Rusia atacă sudul Ucrainei cu drone și rachete. Alerte în regiunea Odesa, lângă granița cu România
Potrivit mesajelor publicate pe canalul oficial al Forțelor Aeriene ucrainene, după miezul nopții au fost semnalate grupuri de drone care se îndreptau spre sudul regiunii Odesa, în direcția Vîlkove (Vâlcov), oraș situat în Delta Dunării, la mică distanță de granița cu România. De asemenea, au fost raportate mai multe rachete ghidate lansate spre Ciornomorsk, Tatarbunari, localitate aflată la aproximativ 30-40 de kilometri de frontiera cu România, orașul Odesa, Maiaki, localitate situată pe malul Nistrului, la vest de Odesa. Atacul face parte dintr-un nou val de atacuri asupra Ucrainei, în condițiile în care, în ultimele ore, Forțele Aeriene ucrainene au raportat zeci de drone și bombardamente aeriene în mai multe regiuni ale țării, inclusiv Cernihiv, Sumî, Harkov, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Nikolaev și Poltava. În contextul atacurilor asupra sudului regiunii Odesa, autoritățile române au emis din nou, în noaptea de joi spre vineri, un mesaj RO-Alert pentru județul Tulcea, avertizând populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și recomandând adăpostirea în spații de protecție sau în locuințe, departe de ferestre.
Elon Musk preconizează că inteligența artificială ar putea depăși inteligența umană în 5 ani
În interviul acordat pentru The Economist, Elon Musk a preconizat că inteligența artificială va depăși intelectul uman în următorii 5 ani. Miliardarul american, care deține platforma Grok, spune că inteligența artificială va putea realiza mai rapid toate sarcinile umane, cu o singură excepție. Loading … Elon Musk: Oamenii vor pierde controlul în 10 ani Elon Musk se așteaptă ca inteligența artificială să depășească inteligența umană în aproximativ cinci ani și crede că oamenii nu vor mai deține controlul în zece ani. În interviul cu Zanny Minton Beddoes, redactorul-șef al publicației The Economist, el prezice o „eră a abundenței uimitoare”. „Cred că inteligența artificială ar putea depăși capacitatea intelectului uman în aproximativ cinci ani. În cinci ani – aproximativ cinci ani – cred. Oamenii nu vor mai deține controlul în 10 ani. Deci, nu va exista nimic ce AI să nu poată facă mai bine decât oamenii, în afară de a fi uman, poate. Cel mai probabil rezultat va fi o eră a abundenței, în care oricine poate avea orice îi trece în minte.” Directorul Tesla crede că sunt totuși riscuri, precum un război atomic, care ar putea distruge civilizația umană. „Iată-ne în 2026, să vedem unde ne vom afla în 2036. Desigur, se poate deraia totul din cauza unui război termonuclear global sau ceva de genul ăsta. Dar presupunând că nu va fi Al Treilea Război Mondial, cred că vom avea o eră a abundenței. Este un mesaj de optimism și entuziasm pentru viitor”. Când a încercat să explice cât de superioară va fi inteligența artificială creierului uman, Elon Musk a spus: „Diferența dintre AI și oameni este la fel de mare ca diferența între AI și cimpanzei. E greu să-ți imaginezi că cimpanzeii să fie la conducere. Și noi, suntem oarecum, o formă evoluată din cimpanzei. Deci, nu cu mult timp în urmă, ne legănam în copaci și mâncam banane. Încă mâncăm banane”. Elon Musk: 20% șanse ca roboții să ne omoare Directorul Tesla, compania care produce mașini electrice și roboții Optimus, crede că sunt șanse considerabile ca scenariul din filmul „Terminator” să se adeverească. El a spus anterior că sunt 10-20% ca roboții să anihileze specia umană în viitor, dar ulterior, a ales să devină mai optimist. Miliardarul a spus că se opune stopării dezvoltării tehnologiilor AI. „Încă cred că este un riscuri asociate cu AI și roboții. Am ajuns la concluzia mea filosifică să văd partea bună a lucrurilor. Nu văd nicio modalitate să opresc impusul incredibil al AI și al roboților. Dacă ar exista un buton de STOP, nu ar trebui să-l apăsăm, pentru că cel mai probabil rezultat ar fi abundență pentru toți. Hai să ne bucurăm de călătorie”. Elon Musk, despre migrația ilegală și frontiere Elon Musk a dezbătut și subiecte de probleme sociale și politice. El a advocat politicile lui Trump privind migrația și securitatea frontierelor. Miliardarul a reamintit că și fostul președinte american Barack Obama și fosta secretară de Stat Hillary Clinton au susținut politici anti-migrație. „Unul dintre trucurile pe care le consider destul de amuzante este să iei un discurs de la Obama și Hillary și să te duci la cineva care face parte din ceea ce eu numesc stânga nebună și să-i spui: „Ce părere ai despre acest discurs al lui Trump?” Vor spune: „Oh, uau, e cea mai rea persoană din lume.” De fapt, acela a fost un discurs al lui Obama. De fapt, acela a fost un discurs al lui Hillary.” Foarte mulți migranți ilegali din America de Sud au fost deportați în timpul președinției lui Barack Obama. Elon Musk a mustrat-o chiar pe gazda emisiunii Miliardarul i-a făcut observație inclusiv gazdei emisiunii, Zanny Minton Beddoes, și a rugat-o să nu taie secvența. „Iată principiile – și spune-mi care dintre ele sună groaznic: că ar trebui să avem granițe sigure, că ar trebui să avem orașe sigure, că ar trebui să avem cheltuieli rezonabile. Care dintre aceste trei sunt de la marginea extremei drepte? Și aș vrea doar să vă mustrez și pe dumneavoastră și presa pentru caracterizarea absurdă a extremei drepte.Este fals, înșelător și absurd. Vă rog să păstrați această parte. Vom păstra toate acestea. Nu tăiați această parte.” Ce a răspuns miliardarul când a fost întrebat dacă este rasist Întrebat dacă este rasist sau islamofob după ce a fost acuzat de democrați de bigotism și chiar de extremism pentru presupusul salut nazist, Elon Musk a negat. Miliardarul susține că diversitatea este existentă în companiile X, SpaceX și Tesla, având angajați și directori executivi de mai multe etnii. Pe de altă parte, Elon Musk a spus că se opune extremismului islamist, jihadismului și legii Sharia: „Partenera mea este pe jumătate indiană și am patru copii cu ea. Unul dintre ei a fost numit după un fizician indian celebru. Așadar, aș spune că nu sunt rasist.Și, de asemenea, dacă te uiți la oamenii care sunt angajați în companiile mele, avem directori executivi de toate rasele. Nu cred că există vreun rasism acolo. Dacă oamenii vin într-o țară cu opinii antitetice – sunt împotriva acestui lucru.Sunt împotriva violului și crimei. Sunt împotriva impunerii de reguli și legi care sunt contrare a ceea ce am ajuns să acceptăm în Occident.” Anterior, miliardarul a anunțat că va realiza o adaptare mai corectă istoric și mai puțin corectă politic a operei homerice „Odiseea”, după ce l-a criticat pe regizorul Christopher Nolan pentru că a inclus actori de culoare și transsexuali în distribuție, dar niciun actor grec. Elon Musk crede că războiul civil britanic este inevitabil Opiniile politice distribuite de Elon Musk ajung răspândite la cei 240 de milioane de urmăritori pe X. Întrebat dacă susține partidele de extrema dreaptă din Europa, el a răspuns: „Susțin oamenii normali, ceea ce numești extrema dreaptă. Te-ai putea întoarce în urmă cu 15 ani și aceste politici erau normale”. După ce a dezvăluit că a fost în Regatul Unit de sute de ori, țară pe care a caracterizat-o că are rata infracționalității în creștere, Musk a spus: „Dacă ai un grup mare de oameni în
Statuie inedită la New York: Hot Dog gigant, servit în mijlocul Times Square
Realizată de artiștii din Brooklyn Jen Catron și Paul Outlaw, sculptura reprezintă o nouă versiune a instalației lor anterioare, „Hot Dog in the City”, prezentată în 2024. Noua operă se numește: „Hot Dog: Cea de-a doua porție”, potrivit Secret NYC. Artiștii afirmă că Times Square a fost locația ideală datorită activității sale constante și diversității publicului, pe care le consideră o reflectare a societății americane, a consumerismului și a spectacolului public. Această revenire din 2026 reia aceste teme prin prisma celei de-a 250-a aniversări a Americii. Opera este un corn supradimensionat, tăiat în jumătate, un crenvurst roz și o dungă spectaculoasă de muștar galben. Ba mai mult, spectaculoasa sculptură lansează periodic rafale de confetti, în Times Square, una dintre cele mai aglomerate piețe pietonale din lume. Just when you think you’ve seen it all, NYC unveils a 65-foot hydraulic hot dog and a Donald Trump impersonator competing for the title of “Most American” in the middle of @TimesSquareNYC 🌭🇺🇸 Between the outrageous contestants, over-the-top performances, a Melania Trump drag… pic.twitter.com/ia8EL9K7BH — New York Mickey (@MickmickNYC) July 23, 2026 Nu este prima dată când artiștii vin în Times Square cu acest concept. În 2024, statuia cu aceeași temă a devenit virală. Cu toate acestea, pentru acest an, statuia a fost reinventată. Statuia va rămâne în Times Square până în 8 august.
Economia Rusiei, tot mai afectată de război. Atacurile ucrainene cu drone pun presiune pe Moscova
Potrivit unor analize economice și datelor prezentate în ultimele zile, autoritățile de la Moscova se confruntă cu dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, în timp ce piețele financiare și mediul de afaceri dau semne de deteriorare, relatează Politico. Unul dintre cele mai recente semnale vine din piața obligațiunilor de stat. Ministerul rus al Finanțelor a suspendat temporar vânzarea de titluri de stat după ce mai multe licitații nu au atras suficienți cumpărători la costurile pe care guvernul era dispus să le accepte. Băncile solicită randamente mai ridicate pentru a finanța statul, în contextul dobânzilor mari și al riscurilor crescute din economie. Dobânzile ridicate pun presiune pe companii Banca Centrală a Rusiei menține o dobândă-cheie de 14,25% pentru a limita inflația, însă această politică face creditarea tot mai costisitoare pentru companii. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că, în lipsa unei reduceri a dobânzii de referință, în toamnă ar putea urma un val de insolvențe. Primele semne sunt deja vizibile. Numărul falimentelor corporative a crescut în prima jumătate a anului, iar companiile reclamă acces tot mai dificil la finanțare într-un moment în care statul atrage masiv resurse de pe piață pentru a susține cheltuielile militare. Analiști citați de presa internațională apreciază că, deși nu există un risc imediat de colaps financiar, indicatorii arată o înrăutățire treptată a situației economice. În același timp, cheltuielile pentru apărare au ajuns să reprezinte aproape jumătate din cheltuielile guvernamentale în al doilea trimestru al anului, peste nivelul estimat inițial de autoritățile ruse. Atacurile ucrainene afectează infrastructura economică În ultimele luni, Ucraina și-a extins considerabil campania de atacuri cu drone asupra unor obiective aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului. Printre țintele vizate s-au numărat rafinării, depozite de combustibil, infrastructură logistică și facilități comerciale. Loviturile au provocat perturbări în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni ale Rusiei și au afectat transportul mărfurilor. În paralel, armata ucraineană susține că a atacat numeroase nave în Marea Neagră și Marea Azov, ceea ce ar fi complicat atât alimentarea Crimeei cu combustibil, cât și exporturile rusești de cereale. În același timp, atacurile asupra unor depozite aparținând Wildberries, cea mai mare platformă de comerț electronic din Rusia, au distrus mărfuri în valoare de sute de milioane de dolari, potrivit estimărilor apărute în presa internațională. Numeroși antreprenori au relatat pe rețelele sociale că și-au pierdut stocurile și că activitatea le-a fost grav afectată. Impact și asupra piețelor internaționale Efectele conflictului depășesc granițele Rusiei și Ucrainei. Perturbările exporturilor prin Marea Neagră au contribuit la creșterea prețurilor grâului pe piețele europene, în timp ce fermierii ruși reclamă dificultăți în comercializarea recoltei din cauza riscurilor tot mai mari asociate transportului maritim.
Acordul SUA-Arabia Saudită provoacă temeri în Israel privind o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu
Acordul, anunțat miercuri și aflat încă în așteptarea aprobării Congresului Statelor Unite, are ca obiectiv dezvoltarea unui program nuclear civil în Arabia Saudită. Documentul mai permite Riadului să îmbogățească uraniu și să reproceseze combustibil nuclear uzat, activități care pot reprezenta etape tehnologice către dezvoltarea unei arme nucleare, notează Reuters. Reacții vehemente ale liderilor din opoziție Până în prezent, premierul Benjamin Netanyahu, precum și miniștrii israelieni ai apărării și afacerilor externe nu au comentat public acordul, însă, foști oficiali și membri ai opoziției au avertizat cu privire la efectele acordului. „Acordul nuclear care se conturează cu Arabia Saudită, peste capul Israelului, reprezintă un eșec strategic grav care ne pune în pericol securitatea. Îmbogățirea uraniului pe teritoriul saudit ar putea duce la o cursă regională a înarmării nucleare și la o pierdere periculoasă a controlului”, a transmis fostul premier Naftali Bennet. „Programul nuclear civil din Arabia Saudită va culmina cu obținerea de arme nucleare și va declanșa o cursă a înarmărilor scăpată de sub control în Orientul Mijlociu”, a reacționat și fostul ministru al Apărării, Avigdor Lieberman. Acesta consideră că Israelul ar trebui să se opună acordului și să încerce să convingă Congresul SUA să blocheze ratificarea sa. Alt fost ministru al Apărării, Benny Gantz, a declarat: „Nu există niciun oficial din domeniul securității care să afirme că introducerea capacităților nucleare civile în Arabia Saudită, fără a integra această inițiativă în procesul de constituire a unei alianțe regionale moderate, ar fi benefică pentru securitatea Israelului”. Proiectul unui acord nuclear civil cu Arabia Saudită a fost discutat de mulți ani, fiind luat în calcul atât în timpul primei administrații Donald Trump, cât și în mandatul lui Joe Biden. Până în prezent, demersurile au stagnat din cauza avertismentelor lansate de grupurile de neproliferare nucleară, care au arătat că o astfel de tehnologie le-ar putea oferi saudiților o cale directă către dezvoltarea armamentului atomic.
OMS: Ebola a ucis peste o mie de oameni în RD Congo și Uganda
Focarul de Ebola a făcut 1.001 de victime în Republica Democrată Congo (RDC) și Uganda, conform ultimelor cifre publicate miercuri de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care citează date de la autoritățile sanitare congoleze, potrivit Le Figaro. Un total de 999 de decese și 2.473 de cazuri confirmate au fost înregistrate în RDC de la începutul epidemiei, la mijlocul lunii mai, a anunțat OMS într-un raport actualizat din 20 iulie. Numărul deceselor rămâne la două, cu 20 de cazuri confirmate în Uganda vecină, unde autoritățile au declarat săptămâna trecută că nu mai au niciun caz. Cu toate acestea, țara trebuie să aștepte încă o lună fără noi cazuri pentru a fi considerată oficial indemnă de virus. Ebola a ucis peste 15.000 de oameni în Africa în ultimii 50 de ani Ebola, care se transmite prin contactul cu fluide corporale și provoacă febră hemoragică, a ucis peste 15.000 de oameni în Africa în ultimii 50 de ani. Cel mai mortal focar din RDC a dus la aproape 2.300 de decese din cele 3.500 de cazuri înregistrate între 2018 și 2020. Cel de-al 17-lea focar din RDC, declarat oficial pe 15 mai, este cauzat de virusul Bundibugyo, pentru care nu există nici vaccin, nici tratament. Un studiu clinic pentru două tratamente împotriva acestei tulpini rare a început la începutul lunii iulie, potrivit OMS, care a acordat și autorizație de utilizare de urgență pentru primul test de diagnostic molecular pentru virus. Săptămâna trecută, OMS a anunțat, de asemenea, primul studiu de siguranță al vaccinului ChAdOx1, condus de Universitatea din Oxford (Marea Britanie). Epicentrul crizei, a cărei adevărată amploare este încă dificil de evaluat și care ar putea dura câteva luni, este situat în Ituri, o provincie din nord-estul Congo-ului, la granița cu Sudanul de Sud și Uganda. Potrivit OMS, provincia înregistrează 89,1% din cazuri și 83,9% din decese. „Epidemia este încă în fața noastră și ne aflăm încă într-o fază în care încercăm să recuperăm evoluția ei”, a declarat marți reporterilor la Geneva, Elveția, Thierno Baldé, managerul de incidente al OMS în RDC. „Unele zone, precum Bunia (capitala Ituri) și împrejurimile sale, se confruntă cu o transmitere foarte intensă”, a adăugat el, explicând că „ ne menținem prioritatea de a controla situația” în aceste zone. Virusul este prezent și în alte patru provincii, inclusiv Kivu de Nord și Kivu de Sud, unde capitalele provinciilor și mari porțiuni de teritoriu sunt controlate de gruparea armată antiguvernamentală M23.
Rebelii houthi revendică atacuri asupra a două petroliere saudite din Marea Roșie, unul luând foc
Petrolierele vizate sunt Encelia și Layla, asupra cărora ar fi fost lansate mai multe rachete balistice și de croazieră, se arată într-un comunicat al rebelilor houthi, preluat de Reuters. O sursă din domeniul securității maritime a confirmat că petrolierul Encelia, sub pavilion saudit, a transmis un apel de urgență prin radio VHF după ce a fost lovit de o rachetă în timp ce opera în apropierea limitelor exterioare ale portului saudit Jizan, la Marea Roșie. Nava a luat foc, iar echipajul a intervenit pentru stingerea incendiului. Compania britanică de management al riscurilor maritime Vanguard a precizat că Encelia a fost lovită de un proiectil neidentificat pe partea tribord, la aproximativ 70 de mile marine sud-vest de localitatea saudită Al Shuqaiq, în jurul orei 23:00. La rândul său, agenția britanică maritimă (UKMTO) a anunțat că a primit o notificare privind un incident în aceeași zonă. Potrivit raportului, comandantul unui petrolier a semnalat că nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, care a provocat un incendiu la bord. Echipajul a reușit să combată flăcările, iar până în prezent nu au fost raportate victime sau scurgeri de produse petroliere în mare. Nu este clar dacă raportul UKMTO se referă oficial la Encelia, însă locația și descrierea incidentului coincid cu informațiile furnizate de Vanguard. În ceea ce privește cel de-al doilea petrolier, Layla, Vanguard a precizat că revendicarea houthi nu a putut fi confirmată independent. Blocada navală amenință transportul regional de petrol Atacul survine la doar câteva zile după ce rebelii houthi au anunțat impunerea unei blocade navale asupra Arabiei Saudite în Marea Roșie, măsură care riscă să afecteze fluxurile comerciale și exporturile de petrol din regiune. Gruparea a susținut că aproximativ zece nave comerciale și-au schimbat ruta sau s-au întors din drum după avertismentele sale de a evita porturile saudite. Datele de monitorizare a traficului maritim au arătat că cinci petroliere și-au modificat traseul în Marea Roșie în cursul zilei de miercuri, iar două dintre acestea au indicat Canalul Suez ca nouă destinație, după avertismentele lansate de houthi privind navigația către porturile Arabiei Saudite.
Armata germană construiește fortificații la granița estică a Poloniei
Forțele armate germane (Bundeswehr) participă la fortificarea frontierei estice a Poloniei cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad, a anunțat miercuri armata germană. Militarii germani lucrează alături de armata poloneză la săparea de șanțuri antitanc, instalarea de obstacole pentru tancuri și construirea unor poziții de luptă. Fortificațiile au rolul de a încetini înaintarea unor forțe inamice în cazul unui conflict militar. Potrivit armatei germane, citată de Berliner Zeitung, lucrările fac parte dintr-un program al Ministerului polonez al Apărării, care urmărește ca până la sfârșitul anului să fie consolidați aproximativ 250 de kilometri din frontiera cu Belarus și cu regiunea rusă Kaliningrad. Proiectul „Scutul Estic” Fortificațiile sunt incluse în proiectul „Eastern Shield” (Scutul Estic), lansat de Polonia în 2024 pentru consolidarea flancului estic al NATO și al Uniunii Europene. Programul prevede construirea unui sistem de obstacole defensive, fortificații și infrastructură militară de-a lungul frontierei estice, pe o distanță de aproximativ 800 de kilometri. Pe lângă șanțurile antitanc și barierele fizice, proiectul include sisteme de supraveghere, senzori, camere cu termoviziune și mijloace de detectare a dronelor, menite să întărească apărarea graniței. Participarea Germaniei Participarea armatei germane are loc la solicitarea autorităților poloneze și este asigurată de unități de genişti. Primii militari au ajuns în Polonia la sfârșitul lunii iunie, iar efectivele principale au fost desfășurate la începutul lunii iulie. Misiunea este planificată să dureze până în octombrie 2026 și se concentrează în special asupra sectorului nordic al frontierei, inclusiv în zona Coridorului Suwałki – o fâșie de aproximativ 100 de kilometri care leagă Polonia de statele baltice și separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. NATO consideră această zonă unul dintre cele mai sensibile puncte ale flancului său estic. „Securitatea Europei este apărată împreună”, a afirmat generalul-locotenent Alexander Sollfrank, comandantul Comandamentului Operațional al armatei germane, explicând participarea militarilor germani la acest proiect. Regiunea Mării Baltice, în centrul noului acord de apărare Germania și Polonia au semnat recent un nou acord de cooperare în domeniul apărării, care prevede extinderea exercițiilor militare comune, dezvoltarea capacităților de apărare și consolidarea cooperării pe flancul estic al NATO. Documentul pune accent și pe securitatea regiunii Mării Baltice și pe răspunsul la amenințările hibride.
Îmi amintesc doar explozia. Bărbatul care a fost la un pas să fie tras în exteriorul avionului povestește calvarul prin care a trecut
Ljubisa Karović, un antreprenor din Serbia, își amintește doar explozia care a avut loc chiar înainte de a fi la un pas de a fi aspirat afară din aeronavă. El călătorea cu soția lui, Svetlana Grković, într-un zbor Ryanair în data 10 iulie, când geamul din dreptul scaunului pe care el stătea a fost spart. Cuplul se întorcea dintr-o vacanță de vară în Grecia, iar aeronava s-a confruntat cu probleme la scurt timp după decolarea din Salonic. „Explozia este ceea ce îmi amintesc. Este zgomotul dinaintea haosului, zgomotul care este mereu acolo când închid ochii să adorm”, spune antreprenorul sârb într-un interviu pentru The Guardian. El a fost spitalizat timp de 11 zile, iar recuperarea se anunță una de lungă durată. „Am avut noroc. Nu-mi amintesc prea multe, iar capul și gâtul încă mă dor, dar sunt încă în viață. Poate a fost centura de siguranță, faptul că eram încă prins cu centura. Dar poate că este soarta. Cred în Dumnezeu și îi mulțumesc în fiecare zi”, a mai spus Karović pentru sursa citată. Avocatul lui Karović: A fost la un pas de moarte Pe de altă parte, avocatul său a afirmat că este o minune faptul că bărbatul este încă în viață. „Ljubisa a fost la un pas de moarte. Când cabina a pierdut presiunea, a fost aruncat pe fereastră de la piept în sus și și-a pierdut imediat cunoștința. Se afla în acel avion îndreptându-se spre Germania pentru a sărbători ziua de naștere a fratelui său. În schimb, la mare altitudine, s-a trezit cu capul și brațul drept în afara aeronavei, în timp ce aceasta se deplasa cu o viteză de peste 600 km/h. Imaginați-vă asta! A privit moartea și s-a întors”, a spus avocatul într-un interviu pentru The Guardian. Momente de groază și pentru soția bărbatului Soția lui Karović, Svetlana, se afla cu trei rânduri în spatele acestuia în timpul zborului și își amintește momentele de groază prin care a trecut. Ea a criticat faptul că însoțitorii de bord nu au intervenit și că alți pasageri au fost cei care l-au ținut pe Karović în interiorul aeronavei după ce geamul s-a spart. „M-am repezit și eu acolo. Niciun membru al echipajului de cabină nu a ajutat. Au fost pasagerii. Un bărbat, cred că era albanez, a fost incredibil. A făcut tot ce a putut să-l tragă înăuntru și apoi a încercat să blocheze fereastra, mai întâi cu o geantă care a fost imediat aspirată afară și apoi cu o valiză, ceea ce a funcționat. Îi suntem veșnic recunoscători”, a povestit ea pentru The Guardian. Recuperarea va fi lentă După acest incident dramatic, medicii l-au avertizat pe Karović faptul că recuperarea va fi lentă, el fiind nevoit să poarte un guler cervical timp de cel puțin șase săptămâni, după care vor stabili dacă este necesară o intervenție chirurgicală. „Sunt imagini care îmi revin în minte, zgomotul exploziei, haosul, dar vreau să mă refac. Și, da, ar trebui să existe și o despăgubire. Nu doar e-mailuri care s-au concentrat pe reprogramarea zborului”, a mai spus bărbatul. Incidentul s-a întâmplat în urmă cu aproape două săptămâni, în timpul unui zbor Ryanair pe ruta Salonic – Memmingen, în timp ce se afla deasupra Macedoniei de Nord. În timpul incidentului, măștile de oxigen s-au declanșat automat, iar în cabină s-a instalat panica. Câteva minute mai târziu, aeronava a efectuat o aterizare de urgență înapoi în Grecia și a fost direcționată către o zonă special amenajată pentru verificări tehnice.
Canada anulează ceremonia comună cu SUA pentru inaugurarea podului Gordie Howe
„Având în vedere măsurile comerciale anunțate de Statele Unite la începutul acestei săptămâni, ar fi nepotrivit să organizăm un eveniment festiv comun între cele două țări”, a declarat Jenna Ghassabeh, purtătoare de cuvânt a ministrului canadian al Infrastructurii, Gregor Robertson, potrivit AP. Decizia autorităților canadiene vine pe fondul noilor tensiuni comerciale dintre cele două țări. Anunțând noile taxe vamale, Trump a acuzat Canada că discriminează produsele americane, în special automobilele, băuturile alcoolice și produsele lactate. Canada va organiza propria ceremonie Ceremonia comună era programată pentru 24 iulie, iar podul urmează să fie deschis circulației pe 27 iulie. Canada a anunțat că va marca singură inaugurarea printr-un eveniment organizat vineri, în timp ce nu este clar dacă Statele Unite vor organiza o ceremonie separată. „Rămânem angajați să deschidem podul pe 27 iulie și să sărbătorim acest moment alături de canadieni pe 24 iulie”, a transmis Ghassabeh. Un proiect de aproape 4,4 miliarde de dolari Podul Gordie Howe are o lungime de 2,4 kilometri și traversează râul Detroit, urmând să devină una dintre cele mai importante legături comerciale dintre Canada și Statele Unite. Construcția sa a început în 2018, costul proiectului ridicându-se la aproape 4,4 miliarde de dolari. Canada a finanțat construcția în baza unui acord care îi permite să recupereze investiția din taxele de trecere, însă administrația Trump a încercat să renegocieze aceste condiții. În februarie, Trump a cerut chiar ca guvernul american să primească cel puțin 50% din proprietatea podului și a formulat și alte solicitări nespecificate. Podul poartă numele legendarului jucător canadian de hochei Gordie Howe, care a evoluat timp de 25 de sezoane pentru Detroit Red Wings. Amenințarea unui nou război comercial Casa Albă a precizat că noile tarife vamale vor intra în vigoare peste 30 de zile, lăsând loc unor eventuale negocieri între cele două state. Premierul canadian Mark Carney a declarat că guvernul său continuă să creadă în beneficiile „comerțului liber și echitabil” și este pregătit să negocieze cu administrația Trump. În schimb, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a cerut represalii în cazul în care taxele vor fi aplicate. „Dacă aceste tarife vor intra în vigoare, Canada trebuie să răspundă tarif pentru tarif, dolar pentru dolar”, a scris acesta pe rețelele de socializare.