru întâlniri cu miniștri britanici, în perspectiva celui de-al doilea summit UE-UK, programat pentru anul curent.
Cehia: Zeci de mii de oameni manifestează în sprijinul președintelui Petr Pavel
Zeci de mii de demonstranții s-au strâns în Piața Centrului Vechi din Praga. Participanții au fluturat steaguri cehe, ucrainene și ale Uniunii Europene, afișând postere cu președintele Pavel și afișe cu mesaje precum „Trăiască Pavel”. Aceștia s-au adunat pentru a-și arăta susținerea față de președintele Pavel în disputa sa cu noul ministru de Externe. Disputa a pornit de la refuzul președintelui Pavel de a numi ministru al Mediului pe Filip Turek, din Partidul Automobiliștilor, condus de ministrul de externe Petr Macinka, relatează Associated Press. Președintele susține că Turek nu este eligibil să ocupe funcția, acesta fiind anchetat pentru mai multe postări publicate pe rețele de socializare considerate rasiste, homofobe și sexiste. Macinka l-a acuzat pe președinte de încălcarea Constituției și a amenințat că vor exista consecințe dacă Pavel nu îl numește pe Turek în funcție. Șeful statului a catalogat situația drept o tentativă de șantaj și a anunțat că se va întâlni cu premierul Babis pentru gestionarea situației. Noul guvern a fost investit pe 15 decembrie după ce partidul ANO condus de Andrej Babis a câștigat alegerile din octombrie și a format o coaliție alături de Partidul Libertății și Partidul Automobiliștilor, coaliție care intenționează să reducă sprijinul țării pentru Ucraina și să respingă anumite politici cheie ale Uniunii Europene.
Trump anunță granturi de 1.000 de dolari pentru fiecare copil american care se naște în timpul mandatului său
Președintele american Donald Trump a anunțat că fiecare familie americană va primi câte o subvenție de 1.000 de dolari pentru a-și crea propriul depozit bancar. „Fiecare președinte american din istoria modernă a lăsat copiii îndatorați, dar sub această administrație, vom lăsa fiecărui copil active reale și un imbold pentru a căpăta independența financiară”, a scris președintele. Fiecare părinte sau copil va putea aplica pe site-ul Trump Accounts. „Fiecare copil american născut de la 1 ianuarie 2025 până la 31 decembrie 2028 va primi 1.000 de dolari. Contul va fi în totalitate în numele copilului, care va deveni custode de la vârsta de 18 ani. Nu vor necesita contribuții, dar vor putea depozita până la 5.000 de dolari la fiecare an penru a-și maximiza creșterea. Cu 1.000 de dolari de la Trezoreria SUA, copilul tău va face un prim pas spre Visul American. Fondurile copilului vor fi automat investite în companiile americane. Aplicația îi va notifica despre conturile lor. Cheia de aur reprezintă cunoașterea financiară și accesul, creșterea finanțelor și educația lor. Pe măsură ce vor înainta în vârstă, vor învăța cum să investească și cum să-și monitorizeze sumele de bani în timp real. Și nu doar bani. Câștugurile financiare la propriu.”. Programul ar urma să fie lansat din 5 iulie 2026, la o zi după ce SUA vor aniversa 250 de ani de la fondare. Părinții vor avea opțiunea să contribuie cu până la 5.000 de dolari pe an în depozitele copiilor. La numai 18 ani, dacă va efectua contribuții anuale de 250 de dolari, un tânăr va avea un sold de 19.000 de dolari. Până la 27 de ani, suma ar putea crește la 51.000 de dolari. Iar până la 55 de ani, va avea 850.000 de dolari. Dacă nu va contribui cu nimic la depozitul bancar, tânărul va avea până la 18 ani 6.000 de dolari, 15.000 de dolari la 27 de ani și 243.000 de dolari până la 55 de ani. Iar dacă va contribui 5.000 de dolari, un american va avea 271.000 de dolari până la 18 ani, 742.000 de dolari până la 27 de ani și va deveni milionar până la 55 de ani. „Soldul copilului tău crește odată cu banii. Contribuția la contul copilului de pe Trump Account este opțională. Soldul va crește în timp, cu sau fără contribuții”, potrivit președintelui american. Trump promite subvenții pentru minori după publicarea dosarelor Epstein care îi aduc acuzații grave Noua măsură care ar promova creșterea natalității și ar întări valorile familiilor tradiționale din SUA a fost luată de liderul de la Casa Albă chiar în plin scandal după publicarea a unui milion de documente din dosarele Epstein de către Departamentul de Justiție. Numele președintelui american figurează în ultimele documente divulgate, prezentat ca un client al omului de afaceri acuzat pentru trafic sexual, proxenetism și pedofilie care s-a sinucis în 2019. Potrivit unui document, Trump figurează ca un politician „compromis de Israel”. Un document i-ar putea aduce acuzații grave preșdintelui american, în care scrie că agenții federali au raportat că Trump, la vremea respectivă un om de afaceri, ar fi întreținut contacte sexuale cu o minoră de 13 ani, scrie The Daily Beast. Potrivit altui document compromițător, un martor a declarat sub jurământ, cu riscul de a fi pedepsit pentru mărturie mincinoasă, că „Donald Trump a amenințat o minoră că poate dispărea ca o altă fetiță de 12 ani dacă divulgă, apoi a amenințat că îi va ucide întreaga familie”. Președintele american a respins acuzațiile și a anunțat că va intenta procese împotriva adversarilor politici. Cu toate că numele său apare menționat de peste 3.000 de ori în noile dosare publicate, președintele american a insistat că acestea nu îl incriminează. Autorul recomandă: Donald Trump „zice din avion” că documentele din dosarul Epstein îi sunt favorabile și promite răzbunare dușmanilor politici
Donald Trump zice din avion că documentele din dosarul Epstein îi sunt favorabile și promite răzbunare dușmanilor politici
Donald Trump a oferit prima reacție oficială după ce Departamentul de Justiție al SUA a desecretizat, vineri, peste trei milioane de documente noi legate de cazul Jeffrey Epstein, relatează The Independent. Într-o declarație făcută la bordul AirforceOne, în drum spre casă, în Florida, Donald Trump a susținut că noile informații îi sunt favorabile, „contrazicând așteptările adversarilor săi politici”. Într-o declarație făcută la bordul aeronavei sale care zbura către Florida, Donald Trump a susținut că noile informații îi sunt favorabile, contrazicând așteptările adversarilor săi politici. Deși numele lui Donald Trump apare menționat de peste 3.000 de ori în noile dosare, președintele american a insistat că acestea nu îl incriminează. „Nu le-am văzut personal, dar mi s-a spus de către oameni foarte importanți că nu numai că mă absolvă, ci situația este opusul a ceea ce sperau oamenii, știți, stânga radicală”, a declarat Donald Trump reporterilor, sâmbătă. Precizările Departamentului de Justiție SUA Includerea frecventă a numelui lui Trump în dosare nu sugerează automat vreo abatere legală. Departamentul de Justiție a ținut să precizeze că unele documente conțin afirmații neadevărate și senzaționaliste. Donald Trump a negat constant orice implicare ilegală și nu a fost niciodată pus sub acuzare în legătură cu infracțiunile lui Epstein. Procese care vizează autorul și averea lui Epstein Liderul american a anunțat că intenționează să acționeze în instanță, vizându-l pe autorul Michael Wolff, dar și averea lăsată de Jeffrey Epstein, conform The Independent. Trump susține existența unei conspirații „Wolff, care este un scriitor de mâna a treia, conspira cu Jeffrey Epstein ca să mă rănească politic sau de altă natură, iar acest lucru a ieșit la iveală clar și răspicat”, a afirmat Trump. „Așa că probabil îl vom da în judecată pe Wolff pentru asta… Poate și averea lui Epstein, presupun. Nu știu. Dar, cu siguranță, îl vom da în judecată pe Wolff”, a adăugat Donald Trump. Presiuni asupra prințului Andrew Premierul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat că și prințul Andrew (Andrew Mountbatten-Windsor) „ar trebui să fie pregătit” să depună mărturie în fața Congresului american. Declarația vine la doar o zi după apariția unor fotografii din dosare care par să-l înfățișeze pe ducele de York într-o ipostază compromițătoare, alături de o femeie neidentificată. Legăturile dintre cei doi rămân controversate, mai ales în contextul în care Andrew l-a invitat pe Epstein la Palatul Buckingham la câțiva ani după ce finanțatorul fusese deja condamnat pentru infracțiuni sexuale. În dosarele Epstein, România și românii apar de câteva sute de ori, fiind vorba, se pare, despre fete și femei racolate în afacere. Recomandarea autorului: România în dosarele Epstein: E-mailurile si plățile bancare demonstrează cum rețeaua omului de afaceri controversat era extinsă și în țara noastră