OMS: Ebola a ucis peste o mie de oameni în RD Congo și Uganda
Focarul de Ebola a făcut 1.001 de victime în Republica Democrată Congo (RDC) și Uganda, conform ultimelor cifre publicate miercuri de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care citează date de la autoritățile sanitare congoleze, potrivit Le Figaro. Un total de 999 de decese și 2.473 de cazuri confirmate au fost înregistrate în RDC de la începutul epidemiei, la mijlocul lunii mai, a anunțat OMS într-un raport actualizat din 20 iulie. Numărul deceselor rămâne la două, cu 20 de cazuri confirmate în Uganda vecină, unde autoritățile au declarat săptămâna trecută că nu mai au niciun caz. Cu toate acestea, țara trebuie să aștepte încă o lună fără noi cazuri pentru a fi considerată oficial indemnă de virus. Ebola a ucis peste 15.000 de oameni în Africa în ultimii 50 de ani Ebola, care se transmite prin contactul cu fluide corporale și provoacă febră hemoragică, a ucis peste 15.000 de oameni în Africa în ultimii 50 de ani. Cel mai mortal focar din RDC a dus la aproape 2.300 de decese din cele 3.500 de cazuri înregistrate între 2018 și 2020. Cel de-al 17-lea focar din RDC, declarat oficial pe 15 mai, este cauzat de virusul Bundibugyo, pentru care nu există nici vaccin, nici tratament. Un studiu clinic pentru două tratamente împotriva acestei tulpini rare a început la începutul lunii iulie, potrivit OMS, care a acordat și autorizație de utilizare de urgență pentru primul test de diagnostic molecular pentru virus. Săptămâna trecută, OMS a anunțat, de asemenea, primul studiu de siguranță al vaccinului ChAdOx1, condus de Universitatea din Oxford (Marea Britanie). Epicentrul crizei, a cărei adevărată amploare este încă dificil de evaluat și care ar putea dura câteva luni, este situat în Ituri, o provincie din nord-estul Congo-ului, la granița cu Sudanul de Sud și Uganda. Potrivit OMS, provincia înregistrează 89,1% din cazuri și 83,9% din decese. „Epidemia este încă în fața noastră și ne aflăm încă într-o fază în care încercăm să recuperăm evoluția ei”, a declarat marți reporterilor la Geneva, Elveția, Thierno Baldé, managerul de incidente al OMS în RDC. „Unele zone, precum Bunia (capitala Ituri) și împrejurimile sale, se confruntă cu o transmitere foarte intensă”, a adăugat el, explicând că „ ne menținem prioritatea de a controla situația” în aceste zone. Virusul este prezent și în alte patru provincii, inclusiv Kivu de Nord și Kivu de Sud, unde capitalele provinciilor și mari porțiuni de teritoriu sunt controlate de gruparea armată antiguvernamentală M23.
Rebelii houthi revendică atacuri asupra a două petroliere saudite din Marea Roșie, unul luând foc
Petrolierele vizate sunt Encelia și Layla, asupra cărora ar fi fost lansate mai multe rachete balistice și de croazieră, se arată într-un comunicat al rebelilor houthi, preluat de Reuters. O sursă din domeniul securității maritime a confirmat că petrolierul Encelia, sub pavilion saudit, a transmis un apel de urgență prin radio VHF după ce a fost lovit de o rachetă în timp ce opera în apropierea limitelor exterioare ale portului saudit Jizan, la Marea Roșie. Nava a luat foc, iar echipajul a intervenit pentru stingerea incendiului. Compania britanică de management al riscurilor maritime Vanguard a precizat că Encelia a fost lovită de un proiectil neidentificat pe partea tribord, la aproximativ 70 de mile marine sud-vest de localitatea saudită Al Shuqaiq, în jurul orei 23:00. La rândul său, agenția britanică maritimă (UKMTO) a anunțat că a primit o notificare privind un incident în aceeași zonă. Potrivit raportului, comandantul unui petrolier a semnalat că nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, care a provocat un incendiu la bord. Echipajul a reușit să combată flăcările, iar până în prezent nu au fost raportate victime sau scurgeri de produse petroliere în mare. Nu este clar dacă raportul UKMTO se referă oficial la Encelia, însă locația și descrierea incidentului coincid cu informațiile furnizate de Vanguard. În ceea ce privește cel de-al doilea petrolier, Layla, Vanguard a precizat că revendicarea houthi nu a putut fi confirmată independent. Blocada navală amenință transportul regional de petrol Atacul survine la doar câteva zile după ce rebelii houthi au anunțat impunerea unei blocade navale asupra Arabiei Saudite în Marea Roșie, măsură care riscă să afecteze fluxurile comerciale și exporturile de petrol din regiune. Gruparea a susținut că aproximativ zece nave comerciale și-au schimbat ruta sau s-au întors din drum după avertismentele sale de a evita porturile saudite. Datele de monitorizare a traficului maritim au arătat că cinci petroliere și-au modificat traseul în Marea Roșie în cursul zilei de miercuri, iar două dintre acestea au indicat Canalul Suez ca nouă destinație, după avertismentele lansate de houthi privind navigația către porturile Arabiei Saudite.
Armata germană construiește fortificații la granița estică a Poloniei
Forțele armate germane (Bundeswehr) participă la fortificarea frontierei estice a Poloniei cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad, a anunțat miercuri armata germană. Militarii germani lucrează alături de armata poloneză la săparea de șanțuri antitanc, instalarea de obstacole pentru tancuri și construirea unor poziții de luptă. Fortificațiile au rolul de a încetini înaintarea unor forțe inamice în cazul unui conflict militar. Potrivit armatei germane, citată de Berliner Zeitung, lucrările fac parte dintr-un program al Ministerului polonez al Apărării, care urmărește ca până la sfârșitul anului să fie consolidați aproximativ 250 de kilometri din frontiera cu Belarus și cu regiunea rusă Kaliningrad. Proiectul „Scutul Estic” Fortificațiile sunt incluse în proiectul „Eastern Shield” (Scutul Estic), lansat de Polonia în 2024 pentru consolidarea flancului estic al NATO și al Uniunii Europene. Programul prevede construirea unui sistem de obstacole defensive, fortificații și infrastructură militară de-a lungul frontierei estice, pe o distanță de aproximativ 800 de kilometri. Pe lângă șanțurile antitanc și barierele fizice, proiectul include sisteme de supraveghere, senzori, camere cu termoviziune și mijloace de detectare a dronelor, menite să întărească apărarea graniței. Participarea Germaniei Participarea armatei germane are loc la solicitarea autorităților poloneze și este asigurată de unități de genişti. Primii militari au ajuns în Polonia la sfârșitul lunii iunie, iar efectivele principale au fost desfășurate la începutul lunii iulie. Misiunea este planificată să dureze până în octombrie 2026 și se concentrează în special asupra sectorului nordic al frontierei, inclusiv în zona Coridorului Suwałki – o fâșie de aproximativ 100 de kilometri care leagă Polonia de statele baltice și separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. NATO consideră această zonă unul dintre cele mai sensibile puncte ale flancului său estic. „Securitatea Europei este apărată împreună”, a afirmat generalul-locotenent Alexander Sollfrank, comandantul Comandamentului Operațional al armatei germane, explicând participarea militarilor germani la acest proiect. Regiunea Mării Baltice, în centrul noului acord de apărare Germania și Polonia au semnat recent un nou acord de cooperare în domeniul apărării, care prevede extinderea exercițiilor militare comune, dezvoltarea capacităților de apărare și consolidarea cooperării pe flancul estic al NATO. Documentul pune accent și pe securitatea regiunii Mării Baltice și pe răspunsul la amenințările hibride.
Îmi amintesc doar explozia. Bărbatul care a fost la un pas să fie tras în exteriorul avionului povestește calvarul prin care a trecut
Ljubisa Karović, un antreprenor din Serbia, își amintește doar explozia care a avut loc chiar înainte de a fi la un pas de a fi aspirat afară din aeronavă. El călătorea cu soția lui, Svetlana Grković, într-un zbor Ryanair în data 10 iulie, când geamul din dreptul scaunului pe care el stătea a fost spart. Cuplul se întorcea dintr-o vacanță de vară în Grecia, iar aeronava s-a confruntat cu probleme la scurt timp după decolarea din Salonic. „Explozia este ceea ce îmi amintesc. Este zgomotul dinaintea haosului, zgomotul care este mereu acolo când închid ochii să adorm”, spune antreprenorul sârb într-un interviu pentru The Guardian. El a fost spitalizat timp de 11 zile, iar recuperarea se anunță una de lungă durată. „Am avut noroc. Nu-mi amintesc prea multe, iar capul și gâtul încă mă dor, dar sunt încă în viață. Poate a fost centura de siguranță, faptul că eram încă prins cu centura. Dar poate că este soarta. Cred în Dumnezeu și îi mulțumesc în fiecare zi”, a mai spus Karović pentru sursa citată. Avocatul lui Karović: A fost la un pas de moarte Pe de altă parte, avocatul său a afirmat că este o minune faptul că bărbatul este încă în viață. „Ljubisa a fost la un pas de moarte. Când cabina a pierdut presiunea, a fost aruncat pe fereastră de la piept în sus și și-a pierdut imediat cunoștința. Se afla în acel avion îndreptându-se spre Germania pentru a sărbători ziua de naștere a fratelui său. În schimb, la mare altitudine, s-a trezit cu capul și brațul drept în afara aeronavei, în timp ce aceasta se deplasa cu o viteză de peste 600 km/h. Imaginați-vă asta! A privit moartea și s-a întors”, a spus avocatul într-un interviu pentru The Guardian. Momente de groază și pentru soția bărbatului Soția lui Karović, Svetlana, se afla cu trei rânduri în spatele acestuia în timpul zborului și își amintește momentele de groază prin care a trecut. Ea a criticat faptul că însoțitorii de bord nu au intervenit și că alți pasageri au fost cei care l-au ținut pe Karović în interiorul aeronavei după ce geamul s-a spart. „M-am repezit și eu acolo. Niciun membru al echipajului de cabină nu a ajutat. Au fost pasagerii. Un bărbat, cred că era albanez, a fost incredibil. A făcut tot ce a putut să-l tragă înăuntru și apoi a încercat să blocheze fereastra, mai întâi cu o geantă care a fost imediat aspirată afară și apoi cu o valiză, ceea ce a funcționat. Îi suntem veșnic recunoscători”, a povestit ea pentru The Guardian. Recuperarea va fi lentă După acest incident dramatic, medicii l-au avertizat pe Karović faptul că recuperarea va fi lentă, el fiind nevoit să poarte un guler cervical timp de cel puțin șase săptămâni, după care vor stabili dacă este necesară o intervenție chirurgicală. „Sunt imagini care îmi revin în minte, zgomotul exploziei, haosul, dar vreau să mă refac. Și, da, ar trebui să existe și o despăgubire. Nu doar e-mailuri care s-au concentrat pe reprogramarea zborului”, a mai spus bărbatul. Incidentul s-a întâmplat în urmă cu aproape două săptămâni, în timpul unui zbor Ryanair pe ruta Salonic – Memmingen, în timp ce se afla deasupra Macedoniei de Nord. În timpul incidentului, măștile de oxigen s-au declanșat automat, iar în cabină s-a instalat panica. Câteva minute mai târziu, aeronava a efectuat o aterizare de urgență înapoi în Grecia și a fost direcționată către o zonă special amenajată pentru verificări tehnice.
Canada anulează ceremonia comună cu SUA pentru inaugurarea podului Gordie Howe
„Având în vedere măsurile comerciale anunțate de Statele Unite la începutul acestei săptămâni, ar fi nepotrivit să organizăm un eveniment festiv comun între cele două țări”, a declarat Jenna Ghassabeh, purtătoare de cuvânt a ministrului canadian al Infrastructurii, Gregor Robertson, potrivit AP. Decizia autorităților canadiene vine pe fondul noilor tensiuni comerciale dintre cele două țări. Anunțând noile taxe vamale, Trump a acuzat Canada că discriminează produsele americane, în special automobilele, băuturile alcoolice și produsele lactate. Canada va organiza propria ceremonie Ceremonia comună era programată pentru 24 iulie, iar podul urmează să fie deschis circulației pe 27 iulie. Canada a anunțat că va marca singură inaugurarea printr-un eveniment organizat vineri, în timp ce nu este clar dacă Statele Unite vor organiza o ceremonie separată. „Rămânem angajați să deschidem podul pe 27 iulie și să sărbătorim acest moment alături de canadieni pe 24 iulie”, a transmis Ghassabeh. Un proiect de aproape 4,4 miliarde de dolari Podul Gordie Howe are o lungime de 2,4 kilometri și traversează râul Detroit, urmând să devină una dintre cele mai importante legături comerciale dintre Canada și Statele Unite. Construcția sa a început în 2018, costul proiectului ridicându-se la aproape 4,4 miliarde de dolari. Canada a finanțat construcția în baza unui acord care îi permite să recupereze investiția din taxele de trecere, însă administrația Trump a încercat să renegocieze aceste condiții. În februarie, Trump a cerut chiar ca guvernul american să primească cel puțin 50% din proprietatea podului și a formulat și alte solicitări nespecificate. Podul poartă numele legendarului jucător canadian de hochei Gordie Howe, care a evoluat timp de 25 de sezoane pentru Detroit Red Wings. Amenințarea unui nou război comercial Casa Albă a precizat că noile tarife vamale vor intra în vigoare peste 30 de zile, lăsând loc unor eventuale negocieri între cele două state. Premierul canadian Mark Carney a declarat că guvernul său continuă să creadă în beneficiile „comerțului liber și echitabil” și este pregătit să negocieze cu administrația Trump. În schimb, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a cerut represalii în cazul în care taxele vor fi aplicate. „Dacă aceste tarife vor intra în vigoare, Canada trebuie să răspundă tarif pentru tarif, dolar pentru dolar”, a scris acesta pe rețelele de socializare.
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a dezvăluit costul războiului SUA cu Iran: Cu 8 miliarde de dolari mai mult decât estimarea inițială
Secretarul SUA de Război, Pete Hegseth, a estimat costul războiului cu Iran la 37.5 miliarde de dolari. De la estimarea anterioară de 29 miliarde de dolari din luna mai, costul războiului a crescut cu circa 8 miliarde de dolari. Într-o audiere a Comisiei de Creditare a Senatului de marți, Hegseth a declarat că estimarea acoperă anumite costuri pentru perioada de la începutul războiului, din 28 februarie până pe 21 iulie, precum și alte costuri anticipate până la începutul lunii septembrie. Loading … Războiul SUA-Iran: 5 luni, costuri de 37 de miliarde $ Estimarea include unele costuri operaționale și de întreținere, precum și salariile militare, a spus secretarul. Războiul SUA-Iran a ajuns în a cincea lună, după ce ostilitățile au fost reluate și armistițiul asigurat de Memorandumul Înțelegerii a fost suspendat definitiv. Pete Hegseth a asigurat că în războiul cu Iranul, SUA nu vor repeta greșelile războiului cu Irak, care a costat 2-3 trilioane de dolari. „Nu am încercat să refacem societatea iraniană după modelul american care presupune costul a mii de vieți de americani. Nu vom duce războaie stupide din nou, ca-n Irak și Afganistan, unde zeci de mii de femei și bărbați și-au pierdut viețile. Trump nu vrea să schimbe Iranul, dar vrea să se asigure că nu va construi arme nucleare, a spus Pete Hegseth. Secretarul l-a criticat în mod indirect pe fostul președinte George W. Bush, care a împlinit luna aceasta 80 de ani, pentru modul cum a gestionat răsturnarea regimului lui Saddam Hussein și democratizarea Irakului. „Nu noi am pornit acest război. Iranul a pornit războiul cu 47 de ani în urmă. Au ucis mii de soldați americani, inclusiv în Irak. Dar capabilitățile lor nu sunt deasupra capabilităților noastre”, a adăugat secretarul. În Irak, 4.600 de militari americani și-au pierdut viața într-un război care a durat aproape 9 ani, din 2003 până la finalul anului 2011. SUA au reluat operațiunile militare după ce gruparea teroristă Daesh a ocupat nordul Irakului și a proclamat crearea Statului Islamic în 2014. SUA au condus operațiuni aeriene într-un război care a durat trei ani pentru ca Irakul să-și recupereze teritoriile. Pete Hegseth, despre distrugerea Muntelui Târnăcopului Întrebat la audiere dacă SUA au capacitatea militară să distrugă bazele secrete ale Iranului săpate sub Muntele Târnăcopului, Pete Hegseth a răspuns: „Multe dintre capabilitățile noastre sunt secrete. Dar dacă cineva din lume poate lovi oriunde pe Pământul Verde al lui Dumnezeu, este armata Statelor Unite”. Secretarul a continuat să-i justifice acțiunile militare ale președintelui în Iran: „Vreți ca islamiștii radicali să obțină bomba nucleară cu care pot distruge lumea? Președintele Trump merită să fie lăudat pentru eforturile și curajul său, pentru a se asigura că islamiștii nebuni nu vor avea arma nucleară”. Întrebat dacă China și Rusia sprijină Iranul și cum ar putea să o facă, Hegseth a răspuns: „Sunt modalități prin care ambele țări, la diferite niveluri, îi permit Iranului să facă ceea ce face. Da.” Trump, despre bilanțul războaielor SUA din 1945 încoace Într-o postare de pe Truth Social, Donald Trump a specificat bilanțul și durata fiecărui război major pe care l-au dus SUA de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Războiul din Afganistan – 20 de ani, 2.000 de morți Războiul din Irak – 9 ani, 4.600 de morți Războiul din Vietnam – 19 ani și 5 luni, 58.220 de morți Războiul din Coreea – 3 ani și o lună, 36.574 de morți Războiul din Venezuela – o singură zi, 0 morți Conflictul militar cu Iran – 4 luni, 18 morți”. Sursa Foto: Pentagon
SUA va anunța în curând noi tarife pentru 60 de țări. Ar putea viza și Uniunea Europeană
„În curând vor fi anunțate noi tarife care vizează aproximativ 60 de țări”, a declarat marți, într-un interviu reprezentantul pentru Comerț al Casei Albe, Jamieson Greer, potrivit AFP. Un rezultat este așteptat până la finalul săptămânii Rezultatul este așteptat până la sfârșitul săptămânii și „ar trebui să vedem în curând unele mișcări”. Totuși, a transmis că „nu pot specifica un calendar”. Tarifele ar putea viza principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, inclusiv Uniunea Europeană. Sunt destinate să înlocuiască tarifele temporare de 10% impuse de Donald Trump, în urma invalidării de către Curtea Supremă a celor implementate anul trecut. La sfârșitul lunii februarie, cea mai înaltă instanță judecătorească din SUA a anulat o parte semnificativă a tarifelor solicitate de președintele american. Aceasta a hotărât că Trump a interpretat greșit o lege pentru a le justifica. Tarifele specifice sectorului, care vizează industrii precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul, nu sunt afectate, potrivit sursei. Tarife vamale anunțate de Trump în februarie Donald Trump anunțase atunci implementarea unor noi tarife vamale. Ele erau bazatr pe un alt act legislativ, care îl autoriza să aplice aceste suprataxe doar pentru o perioadă maximă de 150 de zile. La începutul lunii iunie, în urma investigațiilor, Jamieson Greer a propus impunerea unui tarif vamal de 12,5% pentru aproximativ 45 de țăriî. Potrivit departamentului său, nu implementaseră o interdicție privind importul de bunuri produse prin muncă forțată. Pentru Canada, Ecuador, UE, Indonezia, Mexic și Pakistan, administrația Trump propune o rată redusă de 10%. Același lucru este valabil și pentru Regatul Unit, a cărui interdicție este considerată incompletă. Tarife anunțate pentru Brazilia și Canada Guvernul SUA a anunțat deja o serie de tarife vamale în ultimele zile. Joi, Brazilia a fost lovită de un tarif de 25% pentru o serie de produse. Washingtonul a acuzat Brazilia de politici nerezonabile „care au afectat în mod special comerțul american prin reducerea accesului la una dintre principalele sale piețe de export”, așa cum a explicat Jamieson Greer la acea vreme. Luni, Canada a fost la rândul ei vizată de un tarif suplimentar de 50%. Acesta urmează să intre în vigoare peste o lună.Tariful vine ca răspuns la tratamentul discriminatoriu aplicat de Canada produselor americane, arată sursa citată. „Acesta este un răspuns la măsurile de retorsiune luate de Ottawa în urma primelor tarife impuse de Washington în 2025. Cerem Canadei de un an să le retragă, să le modifice, să le ajusteze”, a explicat Jamieson Greer marți.
Doi turiști americani, înjunghiați lângă Acropole. Atacul a avut loc la intrarea în cel mai vizitat sit al Greciei
Incidentul s-a produs în jurul orei 08:00, la intrarea sudică în situl arheologic al Acropolei, vizavi de Muzeul Acropolei și de casele de bilete. Potrivit presei elene, citate de AP, un trecător a alertat serviciul de urgență după ce a observat un bărbat care amenința oamenii cu un cuțit. 27 iunie 2025, Atena, Grecia: Turiști se plimbă prin incinta Acropolei pe vreme caniculară. Foto: Socrates Baltagiannis Atacatorul a lovit un cuplu de turiști Înainte ca polițiștii să ajungă la fața locului, agresorul a atacat un cuplu de turiști americano-greci. Femeia a suferit răni ușoare, în timp ce bărbatul a fost rănit mai grav. Presa locală relatează că victima masculină a fost lovită la picior și a pierdut o cantitate importantă de sânge, iar primii polițiști ajunși la fața locului au aplicat un garou pentru a opri hemoragia până la sosirea echipajului medical. Alte surse indică faptul că rănile au fost la braț, însă autoritățile nu au oferit încă o clarificare oficială privind localizarea exactă a leziunilor. Cele două victime au fost transportate la spital, iar bărbatul a fost internat la Spitalul Red Cross din Atena. Suspectul, imobilizat și arestat Polițiștii din cadrul Direcției de Poliție din Atena au intervenit rapid, l-au imobilizat pe agresor și l-au arestat la câteva minute după atac. Potrivit informațiilor furnizate de autorități și preluate de presa elenă, bărbatul ar suferi de afecțiuni psihice. Identitatea acestuia nu a fost făcută publică, iar ancheta este în desfășurare pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualul motiv al agresiunii. Un incident rar într-una dintre cele mai vizitate destinații turistice din Europa Astfel de atacuri sunt rare în Grecia, iar incidentul a avut loc într-o zonă aflată permanent sub supraveghere și frecventată zilnic de mii de vizitatori. Acropola din Atena, unde se află Partenonul și alte monumente vechi de aproximativ 2.500 de ani, este principalul obiectiv turistic al Greciei. Anul trecut, situl arheologic a fost vizitat de aproximativ 4,6 milioane de persoane. Atacul are loc în plin sezon estival, într-o perioadă în care capitala Greciei primește un număr foarte mare de turiști din întreaga lume. Deocamdată, autoritățile elene nu au indicat existența unui motiv terorist și tratează cazul ca pe un act violent izolat.
Armata israeliană anunță începerea fazei-pilot pentru retragerea din sudul Libanului
Într-un mesaj publicat pe platforma X, armata israeliană a precizat că echipe militare israeliene, americane și libaneze desfășoară activități de coordonare și planificare în cadrul fazei-pilot, în vederea implementării acordului. Conform planului, armata libaneză urmează să desfășoare trupe în localitățile Froun, Srifa și Zawtar al-Gharbiya și să se asigure că acestea rămân fără luptători și armament aparținând grupării Hezbollah, după retragerea forțelor israeliene. Inițiativa face parte din mecanismul trilateral de monitorizare a încetării focului, la care participă Israelul, Libanul și Statele Unite. Armata israeliană a avertizat că va „acționa ferm împotriva oricărei încălcări a acordului”. Anunțul vine după ce Departamentul de Stat al SUA a informat anterior, luni, că operațiunile din cadrul fazei-pilot au început în cele trei localități din sudul Libanului. Totuși, oficiali locali au declarat, potrivit Al Jazeera, că desfășurarea armatei libaneze nu a început încă, întrucât forțele israeliene sunt încă prezente la periferia unor localități vizate de plan.
Lockheed Martin dezvoltă rachete Patriot mai ieftine pentru combaterea dronelor
Proiectul vine în contextul în care armatele caută soluții mai accesibile pentru combaterea dronelor și a altor amenințări aeriene, scrie Financial Times. Compania americană de apărare a anunțat luni că noua rachetă PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE) va costa mai puțin de jumătate din prețul actualelor interceptoare PAC-3 MSE. O rachetă PAC-3 MSE costă aproximativ patru milioane de dolari. Lockheed Martin intenționează să dezvolte și să producă noua armă împreună cu parteneri industriali din Statele Unite și Europa. „Militarii americani și aliați au nevoie de o soluție testată în luptă și eficientă din punct de vedere al costurilor”, a declarat Tim Cahill, președintele diviziei de rachete din cadrul Lockheed Martin. Anunțul a fost făcut în prima zi a Salonului Aeronautic de la Farnborough, eveniment organizat o dată la doi ani, care reunește companii din industria aerospațială și de apărare din întreaga lume. Cererea pentru sistemele Patriot a crescut puternic după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar stocurile mondiale de rachete s-au redus. În același timp, armatele caută interceptoare mai ieftine pentru combaterea dronelor și a rachetelor cu costuri reduse. Decizia Lockheed Martin arată că marile companii de apărare încearcă să răspundă concurenței venite din partea firmelor tehnologice mai mici și mai flexibile.