Îmi amintesc doar explozia. Bărbatul care a fost la un pas să fie tras în exteriorul avionului povestește calvarul prin care a trecut
Ljubisa Karović, un antreprenor din Serbia, își amintește doar explozia care a avut loc chiar înainte de a fi la un pas de a fi aspirat afară din aeronavă. El călătorea cu soția lui, Svetlana Grković, într-un zbor Ryanair în data 10 iulie, când geamul din dreptul scaunului pe care el stătea a fost spart. Cuplul se întorcea dintr-o vacanță de vară în Grecia, iar aeronava s-a confruntat cu probleme la scurt timp după decolarea din Salonic. „Explozia este ceea ce îmi amintesc. Este zgomotul dinaintea haosului, zgomotul care este mereu acolo când închid ochii să adorm”, spune antreprenorul sârb într-un interviu pentru The Guardian. El a fost spitalizat timp de 11 zile, iar recuperarea se anunță una de lungă durată. „Am avut noroc. Nu-mi amintesc prea multe, iar capul și gâtul încă mă dor, dar sunt încă în viață. Poate a fost centura de siguranță, faptul că eram încă prins cu centura. Dar poate că este soarta. Cred în Dumnezeu și îi mulțumesc în fiecare zi”, a mai spus Karović pentru sursa citată. Avocatul lui Karović: A fost la un pas de moarte Pe de altă parte, avocatul său a afirmat că este o minune faptul că bărbatul este încă în viață. „Ljubisa a fost la un pas de moarte. Când cabina a pierdut presiunea, a fost aruncat pe fereastră de la piept în sus și și-a pierdut imediat cunoștința. Se afla în acel avion îndreptându-se spre Germania pentru a sărbători ziua de naștere a fratelui său. În schimb, la mare altitudine, s-a trezit cu capul și brațul drept în afara aeronavei, în timp ce aceasta se deplasa cu o viteză de peste 600 km/h. Imaginați-vă asta! A privit moartea și s-a întors”, a spus avocatul într-un interviu pentru The Guardian. Momente de groază și pentru soția bărbatului Soția lui Karović, Svetlana, se afla cu trei rânduri în spatele acestuia în timpul zborului și își amintește momentele de groază prin care a trecut. Ea a criticat faptul că însoțitorii de bord nu au intervenit și că alți pasageri au fost cei care l-au ținut pe Karović în interiorul aeronavei după ce geamul s-a spart. „M-am repezit și eu acolo. Niciun membru al echipajului de cabină nu a ajutat. Au fost pasagerii. Un bărbat, cred că era albanez, a fost incredibil. A făcut tot ce a putut să-l tragă înăuntru și apoi a încercat să blocheze fereastra, mai întâi cu o geantă care a fost imediat aspirată afară și apoi cu o valiză, ceea ce a funcționat. Îi suntem veșnic recunoscători”, a povestit ea pentru The Guardian. Recuperarea va fi lentă După acest incident dramatic, medicii l-au avertizat pe Karović faptul că recuperarea va fi lentă, el fiind nevoit să poarte un guler cervical timp de cel puțin șase săptămâni, după care vor stabili dacă este necesară o intervenție chirurgicală. „Sunt imagini care îmi revin în minte, zgomotul exploziei, haosul, dar vreau să mă refac. Și, da, ar trebui să existe și o despăgubire. Nu doar e-mailuri care s-au concentrat pe reprogramarea zborului”, a mai spus bărbatul. Incidentul s-a întâmplat în urmă cu aproape două săptămâni, în timpul unui zbor Ryanair pe ruta Salonic – Memmingen, în timp ce se afla deasupra Macedoniei de Nord. În timpul incidentului, măștile de oxigen s-au declanșat automat, iar în cabină s-a instalat panica. Câteva minute mai târziu, aeronava a efectuat o aterizare de urgență înapoi în Grecia și a fost direcționată către o zonă special amenajată pentru verificări tehnice.
Canada anulează ceremonia comună cu SUA pentru inaugurarea podului Gordie Howe
„Având în vedere măsurile comerciale anunțate de Statele Unite la începutul acestei săptămâni, ar fi nepotrivit să organizăm un eveniment festiv comun între cele două țări”, a declarat Jenna Ghassabeh, purtătoare de cuvânt a ministrului canadian al Infrastructurii, Gregor Robertson, potrivit AP. Decizia autorităților canadiene vine pe fondul noilor tensiuni comerciale dintre cele două țări. Anunțând noile taxe vamale, Trump a acuzat Canada că discriminează produsele americane, în special automobilele, băuturile alcoolice și produsele lactate. Canada va organiza propria ceremonie Ceremonia comună era programată pentru 24 iulie, iar podul urmează să fie deschis circulației pe 27 iulie. Canada a anunțat că va marca singură inaugurarea printr-un eveniment organizat vineri, în timp ce nu este clar dacă Statele Unite vor organiza o ceremonie separată. „Rămânem angajați să deschidem podul pe 27 iulie și să sărbătorim acest moment alături de canadieni pe 24 iulie”, a transmis Ghassabeh. Un proiect de aproape 4,4 miliarde de dolari Podul Gordie Howe are o lungime de 2,4 kilometri și traversează râul Detroit, urmând să devină una dintre cele mai importante legături comerciale dintre Canada și Statele Unite. Construcția sa a început în 2018, costul proiectului ridicându-se la aproape 4,4 miliarde de dolari. Canada a finanțat construcția în baza unui acord care îi permite să recupereze investiția din taxele de trecere, însă administrația Trump a încercat să renegocieze aceste condiții. În februarie, Trump a cerut chiar ca guvernul american să primească cel puțin 50% din proprietatea podului și a formulat și alte solicitări nespecificate. Podul poartă numele legendarului jucător canadian de hochei Gordie Howe, care a evoluat timp de 25 de sezoane pentru Detroit Red Wings. Amenințarea unui nou război comercial Casa Albă a precizat că noile tarife vamale vor intra în vigoare peste 30 de zile, lăsând loc unor eventuale negocieri între cele două state. Premierul canadian Mark Carney a declarat că guvernul său continuă să creadă în beneficiile „comerțului liber și echitabil” și este pregătit să negocieze cu administrația Trump. În schimb, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a cerut represalii în cazul în care taxele vor fi aplicate. „Dacă aceste tarife vor intra în vigoare, Canada trebuie să răspundă tarif pentru tarif, dolar pentru dolar”, a scris acesta pe rețelele de socializare.
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a dezvăluit costul războiului SUA cu Iran: Cu 8 miliarde de dolari mai mult decât estimarea inițială
Secretarul SUA de Război, Pete Hegseth, a estimat costul războiului cu Iran la 37.5 miliarde de dolari. De la estimarea anterioară de 29 miliarde de dolari din luna mai, costul războiului a crescut cu circa 8 miliarde de dolari. Într-o audiere a Comisiei de Creditare a Senatului de marți, Hegseth a declarat că estimarea acoperă anumite costuri pentru perioada de la începutul războiului, din 28 februarie până pe 21 iulie, precum și alte costuri anticipate până la începutul lunii septembrie. Loading … Războiul SUA-Iran: 5 luni, costuri de 37 de miliarde $ Estimarea include unele costuri operaționale și de întreținere, precum și salariile militare, a spus secretarul. Războiul SUA-Iran a ajuns în a cincea lună, după ce ostilitățile au fost reluate și armistițiul asigurat de Memorandumul Înțelegerii a fost suspendat definitiv. Pete Hegseth a asigurat că în războiul cu Iranul, SUA nu vor repeta greșelile războiului cu Irak, care a costat 2-3 trilioane de dolari. „Nu am încercat să refacem societatea iraniană după modelul american care presupune costul a mii de vieți de americani. Nu vom duce războaie stupide din nou, ca-n Irak și Afganistan, unde zeci de mii de femei și bărbați și-au pierdut viețile. Trump nu vrea să schimbe Iranul, dar vrea să se asigure că nu va construi arme nucleare, a spus Pete Hegseth. Secretarul l-a criticat în mod indirect pe fostul președinte George W. Bush, care a împlinit luna aceasta 80 de ani, pentru modul cum a gestionat răsturnarea regimului lui Saddam Hussein și democratizarea Irakului. „Nu noi am pornit acest război. Iranul a pornit războiul cu 47 de ani în urmă. Au ucis mii de soldați americani, inclusiv în Irak. Dar capabilitățile lor nu sunt deasupra capabilităților noastre”, a adăugat secretarul. În Irak, 4.600 de militari americani și-au pierdut viața într-un război care a durat aproape 9 ani, din 2003 până la finalul anului 2011. SUA au reluat operațiunile militare după ce gruparea teroristă Daesh a ocupat nordul Irakului și a proclamat crearea Statului Islamic în 2014. SUA au condus operațiuni aeriene într-un război care a durat trei ani pentru ca Irakul să-și recupereze teritoriile. Pete Hegseth, despre distrugerea Muntelui Târnăcopului Întrebat la audiere dacă SUA au capacitatea militară să distrugă bazele secrete ale Iranului săpate sub Muntele Târnăcopului, Pete Hegseth a răspuns: „Multe dintre capabilitățile noastre sunt secrete. Dar dacă cineva din lume poate lovi oriunde pe Pământul Verde al lui Dumnezeu, este armata Statelor Unite”. Secretarul a continuat să-i justifice acțiunile militare ale președintelui în Iran: „Vreți ca islamiștii radicali să obțină bomba nucleară cu care pot distruge lumea? Președintele Trump merită să fie lăudat pentru eforturile și curajul său, pentru a se asigura că islamiștii nebuni nu vor avea arma nucleară”. Întrebat dacă China și Rusia sprijină Iranul și cum ar putea să o facă, Hegseth a răspuns: „Sunt modalități prin care ambele țări, la diferite niveluri, îi permit Iranului să facă ceea ce face. Da.” Trump, despre bilanțul războaielor SUA din 1945 încoace Într-o postare de pe Truth Social, Donald Trump a specificat bilanțul și durata fiecărui război major pe care l-au dus SUA de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Războiul din Afganistan – 20 de ani, 2.000 de morți Războiul din Irak – 9 ani, 4.600 de morți Războiul din Vietnam – 19 ani și 5 luni, 58.220 de morți Războiul din Coreea – 3 ani și o lună, 36.574 de morți Războiul din Venezuela – o singură zi, 0 morți Conflictul militar cu Iran – 4 luni, 18 morți”. Sursa Foto: Pentagon
SUA va anunța în curând noi tarife pentru 60 de țări. Ar putea viza și Uniunea Europeană
„În curând vor fi anunțate noi tarife care vizează aproximativ 60 de țări”, a declarat marți, într-un interviu reprezentantul pentru Comerț al Casei Albe, Jamieson Greer, potrivit AFP. Un rezultat este așteptat până la finalul săptămânii Rezultatul este așteptat până la sfârșitul săptămânii și „ar trebui să vedem în curând unele mișcări”. Totuși, a transmis că „nu pot specifica un calendar”. Tarifele ar putea viza principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, inclusiv Uniunea Europeană. Sunt destinate să înlocuiască tarifele temporare de 10% impuse de Donald Trump, în urma invalidării de către Curtea Supremă a celor implementate anul trecut. La sfârșitul lunii februarie, cea mai înaltă instanță judecătorească din SUA a anulat o parte semnificativă a tarifelor solicitate de președintele american. Aceasta a hotărât că Trump a interpretat greșit o lege pentru a le justifica. Tarifele specifice sectorului, care vizează industrii precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul, nu sunt afectate, potrivit sursei. Tarife vamale anunțate de Trump în februarie Donald Trump anunțase atunci implementarea unor noi tarife vamale. Ele erau bazatr pe un alt act legislativ, care îl autoriza să aplice aceste suprataxe doar pentru o perioadă maximă de 150 de zile. La începutul lunii iunie, în urma investigațiilor, Jamieson Greer a propus impunerea unui tarif vamal de 12,5% pentru aproximativ 45 de țăriî. Potrivit departamentului său, nu implementaseră o interdicție privind importul de bunuri produse prin muncă forțată. Pentru Canada, Ecuador, UE, Indonezia, Mexic și Pakistan, administrația Trump propune o rată redusă de 10%. Același lucru este valabil și pentru Regatul Unit, a cărui interdicție este considerată incompletă. Tarife anunțate pentru Brazilia și Canada Guvernul SUA a anunțat deja o serie de tarife vamale în ultimele zile. Joi, Brazilia a fost lovită de un tarif de 25% pentru o serie de produse. Washingtonul a acuzat Brazilia de politici nerezonabile „care au afectat în mod special comerțul american prin reducerea accesului la una dintre principalele sale piețe de export”, așa cum a explicat Jamieson Greer la acea vreme. Luni, Canada a fost la rândul ei vizată de un tarif suplimentar de 50%. Acesta urmează să intre în vigoare peste o lună.Tariful vine ca răspuns la tratamentul discriminatoriu aplicat de Canada produselor americane, arată sursa citată. „Acesta este un răspuns la măsurile de retorsiune luate de Ottawa în urma primelor tarife impuse de Washington în 2025. Cerem Canadei de un an să le retragă, să le modifice, să le ajusteze”, a explicat Jamieson Greer marți.
Doi turiști americani, înjunghiați lângă Acropole. Atacul a avut loc la intrarea în cel mai vizitat sit al Greciei
Incidentul s-a produs în jurul orei 08:00, la intrarea sudică în situl arheologic al Acropolei, vizavi de Muzeul Acropolei și de casele de bilete. Potrivit presei elene, citate de AP, un trecător a alertat serviciul de urgență după ce a observat un bărbat care amenința oamenii cu un cuțit. 27 iunie 2025, Atena, Grecia: Turiști se plimbă prin incinta Acropolei pe vreme caniculară. Foto: Socrates Baltagiannis Atacatorul a lovit un cuplu de turiști Înainte ca polițiștii să ajungă la fața locului, agresorul a atacat un cuplu de turiști americano-greci. Femeia a suferit răni ușoare, în timp ce bărbatul a fost rănit mai grav. Presa locală relatează că victima masculină a fost lovită la picior și a pierdut o cantitate importantă de sânge, iar primii polițiști ajunși la fața locului au aplicat un garou pentru a opri hemoragia până la sosirea echipajului medical. Alte surse indică faptul că rănile au fost la braț, însă autoritățile nu au oferit încă o clarificare oficială privind localizarea exactă a leziunilor. Cele două victime au fost transportate la spital, iar bărbatul a fost internat la Spitalul Red Cross din Atena. Suspectul, imobilizat și arestat Polițiștii din cadrul Direcției de Poliție din Atena au intervenit rapid, l-au imobilizat pe agresor și l-au arestat la câteva minute după atac. Potrivit informațiilor furnizate de autorități și preluate de presa elenă, bărbatul ar suferi de afecțiuni psihice. Identitatea acestuia nu a fost făcută publică, iar ancheta este în desfășurare pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualul motiv al agresiunii. Un incident rar într-una dintre cele mai vizitate destinații turistice din Europa Astfel de atacuri sunt rare în Grecia, iar incidentul a avut loc într-o zonă aflată permanent sub supraveghere și frecventată zilnic de mii de vizitatori. Acropola din Atena, unde se află Partenonul și alte monumente vechi de aproximativ 2.500 de ani, este principalul obiectiv turistic al Greciei. Anul trecut, situl arheologic a fost vizitat de aproximativ 4,6 milioane de persoane. Atacul are loc în plin sezon estival, într-o perioadă în care capitala Greciei primește un număr foarte mare de turiști din întreaga lume. Deocamdată, autoritățile elene nu au indicat existența unui motiv terorist și tratează cazul ca pe un act violent izolat.
Armata israeliană anunță începerea fazei-pilot pentru retragerea din sudul Libanului
Într-un mesaj publicat pe platforma X, armata israeliană a precizat că echipe militare israeliene, americane și libaneze desfășoară activități de coordonare și planificare în cadrul fazei-pilot, în vederea implementării acordului. Conform planului, armata libaneză urmează să desfășoare trupe în localitățile Froun, Srifa și Zawtar al-Gharbiya și să se asigure că acestea rămân fără luptători și armament aparținând grupării Hezbollah, după retragerea forțelor israeliene. Inițiativa face parte din mecanismul trilateral de monitorizare a încetării focului, la care participă Israelul, Libanul și Statele Unite. Armata israeliană a avertizat că va „acționa ferm împotriva oricărei încălcări a acordului”. Anunțul vine după ce Departamentul de Stat al SUA a informat anterior, luni, că operațiunile din cadrul fazei-pilot au început în cele trei localități din sudul Libanului. Totuși, oficiali locali au declarat, potrivit Al Jazeera, că desfășurarea armatei libaneze nu a început încă, întrucât forțele israeliene sunt încă prezente la periferia unor localități vizate de plan.
Lockheed Martin dezvoltă rachete Patriot mai ieftine pentru combaterea dronelor
Proiectul vine în contextul în care armatele caută soluții mai accesibile pentru combaterea dronelor și a altor amenințări aeriene, scrie Financial Times. Compania americană de apărare a anunțat luni că noua rachetă PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE) va costa mai puțin de jumătate din prețul actualelor interceptoare PAC-3 MSE. O rachetă PAC-3 MSE costă aproximativ patru milioane de dolari. Lockheed Martin intenționează să dezvolte și să producă noua armă împreună cu parteneri industriali din Statele Unite și Europa. „Militarii americani și aliați au nevoie de o soluție testată în luptă și eficientă din punct de vedere al costurilor”, a declarat Tim Cahill, președintele diviziei de rachete din cadrul Lockheed Martin. Anunțul a fost făcut în prima zi a Salonului Aeronautic de la Farnborough, eveniment organizat o dată la doi ani, care reunește companii din industria aerospațială și de apărare din întreaga lume. Cererea pentru sistemele Patriot a crescut puternic după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar stocurile mondiale de rachete s-au redus. În același timp, armatele caută interceptoare mai ieftine pentru combaterea dronelor și a rachetelor cu costuri reduse. Decizia Lockheed Martin arată că marile companii de apărare încearcă să răspundă concurenței venite din partea firmelor tehnologice mai mici și mai flexibile.
Noul film Odiseea, regizat de Christopher Nolan, provoacă un val de controverse în Grecia. Ce i-a nemulțumit pe eleni
Producția, în care Matt Damon îl interpretează pe Ulise (Odiseu), urmărește călătoria de zece ani a eroului grec spre casă după războiul troian și beneficiază de un buget estimat la aproximativ 250 de milioane de dolari. O parte importantă a filmărilor a avut loc în Grecia, în locuri emblematice precum Palatul lui Nestor din Pylos, plaja Voidokilia, Castelul Methoni și Acrocorint, arată Politico. Alegerea actriței pentru rolul Elenei din Troia a aprins disputa Cele mai multe controverse au apărut după ce rolul Elenei din Troia a fost atribuit actriței mexicano-kenyano-americane Lupita Nyong’o. Pentru o parte a opiniei publice din Grecia, alegerea nu reflectă imaginea tradițională a personajului descris de Homer și reprezintă o reinterpretare prea îndepărtată de sursa originală. Alți comentatori susțin însă că mitologia greacă aparține patrimoniului cultural universal, iar libertatea artistică permite reinterpretări moderne ale unor opere vechi de aproape trei milenii. Elon Musk a intervenit în dezbatere Controversa a depășit rapid granițele Greciei după ce Elon Musk a criticat public filmul pe platforma X. Miliardarul a acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer pentru a respecta criterii asociate curentului „woke”, afirmații care au alimentat și mai mult dezbaterea din jurul filmului. Elon Musk acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer. Sursa foto: Hepta Un alt reproș adus producției este faptul că niciun actor grec nu face parte din distribuția principală, deși filmul adaptează una dintre cele mai importante opere ale culturii elene și a fost filmat parțial în Grecia. Publicații și organizații ale diasporei elene au descris această alegere drept o oportunitate ratată de a implica artiști din țara care a dat naștere epopeii lui Homer. Guvernul grec apără finanțarea filmului Producția a beneficiat de aproximativ 6,5 milioane de euro din partea statului grec, prin programul de sprijin destinat marilor producții internaționale filmate în Grecia. Decizia a fost criticată inclusiv de partidul conservator Niki, care a susținut că fondurile publice nu ar trebui folosite pentru o producție acuzată că denaturează patrimoniul cultural al Greciei. Ministrul Culturii, Lina Mendoni, a respins însă aceste critici și a declarat că statul nu trebuie să intervină în modul în care un regizor își interpretează artistic o operă sau un mit. Controversa nu i-a afectat succesul În ciuda disputelor, interesul pentru film este foarte ridicat. La premiera din Grecia, biletele s-au epuizat rapid, iar librăriile au raportat o creștere a cererii pentru edițiile moderne ale „Odiseei”, semn că noua adaptare cinematografică a readus în atenția publicului una dintre cele mai influente opere ale literaturii universale.
Japonia bifează o premieră. Un primar aflat în funcție intră în concediu de maternitate
Decizia lui Shoko Kawata, în vârstă de 36 de ani, a atras atenția presei internaționale și a generat dezbateri intense în Japonia privind egalitatea de gen, drepturile femeilor și echilibrul dintre viața profesională și cea de familie. Kawata, aleasă primar în 2023 și considerată la acel moment cea mai tânără femeie care a ocupat această funcție în Japonia, a declarat că și-a dorit să își întemeieze o familie încă din momentul în care a candidat pentru această poziție. Cu toate acestea, a descoperit că legislația și regulamentele locale nu prevedeau posibilitatea ca un primar în funcție să beneficieze de concediu de maternitate, deși angajații primăriei au dreptul la 16 săptămâni de concediu. În lipsa unui precedent, administrația locală a fost nevoită să stabilească un protocol special care să permită exercitarea acestui drept, scrie Reuters. Primarul din Japonia aflat în concediu de maternitate readuce în atenție problema reprezentării femeilor Shoko Kawata a declarat că a fost surprinsă să afle că este primul primar japonez care beneficiază de concediu de maternitate în timpul mandatului. „Am fost foarte surprinsă să aflu că sunt primul primar care își ia concediu de maternitate. Acest lucru mi-a arătat că până acum au existat foarte puține femei și, mai ales, foarte puține femei tinere care au ajuns primari”, a afirmat aceasta. Ultima sa apariție publică înainte de începerea concediului a avut loc la festivalul tradițional Taiko din Yawata. Deși tradiția prevede ca primarul să urce pe altarul mobil Shinto (mikoshi), Kawata, aflată în ultimele săptămâni de sarcină, a ales să participe mergând în urma procesiunii. Provocările demografice ale țării Japonia continuă să se confrunte cu una dintre cele mai scăzute rate ale natalității din lume și cu o populație aflată într-un proces accelerat de îmbătrânire. În acest context, primarul consideră că statul trebuie să creeze condiții care să permită tuturor, inclusiv persoanelor aflate în funcții de conducere, să poată avea copii fără teama că își vor compromite cariera. Potrivit legislației japoneze, femeile au dreptul la aproximativ 14 săptămâni de concediu de maternitate și primesc, în general, aproximativ două treimi din salariu, alături de un bonus acordat la nașterea copilului. În cazul unor angajați din sectorul public, condițiile pot fi mai avantajoase. Kawata consideră că simpla promovare a egalității de gen nu este suficientă dacă societatea nu creează mecanisme prin care femeile și bărbații să poată îmbina responsabilitățile familiale cu cele profesionale. Critici online Deși majoritatea locuitorilor din Yawata și colegii din administrația locală și-au exprimat sprijinul pentru decizia primarului, reacțiile din mediul online au fost împărțite. Unele persoane au criticat faptul că edilul ar beneficia de concediu în detrimentul atribuțiilor administrative, în timp ce alții au contestat faptul că aceasta va continua să primească salariul integral pe perioada concediului. Printre vocile critice s-a numărat și o locuitoare a orașului, care a declarat că susține dreptul femeilor de a beneficia de concediu de maternitate, însă nu este de acord ca primarul să fie remunerat integral în această perioadă. Shoko Kawata a mărturisit că aceste comentarii au fost dezamăgitoare, mai ales pentru că mulți dintre cei care au criticat-o nu îi cunoșteau activitatea administrativă și au aflat despre ea doar prin intermediul știrilor referitoare la concediul de maternitate. Potrivit Forumului Economic Mondial, Japonia ocupă locul 118 din 148 de state în clasamentul privind egalitatea de gen și locul 125 la capitolul reprezentare politică, ceea ce evidențiază în continuare subreprezentarea femeilor în funcțiile publice de conducere. Nașterea copilului lui Shoko Kawata este așteptată în luna septembrie, iar cazul său este deja considerat un moment de referință în dezbaterea privind drepturile femeilor și modernizarea administrației publice din Japonia.
Péter Szijjártó, fostul ministru ungar de Externe, a demisionat din parlament și își continuă cariera la o companie auto chineză
Péter Szijjártó, politicianul maghiar conservator care a fost ministru de Externe în guvernul fostului premier Viktor Orbán, a demisionat din Parlamentul Ungariei. El a anunțat că va continua să activeze ca șef al Departamentului de Relații Externe și Dezvoltare de Noi Afaceri al companiei chineze BYD. Fostul ministru maghiar de externe a făcut anunțul miercuri pentru a prelua un rol de conducere în cadrul gigantului chinez BYD. El a dezvăluit pe Facebook că a acceptat „o ofertă extrem de prestigioasă” din partea companiei, potrivit Politico. Loading … Fostul ministru maghiar, un susținător al mașinilor electrice „Made in China” Fostul ministru nu a fost foarte activ în Parlamentul Ungariei, fiind al doilea cel mai absent parlamentar după Janos Lazar. El a continuat să fie mai implicat la conducerea companiei BYD, fiind un mare susținător al mașinilor electrice chinezești în calitate de ministru. El a denunțat creșterea tarifelor impuse de Uniunea Europeană asupra industriei auto chinezești, care continuă să facă mai multe vânzări pe continentul european decât industria auto germană. „Ungaria este un bun exemplu al beneficiilor economice serioase pe care le poate aduce cooperarea civilizată Est-Vest. Cred că, dacă vrem să îmbunătățim competitivitatea Uniunii Europene, care se deteriorează dramatic, atunci nu este posibil să facem acest lucru considerând China un rival și fără a construi cooperare sino-europeană, ci creând un fel de confruntare europeano-chineză.”, a spus fostul ministru ungar de Externe. Sursa Foto: Facebook Fostul ministru ungar al Afacerilor Externe a fost membru al Parlamentului Ungariei din 2002. În 2010, el a fost purtătorul de cuvânt al premierului Viktor Orbán. În 2012 a fost numit secretar de stat pentru Afaceri Externe și Comerț Exterior. Iar din 2014 a devenit ministrul Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, după ce l-a succedat pe Tibor Navracsics. După ce partidul conservator FIDESZ a pierdut alegerile în fața TISZA, iar Peter Magyar a devenit noul premier, noul ministru de Externe al Ungariei este Anita Orban. Peter Magyar l-a acuzat pe fostul ministru de Externe că a reprezentat „interesele străine” și că a făcut lobby pentru „subvenții masive ale statului maghiar pentru BYD” înainte de a se alătura companiei. „Singura diferență față de înainte este că, de acum înainte, Péter Szijjártó nu va fi plătit de poporul maghiar pentru aceeași «muncă», ci de angajatorul său real”, a scris Magyar Cum au evoluat relațiile dintre Budapesta și Beijing Pe durata guvernării premierului Viktor Orbán, Ungaria a avut legături puternice cu China, mai mult decât a avut cu orice alt stat membru al Uniunii Europene. În 2017, China și Ungaria au anunțat începerea unui parteneriat strategic curprinzător într-o declarație comună. Din 2017, poliția maghiară și instituțiile guvernamentale au utilizat echipamente de supraveghere chinezești de la Dahua Technology și Hikvision. Ungaria devenise o poartă pentru China spre Europa. În 2020, guvernul Orban s-a opus Uniunii Europene pentru denunțarea acțiunilor Chinei pentru reprimarea protestelor din Hong Kong. În contextul războiului din Ucraina, Orban a susținut planul de pace lansat de ministrul chinez de Externe Wang Yi pe 27 februarie 2023. În mai 2024, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Ungaria și s-a întâlnit cu Viktor Orbán. Cele două țări au încheiat „un parteneriar strategic”, precum și alte 18 acorduri și memorandumuri de înțelegere. Ungaria s-a alăturat inițiativei Chinei în construirea noului „Drum al Mătăsii” Sub conducerea lui Viktor Orbán, Ungaria s-a alăturat Inițiativei „Centura și Drumul” în 2015, care presupunea recrearea vechiului Drum al Mătăsii. În același an, a fost cel mai mare beneficiar de investiții directe chineze în străinătate, cu aproximativ 571 de milioane de dolari. Ungaria găzduiește cel mai mare centru de aprovizionare al Huawei în afara Chinei. Viktor Orbán cu fondatorul și directorul general al Huawei, Ren Zhengfei.Zoltán Fischer/Biroul de presă al prim-ministrului/MTI În 2022, compania chineză de baterii CATL a fost de acord să investească 7,5 miliarde de dolari pentru a construi o fabrică în Debrețin. În țară s-au construit mai multe fabrici chineze de baterii pentru vehicule electrice. În 2023, compania chineză de vehicule electrice BYD Auto a ales Szeged ca prima sa mare fabrică din Europa. Ungaria a fost primul membru al UE care a aprobat utilizarea vaccinului COVID-19 dezvoltat de compania chineză Sinopharm. În privința Taiwanului, guvernul Orban a susținut că recunoaște Republica Populară Chineză ca singurul guvern legitim al Chinei, iar insula ca parte integrantă a teritoriului Chinei continentale. Riposta UE În martie 2025, Comisia Europeană a anunțat că va deschide o anchetă pentru a investiga dacă fabrica auto BYD din Ungaria primește subvenții ilegale. După ce un muncitor a murit în timpul construcției fabricii de vehicule electrice chinezești în Szeged, ONG-ul China Labor Watch a demarat o anchetă, acuzând că guvernul a mușamalizat cazul și că au fost sesizate emisii toxice crescute. Comisia Europeană a considerat subvențiile de stat chineze că denaturează concurența în întreaga industrie auto europeană. Sursa Foto: Mediafax Foto/Profimedia