O persoană a murit și mai multe au fost rănite într-un atac aerian israelian în sudul Libanului
O persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite, printre care și un adolescent de 16 ani, într-un atac aerian israelian asupra localității Abba, din regiunea Nabatieh, în sudul Libanului, a anunțat ministrul Sănătății de la Beirut, citat de Le Figaro. Conform presei locale, atacul a lovit o mașină iar șoferul acesteia a murit pe loc. Minorul a fost rănit în momentul în care mașina familiei sale a trecut prin zonă în timpul atacului. Armata israeliană a transmis că acțiunea a fost o replică la „încălcări repetate ale armistițiului”, comunicând că ținta era un membru Hezbollah. Tot duminică, o altă persoană a fost rănită în regiunea Sidon. Lovitura a vizat un buldozer care intervenea pentru îndepărtarea dărâmăturilor rezultate în urma unui raid israelian anterior. IDF a comunicat că atacul țintea „mai multe vehicule de inginerie ale Hezbollah folosite pentru a estaurarea infrastructurii teroriste din regiune”. Israelul continuă să atace sudul Libanului, în pofida acordului de încetare a focului semnat în noiembrie 2024. În cadrul acordului, Libanul și-a asumat să dezarmeze Hezbollah și să desființeze structurile sale militare dintre granița cu Israelul și fluviul Litani până la finalul anului 2025. Israelul a pus sub semnul întrebării capacitatea armatei libaneze de a duce la îndeplinire acest angajament și a acuzat Hezbollah de reînarmare. Autoritățile sanitare libaneze anunță că peste 360 de persoane au murit de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului.
Incendiul de la Crans-Montana: Numărul deceselor crește la 41
Un bărbat în vârstă de 18 ani, cetățean elvețian, rănit în incendiul de la Crans-Montana, a murit sâmbătă într-un spital din Zurich, potrivit unui comunicat transmis de autoritățile judiciare din Valais către AFP. Astfel, bilanțul tragediei care s-a produs în noaptea de Revelion a ajuns la 41 de decese și 115 persoane rănite. În plus mai multe zeci de răniți, dintre care mulți în stare gravă, sunt încă internați în această săptămână în spitale din Elveția, Franța, Germania, Italia și Belgia. Printre persoanele decedate se numără 23 de cetățeni elvețieni, opt cetățeni francezi, șase cetățeni italieni, dar și câte un cetățean belgian, portughez, român și turc. Printre persoanele rănite se numără 67 sunt cetățeni elvețieni, 21 francezi, 10 italieni și patru sârbi. Ancheta a stabilit că incendiul a fost cauzat de artificiile de pe sticlele de șampanie care au aprins spuma de izolare fonică de pe tavanul clubului. Proprietarii sunt anchetați pentru omor din neglijență, vătămare corporală din neglijență și incendiere din neglijență. De asemenea, ancheta penală a fost extinsă și asupra a doi responsabili de securitate ai municipalității Crans-Montana, care au recunoscut că nu au efectuat controalele de siguranță.
Khamenei amenință SUA cu conflict regional dacă atacă Iranul. Navele americane se adună în Orientul Mijlociu
Potrivit informațiilor prezentate de presa de stat, Donald Trump ar fi amenințat în repetate rânduri cu intervenția în cazul în care Iranul nu ar accepta un acord nuclear sau dacă nu ar opri uciderea protestatarilor, în timp ce SUA și-ar fi consolidat prezența navală în Orientul Mijlociu. „(Trump) spune în mod regulat că a adus nave (…) Națiunea iraniană nu se va speria de aceste lucruri, poporul iranian nu va fi tulburat de aceste amenințări”, a afirmat Khamenei. El a adăugat că Iranul „nu este inițiatorul” și „nu vrea să atace nicio țară”, însă „va lovi puternic” pe oricine „atacă și hărțuiește” națiunea iraniană. În același timp, autoritățile iraniene au sugerat că o soluție diplomatică rămâne posibilă, declarându-se pregătite pentru negocieri „echitabile”, cu condiția ca acestea să nu urmărească limitarea capacităților defensive ale țării. Pe plan militar, Marina SUA ar avea în prezent în regiune șase distrugătoare, un portavion și trei nave de tip „littoral combat ship”, potrivit informațiilor citate. Tensiunile externe se suprapun peste consecințele protestelor interne, izbucnite la finalul lunii decembrie pe fondul dificultăților economice și transformate ulterior într-o provocare politică majoră pentru Republica Islamică, considerată cea mai acută de la înființarea sa în 1979. Manifestațiile s-au diminuat între timp, după reprimare. Bilanțul victimelor rămâne disputat: cifrele oficiale indică 3.117 decese asociate tulburărilor, în timp ce grupul pentru drepturi HRANA a anunțat duminică faptul că ar fi verificat până acum 6.713 decese. În declarațiile sale, Khamenei a comparat protestele cu o „lovitură de stat”, susținând că obiectivul „sedițiunii” ar fi fost atacarea centrelor care guvernează țara, potrivit presei de stat.
Cel mai mare scandal regal din epoca contemporană: Începe procesul lui Marius Borg, acuzat de viol și de vătămare corporală
Borg Hoiby, în vârstă de 29 de ani, născut dintr-o relație anterioară căsătoriei mamei sale cu prințul moștenitor Haakon Magnus, riscă o pedeapsă de zece ani de închisoare – și chiar de 16 ani dacă va fi găsit vinovat de cele mai grave infracțiuni – într-un proces care se preconizează a avea un mare impact mediatic. Procesul se va încheia pe 19 martie, scrie La Vanguardia. Unele dintre acuzațiile aduse lui Borg Hoiby datează din 2018, iar printre cele mai grave se numără patru violuri, precum și abuzuri fizice și psihologice împotriva unor foste partenere. Bărbatul, care se află în prezent în libertate, a fost arestat de poliție pe 4 august 2024, fiind suspectat că și-a agresat partenera în noaptea precedentă, iar câteva zile mai târziu a recunoscut că a acționat „sub influența alcoolului și a cocainei, în urma unei dispute”. După aceea, a fost arestat de încă două ori. Ancheta poliției a descoperit apoi alte presupuse infracțiuni, printre care violarea a patru femei în timp ce dormeau sau erau în stare de ebrietate, unele dintre ele fiind și filmate. Cu privire la aceste acuzații, procurorul Sturla Henriksbo a declarat în august: „Este vorba de fapte foarte grave, care pot lăsa urme și distruge vieți”. Săptămâna trecută, poliția a anunțat șase noi acuzații, printre care o încălcare a legii norvegiene privind stupefiantele. În 2020, Borg Hoiby a transportat 3,5 kg de marijuana, aparent fără compensație financiară, fapt pe care el l-a recunoscut. Familia regală l-a renegat Miercuri, prințul Haakon Magnus a emis un comunicat public preventiv în care și-a exprimat solidaritatea și cea a prințesei moștenitoare cu „persoanele afectate, familiile lor și toți cei care le poartă de grijă”, subliniind cât de „reconfortant” este să trăiești într-un stat de drept care va garanta un proces „cât mai ordonat, corect și echitabil posibil”. El a precizat, de asemenea, circumstanțele fiului său vitreg: „Marius Borg Hoiby nu este membru al casei regale a Norvegiei și, prin urmare, este independent. Ne pasă de el și este un membru important al familiei noastre. Este cetățean norvegian și, ca atare, are aceleași responsabilități ca toți ceilalți, precum și aceleași drepturi”. Într-adevăr, Marius Borg nu deține niciun titlu sau funcție oficială și, neavând un loc de muncă stabil, trăiește dintr-o alocație acordată de cuplul regal. Marius avea patru ani când, pe 25 august 2001, mama sa, Mette-Marit Tjessem Hoiby, s-a căsătorit cu prințul Haakon – copilul a fost paj la ceremonia de nuntă din Catedrala Luterană a Mântuitorului din Oslo – și a locuit cu amândoi în palat în timpul copilăriei și adolescenței. Acolo a crescut alături de frații să vitregi, născuți din căsătoria regală: prințesa Ingrid Alexandra – a doua în linia de succesiune la tron – și prințul Sverre Magnus. Prințesa, în vârstă de 22 de ani, studiază științe sociale la Universitatea din Sydney, în timp ce fratele ei, în vârstă de 20 de ani, s-a mutat în octombrie la Milano, unde aspiră să se lanseze în fotografie și cinema. Între rolul de mamă și cel de viitoare regină Scandalul Marius Borg a pătat imaginea familiei regale, care, totuși, rămâne populară, în special regele Harald V și regina Sonia, ambii în vârstă de 88 de ani. Potrivit unui sondaj difuzat miercuri de radioteleviziunea publică NRK, 70% dintre norvegieni susțin acum monarhia, în timp ce în 2017 procentul era de 81%. În orice caz, familia regală se află într-o situație jenantă, mai ales prințesa Mette-Marit, care, la 52 de ani, se luptă cu o boală care s-a agravat – în 2018 a fost diagnosticată cu fibroză pulmonară, iar în decembrie s-a anunțat că medicii evaluează posibilitatea unui transplant de plămâni – în timp ce se află în dilemă între rolul de mamă și cel de viitoare regină. Prințul Haakon însuși a anunțat că nici el, nici Mette-Marit nu intenționează să participe la proces, iar Casa Regală Norvegiană nu va face comentarii pe durata acestuia și că toate activitățile oficiale ale monarhiei vor continua.
Trump a decis cine va conduce Venezuela. A sosit, deja, la Caracas
Laura Dogu, noul șef al misiunii diplomatice a Statelor Unite în Venezuela, a ajuns la Caracas, într-un moment decisiv pentru reluarea relațiilor diplomatice de la ruperea lor oficială în 2019, remarcă AFP. Laura Dogu a fost numită în funcție la data de 22 ianuarie o schimbare majoră în relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Venezuela. Primul american de rang înalt în Venezuela Oficialul american a aterizat la Caracas sâmbătă, fiind pentru prima dată în ultimii ani când un reprezentant de rang înalt al SUA se află pe teritoriul venezuelean. Sosirea sa are loc la mai puțin de o lună după ce armata Statelor Unite l-a capturat pe Nicolas Maduro, președintele țării. Laura Dogu îl înlocuiește pe John McNamara, care a coordonat misiunea diplomatică americană pentru Venezuela din Bogotá, începând cu 1 februarie 2025. Deși nu are rang de ambasador, Dogu este cea mai înaltă autoritate diplomatică americană prezentă în Venezuela. Reluarea contactelor diplomatice este susținută și de declarațiile făcute de președintele Trump care a afirmat în repetate rânduri că are o relație de bună colaborare cu noile autorități venezuelene conduse de un președinte interimar, Delcy Rodriguez. „Suntem într-un proces de colaborare cu SUA” Ea a oferit garanții de cooperare Washingtonului, anunțând o serie de măsuri, printre care o amnistie generală a deținuților politici și reforma legii petrolului. Privind relația cu Statele Unite, Rodriguez afirma miercurea trecută: „Suntem într-un proces de dialog, de colaborare cu Statele Unite fără nicio teamă, pentru a ne înfrunta diferențele și dificultățile, cele mai sensibile și cele mai puțin sensibile, deopotrivă, abordându-le pe calea diplomației”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cuba mai are petrol pentru 15-20 zile după blocada impusă Venezuelei.Trump impune sancțiuni țărilor care livrează petrol Cubei. Mexicul este vizat Cea mai neagră zi pentru argint din 1980. De ce s-au prăbușit aurul și argintul. Dolarul se întărește, investitorii închid poziții rapid Venezuela a eliberat peste 100 de deținuți politici. Delcy Rodriguez respinge presiunile americane: „Destul cu ordinele venite de la Washington”
M
Scăderea prețurilor la biletele de tren în Spania se observă în special pe liniile Madrid-Barcelona, principala linie de mare viteză pe care au călătorit 14,6 milioane de pasageri în 2024, și Madrid-Valencia, care a transportat 5,6 milioane de pasageri anul trecut, potrivit CNMC, scrie 20minutos. O căutare efectuată miercuri, cu puțin timp înainte, pentru a călători în weekend – adică de vineri după-amiaza până duminică seara – între 30 ianuarie și 1 februarie, a arătat că un bilet dus-întors Madrid-Barcelona putea fi cumpărat cu trei zile înainte cu 81 de euro și prezenta prețuri ușor mai mici decât cele pe care le plătesc de obicei pasagerii abonați la această rută. Același lucru se întâmpla și în cazul traseului Madrid-Valencia, pentru care în acest weekend se putea cumpăra un bilet dus-întors cu 60 de euro, în timp ce alteori cumpărarea biletului dus fără prea mult timp înainte poate costa 40 sau 50 de euro, iar biletul de întoarcere duminică depășește 65 de euro. Deocamdată, marile platforme de distribuție a biletelor de tren nu se decid să facă o analiză, iar unul dintre operatorii de trenuri de mare viteză sugerează că este încă „prea devreme” pentru a determina dacă scăderea prețurilor se datorează faptului că lunile ianuarie și februarie sunt, în mod tradițional, perioade în care se călătorește mai puțin, cererea este mai mică și, prin urmare, oferta se reduce, sau dacă este „legată de accident”. Aceste două linii de mare viteză, cele mai circulate și pe care concurează trei operatori, sunt urmate de conexiunea Madrid-Andaluzia până la Sevilla și Málaga/Granada (cinci milioane de pasageri fiecare în 2024), care este suspendată din 18 decembrie din cauza accidentului de la Adamuz. Deși nu sunt afectate direct de acestea, rutele dintre Madrid și Valencia și Madrid-Zaragoza-Barcelona sau o parte din acestea au fost, de asemenea, afectate în ultimele două săptămâni de probleme feroviare neîncetate din cauza incidentelor raportate de mecanici, modificărilor temporare de viteză sau chiar ruperii unei linii pe un tronson din Catalonia al liniei Madrid-Barcelona, care marți a redus viteza de circulație la doar 80 km/h. În lipsa trenurilor, crește traficul auto comun Dacă în primele zile după accidentul de la Adamuz s-a constatat o creștere a prețurilor biletelor de avion pentru rutele dintre Madrid și Sevilla și Malaga, care apoi s-au stabilizat, ceea ce a urmat a fost o creștere a mobilității comune și a numărului de locuri disponibile în mașinile private. Conform datelor principalei platforme de mobilitate partajată, BlaBlaCar, creșterea numărului de șoferi dispuși să transporte pasageri necunoscuți în schimbul unei remunerații a fost detectată încă din noaptea accidentului de la Adamuz, pentru călătorii în Andaluzia și între Andaluzia și Madrid. Fenomenul a crescut în zilele următoare și, de atunci, numărul șoferilor înregistrați pe platformă pentru a oferi locuri în mașină s-a multiplicat de 11 ori în comparație cu săptămânile anterioare. Pe axa Madrid-Sevilla este unde a crescut cel mai mult, multiplicându-se de opt ori. Acolo, oferta de călătorii a crescut cu 700%, iar între Madrid și Andaluzia, cu 420%. Mobilitatea partajată a cunoscut, de asemenea, un impuls în Catalonia, unde circulația Rodalies a fost întreruptă timp de cinci zile și continuă să sufere întârzieri și incidente continue. Potrivit informațiilor publicate în ultimele zile de Diari Segre, aceasta a crescut cu 20% din acest motiv. În ceea ce privește prețurile, media plătită de un pasager într-o mașină străină pentru a parcurge o distanță medie de 493 de kilometri între Madrid și Sevilla a fost de 32 de euro, iar pentru călătoriile în interiorul Andaluziei, cu o distanță medie de 201 kilometri, de 15 euro.
Armatele UE, considerate grupuri teroriste de Iran
Anunțul făcut de Mohammad Bagher Qalibaf, fost comandant al Gărzii, privind desemnarea ca grup terorist va fi probabil mai mult simbolic. Iranul a utilizat o lege din 2019 pentru a declara reciproc armatele altor națiuni drept grupuri teroriste, după ce Statele Unite au declarat Garda drept grup terorist în acel an. Cu toate acestea, anunțul vine într-un moment de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu, în contextul în care președintele american Donald Trump ia în considerare un posibil atac militar împotriva Iranului. Republica Islamică a planificat, de asemenea, un exercițiu militar cu foc real pentru duminică și luni în Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece o cincime din totalul petrolului comercializat. Qalibaf a făcut anunțul în timp ce el și alți membri ai parlamentului purtau uniforme ale Gărzii în semn de sprijin pentru această forță. Garda, care controlează și arsenalul de rachete balistice al Iranului și are interese economice vaste în Iran, răspunde doar în fața liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. „Încercând să lovească (Garda), care a fost cea mai mare barieră în calea răspândirii terorismului în Europa, europenii s-au împușcat, de fapt, în picior și, încă o dată, prin ascultarea oarbă față de americani, au decis împotriva intereselor propriului popor”, a spus Qalibaf. Sâmbătă seara, Trump a refuzat să spună dacă a luat o decizie cu privire la ceea ce vrea să facă în privința Iranului.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 848. Președintele Iranului declară că un război nu este în interesul nici al nostru, nici al SUA
Președintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat că un război nu ar fi „în interesul nici al Iranului, nici al SUA”, afirmații făcute într-un moment în care Donald Trump întreține îndoiala cu privire la o operațiune militară împotriva Teheranului, informează France Presse. „Republica Islamică Iran nu a căutat niciodată și nu caută în niciun caz războiul, fiind profund convinsă că un război nu ar fi în interesul nici al Iranului, nici al SUA, nici al regiunii”, a afirmat Pezeshkian în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Progrese în negocierile cu SUA? Un înalt lider iranian a informat, sâmbătă, 31 ianuarie, despre „progrese în negocierile” cu Washingtonul, într-o răsturnare de situație a acestui context tensionat alimentat timp de mai multe zile de declarații belicoase de o parte și de alta. „Contrar propagandei de război create artificial de media, instituirea unui cadru de negociere progresează”, a scris în persană, pe platforma X, Ali Larijani, secretarul celei mai înalte structuri de securitate din Iran, care în ajun a fost primit la Moscova de președintele rus Vladimir Putin. Această declarație intervine în timp ce președintele american Donald Trump declara vineri că „Iranul vrea să încheie un acord” asupra programului nuclear, adăugând că el i-a dat Teheranului un ultimatum. Liderul de la Casa Albă nu a oferit alte detalii. RECOMANDAREA AUTORULUI:
SUA are un uriaș dispozitiv lângă Iran. Trump cântărește opțiuni între atac, presiune și negocieri
Sursele citate spun că la nivelul Casei Albe se discută dacă obiectivul principal ar fi lovirea programului nuclear iranian, atacarea arsenalului de rachete balistice, provocarea prăbușirii regimului de la Teheran sau o combinație a acestor variante. Oficialii au descris drept prioritară o opțiune „rapidă și decisivă”, care să nu împingă SUA într-un război de durată în regiune. În această logică, scenariul ideal ar fi o acțiune care să lovească suficient de dur conducerea iraniană încât aceasta să accepte cererile Washingtonului privind dosarul nuclear și să renunțe la reprimarea disidenței, au afirmat sursele. În paralel, au existat discuții despre o campanie de bombardamente de mare intensitate care ar putea duce la căderea guvernului iranian, dar și despre folosirea amenințării credibile cu forța pentru a obține concesii diplomatice. „Lucrurile pe care ai vrea să le faci și pachetele de forțe de care ai avea nevoie sunt foarte diferite”, a declarat viceamiralul (r) Robert Murrett, fost ofițer de informații al marinei americane, subliniind că miza deciziei va modela amploarea oricărei operațiuni. Un înalt oficial al administrației a spus că președintele păstrează deliberat o anumită ambiguitate, deși insistă constant că Iranul „nu poate avea” armă nucleară, pentru a nu-și expune obiectivele strategice și planificarea militară. Întrebat despre navele care se apropie de regiune, Trump a declarat vineri, în Biroul Oval, că „trebuie să plutească undeva” și că „ar putea la fel de bine să plutească lângă Iran”. De partea cealaltă, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Teheranul ar fi deschis unor discuții pe tema nucleară, însă a cerut ca SUA să înceteze amenințările militare. Potrivit informațiilor, președintele a fost informat despre mai multe opțiuni de atac dezvoltate în paralel de Casa Albă și Pentagon. Printre ele s-ar afla și un plan extins care ar viza facilități ale regimului și ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, printr-o campanie de bombardamente la scară largă. Variante mai limitate ar include lovituri asupra unor ținte simbolice ale regimului, păstrând spațiu pentru escaladare dacă Iranul nu ar accepta o înțelegere în termenii ceruți de Washington. Iranul neagă că urmărește obținerea unei arme nucleare. Analiștii avertizează însă că riscurile de escaladare rămân ridicate. Deși slăbit militar față de anii trecuți, Iranul ar putea rezista unei lovituri majore și ar putea riposta cu rachete și drone asupra bazelor SUA, navelor americane și aliaților din zonă, inclusiv Israel, potrivit evaluărilor citate.
Fereastra lui Putin pentru pace se îngustează: bugetul Rusiei intră sub presiune pe fondul negocierilor privind Ucraina
În acest context, emisarul Kremlinul, Kirill Dmitriev, urmează să se întâlnească sâmbătă, 31 ianuarie, la Miami cu oficiali americani, pe măsură ce Moscova se teme că cheltuielile bugetare din acest an ar putea depăși din nou nivelurile planificate dacă vor fi necesare alocări suplimentare pentru front. Oficiali ruși ar căuta surse noi de venit de până la 1,2 trilioane de ruble (aprox. 16 miliarde de dolari) pentru a echilibra un indicator bugetar-cheie, potrivit Bloomberg. Suma ar echivala cu încă aproximativ 0,5% din PIB peste deficitul planificat pentru 2026, de 1,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al impactului unei aprecieri neașteptate a rublei, spun sursele. Negocierile avansează tehnic, dar se blochează politic la teritorii Pe plan diplomatic, reprezentanți ruși și americani explorează modalități de a încheia războiul declanșat de invazia la scară largă din 2022, însă Moscova ar vedea șanse reduse pentru un „breakthrough” rapid, potrivit acelorași persoane. În timp ce delegațiile militare ar discuta detalii tehnice despre implementarea unui eventual armistițiu, disputa privind teritoriile ar necesita decizii politice la cel mai înalt nivel. Calendarul politic din SUA poate schimba miza pentru Kremlin Potrivit lui Alexander Gabuev, director la Carnegie Russia Eurasia Center cu sediul la Berlin, Kremlinul urmărește și calendarul politic american: pe măsură ce Donald Trump se concentrează tot mai mult pe alegerile „midterm” din noiembrie, disponibilitatea Washingtonului de a menține aceleași propuneri ar putea să nu fie nelimitată. Petrolul și rubla, combinația care poate adânci gaura bugetară Presiunea pe buget ar putea crește dacă sancțiunile americane obligă producătorii ruși să vândă țițeiul cu discounturi mai mari, într-un context de prețuri slabe. Bugetul pe 2026 mizează pe venituri din petrol și gaze de 8,9 trilioane ruble, pe baza unei ipoteze de 59 dolari/baril pentru Urals și a unui curs de 92,2 ruble/dolar. În prezent, Urals ar fi în jur de 55 dolari/baril, iar rubla în jur de 75/dolar; dacă nivelurile persistă, veniturile s-ar reduce la circa 6,75 trilioane ruble, ceea ce ar lăsa un minus estimat la aproape 2,2 trilioane ruble, potrivit calculelor Bloomberg. Deși deficitul planificat pentru 2026 rămâne relativ mic în comparație internațională, autoritățile au fost nevoite anul trecut să revizuiască ținta de deficit pentru 2025 de la 0,5% la 2,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor energetice și al cheltuielilor ridicate; 2025 s-a încheiat, potrivit datelor raportate public, cu un deficit de 2,6% din PIB.