16 persoane, blocate în lifturi la Chișinău în urma penei de curent din Republica Moldova
Sâmbătă, pompierii din cadrul IGSU al Republicii Moldova, dar și angajați ai Întreprinderii Municipale Specializate (ÎMS) Lift Service, au intervenit în 14 misiuni de salvare a cetățenilor blocați în ascensoarele unor blocuri din Chișinău, potrivit Ziarul de Gardă. „Astfel, salvatorii au deblocat o femeie în vârstă de 77 de ani, blocată în ascensor între etajele 3 și 4 ale unui bloc de locuit. Femeia nu a avut de suferit. De asemenea, o femeie de 45 de ani și un bărbat de 44 de ani au fost deblocați de salvatorii IGSU, cu asistența reprezentanților Lift Service.. Persoanele nu au avut de suferit. În urma intervențiilor, în total 16 persoane au fost deblocate, toate fiind în afara oricărui pericol”, au transmis, sâmbătă, reprezentanții IGSU din Republica Moldova. Potrivit datelor publicate de autorități, șapte misiuni au fost realizate de pompierii IGSU. În alte șase misiuni au intervenit reprezentanții Lift Service, iar una dintre intervenții a fost realizată în comun. Reamintim că, sâmbătă, în Republica Moldova, curentul a fost întrerupt masiv din cauza unor probleme de rețea din Ucraina. Tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea sistemului electroenergetic. Potrivit Ministrului Energiei din Republica Moldova, furnizarea energiei electrice a fost restabilită în totalitate în cursul după-amiezii, însă cetățenii au fost îndemnați să se abțină, totuși, din utilizarea electrocasnicelor mari, dar și să sesizeze operatorul de furnizare electrică în cazul în care întâmpinau întreruperi de curent.
Zelenski afirmă că acordurile teritoriale sunt imposibile fără un contact direct cu Putin
Într-un interviu pentru postul de radio ceh, iROZHLAS, citat de Ukrainska Pravda, Zelenski a precizat că Ucraina este deschisă la întâlnirile în orice format care includ Rusia, dar și SUA. „În primul rând, este important să ne întâlnim în calitate de trei părți. Cel puțin, trebuie să putem avea contact cu șeful statului rus într-un format sau altul. Fără acest format, echipele noastre nu vor putea ajunge la acorduri privind problemele teritoriale”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a mai precizat că și-ar dori și ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a negocierilor. „Ne-am dori ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a acestor negocieri, deoarece o parte din garanțiile noastre de securitate o reprezintă apartenența la Uniunea Europeană, precum și la Coaliția de Voință”, a declarat Zelenski. Referitor la probleme privind integritatea teritorială, Zelenski a precizat că ele pot fi rezolvate numai de către șefii de stat. „Vreau să subliniez că nu cred că aceste probleme pot fi rezolvate de altcineva decât de șefii de stat”, a declarat el. Reamintim că duminică, la Abu Dhabi, în capitala EmiratTrumpâelor Arabe Unite se va desfășura cea de-a doua rundă de negocieri, la care vor participa echipe diplomatice din partea Ucrainei, dar și a Rusiei. Marco Rubio a afirmat că la discuții va fi și „o prezență” a SUA, însă a precizat că emisarul special Steve Witkoff, dar și ginerele președintelui Trump, Jared Kushner, nu vor participa.
Noul șef al misiunii diplomatice americane a sosit în Venezuela
Laura Dogu a fost numită în funcție la data de 22 ianuarie o schimbare majoră în relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Venezuela. Oficialul american a aterizat la Caracas sâmbătă, fiind pentru prima dată în ultimii ani când un reprezentant de rang înalt al SUA se află pe teritoriul venezuelean, informează AFP. Sosirea sa are loc la mai puțin de o lună după ce armata Statelor Unite l-a capturat pe fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro. Laura Dogu îl înlocuiește pe John McNamara, care a coordonat misiunea diplomatică americană pentru Venezuela din Bogotá, începând cu 1 februarie 2025. Deși nu are rang de ambasador, Dogu este cea mai înaltă autoritate diplomatică americană prezentă în Venezuela. Reluarea contactelor diplomatice este susținută și de declarațiile făcute de președintele Trump care a susținut în repetate rânduri că are o relație de bună colaborare cu noile autorități venezuelene conduse de președinta interimară Delcy Rodriguez. Aceasta a oferit garanții de cooperare Washingtonului, anunțând o serie de măsuri, printre care o amnistie generală a deținuților politici și reforma legii petrolului. Privind relația cu Statele Unite, Rodriguez afirma miercuri: „Suntem într-un proces de dialog, de colaborare cu Statele Unite fără nicio teamă, pentru a ne înfrunta diferențele și dificultățile, cele mai sensibile și cele mai puțin sensibile deopotrivă, abordându-le pe calea diplomației”.
Witkoff: Negocierile de la Miami, productive și constructive
Într-un mesaj publicat pe X, Witkoff a preciat că omologul său rus, Kiril Dimtriev, „a avut întâlniri productive și constructive”. „Astăzi, în Florida, trimisul special rus Kirill Dmitriev a avut întâlniri productive și constructive în cadrul eforturilor de mediere ale SUA pentru promovarea unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina”, a scris Witkoff, emisarul special al lui Donald Trump. Din partea SUA, la negocieri au fost prezenți Witkoff, alături de Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, ginerele lui Trump, Jared Kushner și consilierul principal al Casei Albe, Josh Gruenbaum. „Suntem încurajați de această întâlnire, care arată că Rusia depune eforturi pentru asigurarea păcii în Ucraina, și suntem recunoscători față de Donald Trump, care a jucat un rol esențial în căutarea unei păci durabile și de lungă durată”, scris Witkoff. Negocierile de la Miami vin la doar o zi înaintea unei întâlniri bilaterale de la Abu Dhabi alături de partea rusă și ucraineană, care va avea loc duminică. În cadrul următoarei runde de negocieri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a precizat că Witkoff și Kushner nu vor fi prezenți. Cu toate acestea, el a vorbit despre o „prezență a SUA”. „S-ar putea să fie o prezență a SUA, dar nu vor fi Steve (n.r. – Witkoff) și Jared (n.r. –Kushner)”, a declarat Rubio, citat de Ukrainska Pravda.
Un înger care seamănă izbitor cu Giorgia Meloni, restaurat într-o biserică din Roma, stârnește discuții aprinse în Italia / Meloni se autoironizează pe social media
O melodie mai veche avea un vers care a devenit celebru: „fericirea are chipul tău”. Spre parafrazare, „un înger are chipul lui Meloni”, iar lucrul acesta a fost constatat după ce pictura murală a bisericii San Lorenzo din Roma a fost restaurată. Asemănarea este atât de mare, încât ministrul Culturii din Italia, Alessandro Giuli, a simțit nevoia să intervină, scrie publicația italiană Repubblica. Îngerul Meloni, luat la inspectat de Superintendență Unul dintre cei doi îngeri care flanchează bustul de marmură al lui Umberto al II-lea de Savoia are un chip ce seamănă izbitor cu cel al premierului italian, Giorgia Meloni. Un comunicat emis sâmbătă dimineața precizează: „superintendentul special al Romei, Daniela Porro, a intruit oficiali tehnici din cadrul MIC să efectueze astăzi o inspecție pentru a determina natura lucrărilor efectuate asupra picturii contemporane dintr-una dintre capelele San Lorenzo in Lucina și pentru a decide ce urmează”. A intervenit și vicariatul, care a spus că „modificarea feței este o inițiativă a restauratorului”. Restauratorul Bruno Valentinetti: „Cine spune că seamănă cu Meloni?” Bruno Valentinetti este restauratorul voluntar care a reacționat: „Cine spune că seamănă cu Meloni? Am restaurat ce era acolo acum 25 de ani”. Asemănarea este, totuși, izbitoare. Meloni însăși a reacționat pe conturile sale de socializare: „Nu, cu siguranță că nu arăt ca un înger!”, a scris aceasta. Între timp, tehnicienii Superintendenței Patrimoniului Cultural și al Peisajului, care monitorizează acest locaș de cult de mare valoare istorică au fost instruiți să efectueze o inspecție pentru a determina natura lucrării. „După inspecție, o vom compara cu materialele de arhivă”, precizează Superintendența, care dorește să constate nu atât cu cine seamănă imaginea restaurată cât dacă se conformează liniilor originale, lucru care va fi făcut luni, pentru că în weekend arhivele sunt închise. „Îngerul era acolo” Ce se va întâmpla dacă tehnicienii vor constata că restaurarea nu este în acord cu originalul? Se poate solicita o nouă restaurare. Lucrurile sunt și mai complicate de atât, pentru că lucrarea a fost creată după ce biserica a fost plasată sub un ordin de conservare și nu este inspectată în mod regulat”, iar pentru orice intervenție este nevoie de o autorizație. Monseniorul Daniele Micheletti, rectorul Panteonului și al Bazilicii San Lorenzo in Lucina din Roma, a specificat că a cerut restaurarea „așa cum era”. „Există, într-adevăr, o anumită asemănare, dar ar trebui să-l întrebăm pe restaurator de ce a făcut-o așa, nu știu. Acum, nu știu dacă trăsăturile faciale sunt exact acelea. Îngerul era acolo și așa era”. Meloni – figură înaripată care ține în mână un sul cu harta Italiei Monumentul funerar al suvernalui, însoțit de o inscripție care amintește cum Umberto al II-lea, „resemnat creștinește voinței divine”, a preferat exilul războiului civil, este păzit de doi heruvimi, dintre care unul – cu o figură extrem de cunoscută: o figură feminină, înaripată, care ține un sul cu harta Italiei și care are fața îndreptată spre celălalt heruvim, care oferă coroana regelui căzut în dizgrație. Asemănarea cu premierul italian este atât de mare, încât face dificilă orice negare. În altă ordine de idei, restaurarea nu a fost efectuată de restauratori profesioniști, care lucrează la alte părți ale bisericii. Acest lucru este indicat de o semnătură clară, vizibilă pe un sul: „Instauratum et exornatum, Bruno Valentinetti AD MMXXV. Valentinetti se prezintă ca un paracliser și un decorator. În parohie, el este descris ca un voluntar prezent zilnic dimineața. Valentinetti are și alte lucrări decorative, iar colaborările lui ies din sfera ecleziastică. Ba chiar, în trecut, a candidat pentru funcții politice cu La Destra – Fiamma Tricolore (Flacăra tricoloră), dar dacă-l întrebi, o să-ți răspundă că nu-și amintește acest lucru.
Viktor Orban respinge ideea unor măsuri de austeritate în Ungaria dacă va câștiga alegerile
Pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar sondajele indică o luptă strânsă între Fidesz, formațiunea lui Orban, și partidul de opoziție Tisza. Economiștii spun că oricine va câștiga alegerile va avea puține alternative și va trebui să reducă cheltuielile, relatează Reuters. „Este o minciună sfruntată. Starea economiei ungare nu impune niciun fel de austeritate”, a spus Orbán la un miting de campanie. La finalul anului trecut, guvernul lui Orbán a majorat țintele de deficit la 5% pentru 2025 și pentru 2026, an electoral, pentru a permite creșterea cheltuielilor. Ulterior, Fitch Ratings a revizuit perspectiva datoriei Ungariei la „negativă”. Orbán a spus că deficitul trebuie redus „calm, încet și treptat”, pe măsură ce se îmbunătățesc perspectivele economice. „Nu avem nevoie de austeritate și nu trebuie luat nimic de la oameni”, a adăugat el. El a spus că o dobândă subvenționată de 3% la creditele ipotecare sau un plan de scutire de impozit pe venit a mamelor cu doi copii până la finalul următorului ciclu guvernamental vor rămâne în vigoare dacă va câștiga alegerile. În încercarea de a opri creșterea partidului Tisza în sondaje, guvernul Orbán a lansat o schemă de 100 de miliarde de forinți (310 milioane de dolari) pentru a sprijini industria restaurantelor și o măsură de 50 de miliarde de forinți (160 de milioane de dolari) pentru reducerea facturilor la încălzire.
Kosovo: Victoria lui Albin Kurti la parlamentare a fost confirmată după renumărarea voturilor
Comisia Electorală din Kosovo a anunțat că partidul Autodeterminare (VV) condus de premierul interimar Albin Kurti, a câștigat alegerile parlamentare de la finalul lunii decembrie după ce a obținut 51.1% din voturile exprimate, notează Le Figaro. În decursul lunii ianuarie, Comisia Electorală a decis renumărarea voturilor după ce a constatat un „grad ridicat de inexactități” în renumărarea parțială de verificare, care ar fi afectat aproximativ 70.000 de voturi. În urma deciziei autorității electorale, procurorul general al Kosovo a anunțat că a deschis o anchetă privind posibile „infracțiuni legate de procesul electoral”. Alegerile din decembrie au fost organizate pe fondul impasului politic care a afectat statul. Deși VV a câștigat alegerile parlamentare din februarie 2025, partidul nu a obținut o majoritate, iar în urma eșecurilor repetate în formarea unui guvern, președinta Vjosa Osmani a anunțat dizolvarea parlamentului. Noul parlament trebuie să numească un nou președinte și să ratifice acorduri de împrumut în valoare de aproximativ un miliard de euro cu Uniunea Europeană și Banca Mondială, care urmează să expire în următoarele luni.
Moment istoric: 31 ianuarie, ziua în care Leva dispare definitiv din Bulgaria. Euro rămâne singura monedă legală de plată începând cu miezul nopții
Perioada de tranziție în care euro și leva au circulat simultan în Bulgaria s-a încheiat la miezul nopții de sâmbătă, 31 ianuarie 2026. Începând de duminică, 1 februarie, euro rămâne singura monedă cu putere legală în țară, iar leva nu mai este acceptată pentru plata bunurilor, serviciilor sau obligațiilor financiare, a anunțat Ministerul Finanțelor, scrie BTA.bg. Autoritățile precizează că toate plățile trebuie efectuate exclusiv în euro, comercianții nu mai sunt obligați să accepte leva, iar restul pentru orice tranzacție se acordă doar în moneda europeană. Pentru a asigura transparența și pentru a preveni eventualele creșteri speculative de prețuri, afișarea tarifelor în ambele monede va continua până la 8 august 2026, conform legislației privind introducerea euro. Cetățenii care mai dețin leva o pot schimba gratuit la băncile comerciale și la oficiile Poștei Bulgare din localitățile fără sucursale bancare până la 30 iunie 2026. După această dată, Banca Națională a Bulgariei va continua schimbul fără termen limită și fără comisioane. Ministerul Finanțelor a anunțat că autoritățile vor continua să monitorizeze eventualele abateri și să primească sesizări din partea populației. Bulgaria a adoptat oficial moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro, la exact 19 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.
Guvernul SUA, închis parțial după blocajul din Congres privind finanțarea securității interne
Statele Unite se află în pragul unei crize noi, după ce guvernul federal a intrat într-un lockdown parțial. Acesta vine ca urmare a expirării finanțării mai multor departamente, în urma unui blocaj politic în Congres, legat de bugetul Departamentului pentru Securitate INternă (DHS). Practic, criza a fost declanșată de refuzul senatorilor democrați de a susține un proiect de lege care ar fi permis continuarea cheltuielilor DHS, în contextul uciderii a doi cetățeni americani de către agenți federali implicați în operațiuni de imigrație (ICE). Agenții ICE și tensiunile politice Această dispută a escaladat după moartea lui Alex Pretti, ucis săptămâna trecută la Minneapolis, și a lui Renee Good, ucisă la începutul lunii ianuarie, incidente care au avut loc în contextul intensificării campaniei de deportare în masă promovată de președintele Donald Trump. Trimiterea unui număr mare de agenți federali de imigrație în cel mai mare oraș din Minnesota a alimentat tensiunile politice și a determinat democrații să ceară modificări substanțiale ale legislației privind finanțarea DHS. Democrații vor alt proiect de lege privind finanțarea DHS Lockdown-ul parțial este consecința directă a blocadei impuse de democrați în Senat, care a pus în pericol și adoptarea unui pachet legislativ mai amplu destinat finanțării altor departamente guvernamentale. Acest pachet trebuia să fie aprobat înainte de expirarea autorizației de cheltuieli, vineri. Democrații solicită rescrierea proiectului de lege privind finanțarea DHS pentru a introduce noi restricții asupra agenților federali, inclusiv interzicerea purtării măștilor în timpul operațiunilor, obligativitatea camerelor video corporale, respectarea unui cod de conduită strict, investigații independente în cazul presupuselor abuzuri și interzicerea așa-numitelor „patrule mobile”, prin care agenții vizează persoane suspectate că s-ar afla ilegal în țară. Negocieri în următoarele două săptămâni „Acestea nu sunt cerințe radicale, ci standarde de bază pe care poporul american le așteaptă deja de la forțele de ordine”, a declarat vineri liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, adăugând că negocierile privind aceste modificări sunt așteptate să aibă loc în următoarele două săptămâni. Vineri, Senatul a adoptat un pachet de cinci măsuri care ar finanța mai multe departamente guvernamentale până în septembrie, precum și o legislație separată care ar permite continuarea operațiunilor DHS pentru încă două săptămâni. Totuși, aceste proiecte trebuie aprobate și de Camera Reprezentanților, care urmează să se reunească luni. Lockdown cu impact neclar Impactul imediat al închiderii rămâne neclar și este puțin probabil să fie resimțit înainte de începutul săptămânii viitoare. Pe lângă DHS, Congresul nu a aprobat încă integral finanțarea pentru departamentele apărării, educației, muncii, sănătății și serviciilor sociale, transporturilor, locuințelor și dezvoltării urbane. Președintele Donald Trump a indicat că va semna pachetul de cheltuieli, deja aprobat de Casa Albă, imediat ce acesta va ajunge la biroul său. Între timp, directorul Biroului de Management și Buget (OMB), Russell Vought, a cerut agențiilor afectate să pună în aplicare „planuri pentru o închidere ordonată”. „Am putea, inevitabil, să ne aflăm într-o situație de închidere” „Administrația va continua să colaboreze cu Congresul pentru a aborda preocupările ridicate recent privind finalizarea alocărilor bugetare pentru anul fiscal 2026. Sperăm că această perioadă va fi scurtă”, a transmis Vought într-o notă internă. Perspectivele adoptării pachetului de finanțare în Camera Reprezentanților, controlată de republicani, sunt incerte. Președintele Camerei, Mike Johnson, a recunoscut că „am putea, inevitabil, să ne aflăm într-o situație de scurtă închidere” înainte de reluarea lucrărilor legislative. E puțin probabil ca operațiunile de deportare să fie afectate Republicanii dețin o majoritate fragilă, de doar un loc, iar presiunile din partea aripii conservatoare, care cere ca proiectul bugetar să fie condiționat de adoptarea Legii Salvare privind cerințe stricte de identificare a alegătorilor, ar putea complica și mai mult procesul. În pofida închiderii parțiale, este puțin probabil ca operațiunile de deportare ale ICE să fie afectate semnificativ. Agenția dispune de 75 de miliarde de dolari alocați prin legea „One Big Beautiful Bill”, adoptată anul trecut, iar administrația Trump ar putea obliga personalul esențial să continue activitatea. Noul lockdown (parțial) vine după un altul de 43 de zile Actuala criză bugetară vine după o perioadă record de 43 de zile de finanțare temporară, începută în octombrie, când guvernul a fost redeschis în urma unui compromis politic. Atunci, un grup de șapte senatori democrați moderați s-au alăturat republicanilor în schimbul unei promisiuni privind un vot pentru extinderea creditelor fiscale destinate reducerii primelor de asigurare de sănătate. Promisiunea nu a fost respectată, iar subvențiile au expirat la finalul anului 2025, alimentând tensiunile care au dus la actuala închidere parțială a guvernului federal.
Cel puțin 12 palestinieni uciși sâmbătă în atacurile israeliene din Gaza
Atacurile au lovit zone din nordul și sudul Gazei, inclusiv un bloc de apartamente din orașul Gaza, au declarat oficialii spitalelor care au primit cadavrele. Printre victime se numără două femei și șase copii din două familii diferite. Spitalul Shifa a anunțat că atacul din orașul Gaza a ucis o mamă, trei copii și una dintre rudele lor sâmbătă dimineață, în timp ce Spitalul Nasser a transmis că un atac într-o tabără de corturi a provocat un incendiu, ucigând șapte persoane, printre care un tată, cei trei copii ai săi și trei nepoți. Atacurile au avut loc cu o zi înainte de deschiderea unui punct de trecere a frontierei în cel mai sudic oraș din Gaza. Toate punctele de trecere a frontierei din teritoriu sunt închise de la începutul războiului, iar palestinienii consideră punctul de trecere Rafah cu Egiptul ca fiind o salvare pentru zecile de mii de persoane care au nevoie de tratament în afara teritoriului, unde majoritatea infrastructurii medicale a fost distrusă. Ministerul Sănătății din Gaza a înregistrat peste 500 de palestinieni uciși de focurile israeliene de la începutul încetării focului, pe 10 octombrie.