Ministrul ucrainean de externe acuză că Putin a atacat cinic în timpul negocierilor de pace
Ministrul de externe al Ucrainei l-a acuzat sâmbătă pe președintele rus Vladimir Putin că a ordonat „cinic” un atac cu rachete exact în perioada în care delegațiile din Ucraina, Rusia și SUA se aflau la Abu Dhabi pentru negocierile de pace mediate de Washington. „Acest atac barbar dovedește încă o dată că locul lui Putin nu este la masa negocierilor de pace, ci în boxa acuzaților a tribunalului special”, a scris ministrul Andrii Sybiha pe X, relatează Reuters. Sâmbătă dimineața, Rusia a lansat o serie de atacuri aeriene asupra celor mai mari două orașe ucrainene, Kiev și Harkov. Atacurile s-au soldat cu un mort și cel puțin 23 de răniți. Forțele aeriene ucrainene au precizat că Rusia a folosit 375 de drone și 21 de rachete, și au vizat infrastructura energetică. Alimentarea cu energie electrică și căldură în mare parte a capitalei a fost întreruptă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că este prea devreme pentru a trage concluzii după prima zi de întâlniri la Abu Dhabi. Președintele ucrainean a îndemnat Rusia să demonstreze că este pregătită să pună capăt războiului. Negocierile urmau să continue sâmbătă dimineață pentru o ultimă zi de discuții. Înaintea întâlnirilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia nu renunță la cerința ca Ucraina să cedeze întreaga zonă estică a Donbasului. Cerința președintelui Vladimir Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl controlează în Donetsk (aproximativ 5.000 km pătrați) reprezintă un obstacol major în calea oricărui acord. Volodimir Zelenski a refuzat să cedeze teritoriile pe care Rusia nu le-a cucerit în patru ani de război dur și epuizant. Sondajele arată că populația ucraineană nu sprijină concesiile teritoriale. Rusia afirmă că dorește o soluție diplomatică, dar continuă să urmărească obiectivele militare. Înainte de atacurile de sâmbătă, Kievul suferise deja două raiduri masive în timpul nopții de la începutul anului, care au întrerupt energia electrică și încălzirea în sute de clădiri rezidențiale. Viceprim-ministrul Ucrainei a declarat sâmbătă că aproximativ 800.000 de persoane din capitală, unde temperaturile ajungeau la -10 grade Celsius, au rămas fără energie electrică după atacul rusesc.
Final de anchetă după 20 de ani: Scriitorul și jurnalistul Hunter S. Thompson s-a sinucis
Ancheta, efectuată după ce văduva scriitorului, Anita Thompson, a ridicat semne de întrebare cu privire la decizia oficială de sinucidere, nu a găsit „noi dovezi fizice, fapte sau circumstanțe care să susțină o concluzie diferită de cea a anchetei din 2005”, a transmis CBI, citat de Reuters. Reexaminarea a confirmat concluzia inițială a Biroului șerifului din comitatul Pitkin, potrivit căreia Thompson a murit după ce s-a împușcat în cap, la ferma sa din Owl Creek, lângă Aspen, în februarie 2005. Avea 67 de ani. Într-o aparentă scrisoare de adio scrisă cu câteva zile înainte de moartea sa, dar publicată luni mai târziu de revista Rolling Stone, trambulina sa literară, Thompson deplângea apariția bătrâneții și a limitărilor fizice, apoi concluziona: „Relaxează-te, nu va durea”. Scrisoarea, scrisă cu marker negru, era intitulată „Sezonul de fotbal s-a terminat”. Prietenii și familia au declarat la acea vreme că Thompson, al cărui stil jurnalistic „gonzo” evita orice pretenție de obiectivitate și l-a consacrat pe scriitorul cu o viață grea ca icon al contraculturii, suferea de dureri din cauza unei operații de înlocuire a șoldului, a unei operații la spate și a unei fracturi recente la picior. Cei apropiați lui au spus, de asemenea, că Thompson, un pasionat vechi de arme, se gândea de ani de zile să-și ia viața. Dar Anita Thompson, acum în vârstă de 54 de ani, l-a contactat pe șeriful Michael Buglione din comitatul Pitkin cu „noi îngrijorări și informații potențiale” legate de ancheta inițială privind moartea soțului ei, determinându-l pe șerif să solicite redeschiderea cazului în iulie 2025, a declarat CBI într-un comunicat în care a anunțat concluziile sale. „Deși am considerat întotdeauna că ancheta inițială a fost condusă în mod corespunzător, am recunoscut importanța unei revizuiri independente pentru familia Thompson”, a scris Buglione în declarație. „Concluziile CBI reafirmă constatările inițiale și, sperăm, oferă siguranță și claritate.
Prințul Harry, deranjat de comentariile lui Trump: sacrificiile trupelor NATO în Afganistan merită respect
Prințul Harry a declarat vineri: „Am servit acolo. Mi-am făcut prieteni pe viață acolo. Și am pierdut prieteni acolo. Numai Regatul Unit a avut 457 de militari uciși”, a spus Prințul Harry, care a fost pilot în Afganistan, scrie Reuters. Președintele american Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării dacă aliații NATO „ar fi acolo” dacă Statele Unite „ar avea vreodată nevoie de ei”. Într-o intervenție la Fox News joi, Trump a spus trupele alianței „au rămas puțin în spate” față de linia frontului din Afganistan. Declarațiile lui Trump au provocat comentarii dure din Marea Britanie, aliat al SUA. Vineri, premierul britanic Keir Starmer a criticat dur comentariile „insultătoare și sincer îngrozitoare” făcute de Trump. Starmer a sugerat inclusiv ca președintele SUA să-și ceară scuze pentru remarcile sale. De menționat aici este faptul că Marea Britanie a trimis soldați în Afganistan în decursul celor două decenii. 457 de soldați britanici și-au pierdut viața acolo. „Nu mă surprinde că au rănit atât de profund pe cei dragi ai celor care au fost uciși sau răniți. Dacă aș fi greșit în felul acesta sau aș fi rostit acele cuvinte, cu siguranță mi-aș cere scuze”, a spus Starmer.
Noua strategie națională de apărare a SUA: Pentagonul intenționează să joace un rol mai limitat în descurajarea Coreei de Nord
Coreea de Sud este capabilă să-și asume responsabilitatea „principală” de descurajare a amenințărilor nord-coreene, cu sprijinul „esențial, dar mai limitat” al SUA, potrivit unei noi strategii de apărare a SUA, care a fost prezentată vineri, scrie agenția Yonhap. Această mișcare ar putea trezi îngrijorare la Seul, în condițiile în care în document se precizează că „Această schimbare în echilibrul responsabilității este în concordanță cu interesul Americii de a actualiza poziția forțelor americane în Peninsula Coreeană”, notează Reuters. Coreea de Sud găzduiește aproximativ 28.500 de soldați americani în cadrul apărării combinate împotriva amenințării militare din partea Coreei de Nord, Seulul majorând bugetul apărării cu 7,5% pentru 2026. Care este prioritatea Pentagonului Documentul mai menționează faptul că prioritatea Pentagonului este apărarea teritoriului național. În regiunea Indo-Pacific, documentul precizează că Pentagonul se concentrează pe asigurarea faptului că Beijingul nu poate domina Statele Unite sau aliații acestora. „Acest lucru nu necesită o schimbare de regim sau o altă luptă existențială. Mai degrabă, este posibilă o pace decentă, în condiții favorabile americanilor, dar pe care și China le poate accepta și sub care poate trăi”, se mai arată în document, potrivit Reuters. Acest document al Pentagonului se bazează pe Strategia de Securitate Națională a lui Trump, publicată anul trecut, care afirma că Statele Unite își vor reafirma dominația în emisfera vestică, își vor consolida puterea militară în regiunea Indo-Pacific și, eventual, își vor reevalua relațiile cu Europa.
Nou val de atacuri rusești în cursul nopții: Cele mai mari două orașe din Ucraina, vizate
Cele mai mari două orașe ale Ucrainei au fost atacate de Rusia în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. În Kiev, patru persoane au fost rănite, potrivit The Kyiv Independent. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că persoanele rănite se află în stare gravă. El a spus că au avut loc atacuri în două districte de pe ambele maluri ale râului Dnipro, relatează Reuters. „Kievul este supus unui atac masiv al inamicului”, a scris Klitschko pe Telegram. Forțele aeriene ucrainene au declarat că atât drone, cât și rachete au fost utilizate în atacul asupra capitalei. De asemenea, și orașul Harkov a fost ținta atacurilor rusești în noaptea de vineri spre sâmbătă. Primarul Ihor Terekhov a declarat că dronele rusești au atacat mai multe cartiere, rănind 11 persoane. Massive Russian attack on Kharkiv tonight – about 25 explosions over two hours shook the city. A hospital, a maternity home and a dorm for refugees damaged by the attack. At least 11 people injured. Russian attacks on civilians are relentless. pic.twitter.com/S3LqKZo7C7 — Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 24, 2026 Într-o postare pe Telegram, el a scris că dronele au lovit un cămin pentru persoane strămutate, un spital și o maternitate. Aceste atacuri au loc la câteva ore după ce prima zi de discuții trilaterale Rusia-SUA-Ucraina s-a încheiat la Abu Dhabi. Discuțiile dintre cele trei delegații vor continua sâmbătă.
Zelenski, după prima zi de negocieri SUA-Ucraina-Rusia: Este încă prea devreme pentru a trage concluzii
La Abu Dhabi au început, astăzi, negocierile între Rusia, Ucraina și SUA privind încheierea războiului care a început în februarie 2022. Într-o postare pe X, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o scurtă declarație, în contextul în care prima zi de discuții s-a încheiat. „Echipa diplomatică ucraineană raportează aproape în fiecare oră din Emiratele Arabe Unite, unde astăzi a avut loc o discuție între delegațiile ucraineană, americană și rusă. Se discută parametrii pentru încheierea războiului. Până acum, echipa noastră ar trebui să fi primit deja cel puțin câteva răspunsuri din partea Rusiei. Cheia este că Rusia trebuie să fie pregătită să pună capăt războiului pe care l-a început. Poziția Ucrainei este clară. Am definit cadrul de dialog pentru delegația noastră”, a scris Volodimir Zelenski pe X. Ukrainian diplomatic team reports almost every hour from the UAE, where a conversation took place today involving the Ukrainian, American, and Russian delegations. They are discussing the parameters for ending the war. By now, our team should already have at least some answers… pic.twitter.com/U1IsDfWWiZ — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 23, 2026 După rapoartele primite privind conținutul discuțiilor, liderul de la Kiev a subliniat că negocierile vor continua și sâmbătă și că, momentan, este prematur să fie trase concluzii. „În ceea ce privește conținutul discuțiilor de astăzi, este încă prea devreme pentru a trage concluzii. Vom vedea cum se va desfășura conversația mâine și ce rezultate va produce. Este necesar ca nu numai Ucraina să aibă dorința de a pune capăt războiului și de a obține securitate deplină, ci și ca o dorință similară să apară într-un fel și în Rusia”, a mai explicat președintele ucrainean. Pe de altă parte, un oficial al Casei Albe a declarat pentru The Kyiv Independent că runda de negocieri de vineri a fost „productivă”, adăugând că discuțiile vor continua și a doua zi. Joi, Zelenski a spus că problema privind teritoriul din estul țării rămâne, în continuare, nerezolvată. Rusia insistă ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, ocupate parțial, însă această cerere a fost respinsă de Kiev în repetate rânduri. Negocierile care se desfășoară vineri și sâmbătă devin primele negocieri în format trilateral petrecute încă de la începutul Invaziei din Ucraina, în 2022.
Prima zi de negocieri trilaterale între Rusia, Ucraina și SUA s-a încheiat la Abu Dhabi. Ce a transmis președintele Zelenski astăzi
UPDATE 22:00 Primul mesaj după prima zi de negocieri Discuțiile trilaterale desfășurate vineri în Emiratele Arabe Unite s-au concentrat pe realizarea unei „păci demne și durabile”, a scris negociatorul principal al Ucrainei, Rustem Umerov, într-o postare pe X după încheierea întâlnirii, scrie CNN. In Abu Dhabi, together with Kyrylo Budanov, @arakhamia_david , and @SergiyKyslytsya, we took part in a trilateral meeting involving the Ukrainian, American, and Russian sides. We appreciate the U.S. mediation. On the U.S. side, the consultations included Special Envoy… — Rustem Umerov (@rustem_umerov) January 23, 2026 El a menționat că oficialii ucraineni „apreciază medierea SUA” în Abu Dhabi. „Întâlnirea s-a concentrat pe parametrii pentru încheierea războiului Rusiei și pe logica ulterioară a procesului de negociere care vizează avansarea către o pace demnă și durabilă”, a spus Umerov. Mai mulți oficiali ucraineni, printre care șeful Statului Major General, Andrii Hnatov, și adjunctul șefului Serviciului de Informații al Apărării, Vadym Skibitskyi, se vor alătura discuțiilor care vor continua sâmbătă, a spus Umerov. „Suntem pregătiți să lucrăm în diverse formate, în funcție de evoluția dialogului”, a adăugat el. UPDATE 21:40 Negocierile trilaterale cu Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat pentru astăzi Discuțiile trilaterale purtate în Emiratele Arabe Unite, cu scopul de a pune capăt războiului din Ucraina, s-au încheiat astăzi, a declarat pentru CNN o sursă apropiată discuțiilor. Negociatorii din SUA, Rusia și Ucraina au convenit să continue discuțiile sâmbătă, acesta fiind planul anterior discuțiilor, a relatat agenția de știri rusă TASS. Momentan nu sunt alte informații referitoare la discuțiile dintre oficiali. Discuțiile trilaterale se vor concentra asupra regiunii Donbas din Ucraina Statele Unite, Rusia și Ucraina rareori cad de acord asupra vreunui subiect. Dar, în timp ce delegațiile lor se întâlnesc la Abu Dhabi pentru prima reuniune trilaterală de la lansarea invaziei rusești în Ucraina, cele trei părți par să fi ajuns la aceeași concluzie: mai rămâne de rezolvat o singură problemă. Această problemă este teritoriul, și anume regiunea estică a Ucrainei, bogată în minerale, cunoscută sub numele de Donbas. Pe baza comentariilor făcute înaintea întâlnirii, este puțin probabil ca aceasta să fie rezolvată. „Totul se reduce la partea de est a țării noastre; totul se reduce la teritoriu”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, referindu-se la cererea de lungă durată a Rusiei ca Kievul să renunțe la părțile din Donbas pe care le controlează încă. Un consilier al Kremlinului a avertizat joi că nu va exista nicio soluție pe termen lung „fără rezolvarea problemei teritoriale”. UPDATE 17:30 Negocierile trilaterale între Rusia, Ucraina și SUA au început la Abu Dhabi UPDATE 16:00 Zelenski a discutat cu delegația ucraineană înainte de negocierile din Abu Dhabi UPDATE 15:20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat telefonic cu delegația Kievului aflată la reuniunea trilaterală din Emiratele Arabe Unite și că întreaga echipă „știe ce are de făcut”. Într-un mesaj audio transmis vineri presei internaționale, Zelenski a spus că, în timpul convorbirii, au fost stabilite cadrul posibil al negocierilor și obiectivul dorit al acestora. „Am discutat, de asemenea, că formatul (discuțiilor) poate fi diferit, iar echipa va decide la fața locului, în funcție de (natura) dialogului”, a declarat el. „Acest lucru se întâmplă deoarece un asemenea format are loc pentru prima dată după mult timp”, a mai spus președintele. El a precizat că va păstra legătura constant cu delegația ucraineană. Știrea inițială La negocieri participă diplomați din partea Rusiei și Ucrainei, dar și SUA. Din partea Ucrainei participă Rustem Umerov, șeful Consiliului de Apărare și Securitate, dar și dar și Kirilo Budanov, șeful de cabinet al președintelui Zelenski. Delegația Rusiei va fi condusă de amiralul Igor Kostiukov. Delegația este formată din înalți oficiali ai ministerului rus al Apărării, notează Sky News. Kremlinul a confirmat participarea sa, joi noapte, afirmând că discuțiile vor ține cont de negocierile desfășurate, ieri, dintre Vladimir Putin și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care vor fi aceștia prezenți la Abu Dhabi. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a precizat că negoierile ar putea continua și sâmbătă, dacă „va fi necesar”. Peskov a făcut și cometarii cu privire la delegația Rusă, care se află, în aceste momente, la Abu Dhabi. „Vor fi doar ofițeri militari, reprezentanți ai Ministerului Apărării. Nu vom dezvălui încă numele lor. Toți sunt militari. Este vorba despre un grup de lucru pe probleme de securitate, acestea vor fi primele negocieri. Știți deja că au primit instrucțiuni de la șeful statului aseară și au plecat abia în această dimineață”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. În ceea ce privește perspectiva de negociere a Kremlinului, Peskov a reiterat că „poziția binecunoscută a Moscovei” este că armata Ucrainei „ar trebui să părăsească teritoriul Donbasului”, precizând că este o condiție foarte importantă. Negociatorii din Abu Dhabi vor discuta probleme teritoriale Președintele Ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-o sesiune Q&A, alături de jurnaliști pe WhatsApp, că negocierile de vineri, de la Abu Dhabi, vor cuprinde probleme teritoriale. Acesta a mai dezvăluit că așteaptă ca Donald Trump să stabilească data și locul semnării acordului privind garanțiile de securitate ale SUA pentru Ucraina, potrivit Sky News. Negocierile desfășurate, vineri, la Abu Dhabi sunt primele negocieri directe de pace între SUA, Ucraina și Kremlin, încă de la începutul invaziei ruse. Deși acest pas a fost făcut, problemele teritoriale rămân încă o piedică, pentru că Rusia cere Ucrainei să cedeze 20% din teritoriul pe care încă îl deține în regiunea estică Donețk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a refuzat să cedeze teritoriul pe care Ucraina l-a apărat cu succes, dar și cu mari sacrificii, în ultimii ani. Administrația Trump a făcut presiuni pentru ajungerea la un acord de pace, trimițând emisari la Kiev, dar și la Moscova, într-o serie de negocieri care, potrivit unor voci îngrijorate, ar putea forța Ucraina să accepte un acord defavorabil, notează The Guardian. Reamintim că miercuri, la Davos, Trump a declarat că Putin și Zelenski ar fi „proști” dacă nu ar reuși să ajungă la un acord. Întâlnirea trilaterală de la Abu Dhabi va dura două zile, potrivit anunțului dat, joi,
Imagini cu fabulosul ceas de 1,5 milioane de dolari. Are statuia unui miliardar indian
Un nou ceas de lux a fost lansat în India de către cel mai bogat om din Asia. Este Mukesh Ambani, un om de afaceri indian cu o avere de aproape 120 de miliarde de dolari. Fabulosul ceas ar valora cât costă un conac de lux din statul american Indiana, a fost proiectat de compania Jacob & Co. Acesta are ca tematică conservarea faunei sălbatice, iar figura centrală este chiar cel mai tânăr fiu al miliardarului, Anant Ambani. Pe ceas sunt sculptați un leu și un tigru bengalez. Deși producătorul nu a dezvăluit oficial prețul, Watchopea a estimat că ar costa 1,5 milioane de dolari. Anant deține o grădină zoologică privată întinsă pe 14 km pătrați, unde sunt adăpostiți lei, elefanți și tigri. Grădina zoologică nu este deschisă publicului, scrie BBC. Anant Ambani are o pasiune scumpă Potrivit CANCAN, Anant Ambani are o pasiune scumpă pentru ceasurile de lux. Numai pentru un ceas a scos din buzunar 1 milion de dolari. Într-o întâlnire la care au participat Bill Gates, Hillary Clinton, Mark Zuckerberg și soția sa, Priscilla Chan, Anant Ambani a purtat un ceas Richard Mille. La nunta sa cu Radhika Merchant, tânărul miliardar a purtat un ceas Patek Philippe Grandmaster Chime Ref. 5175, fiind realizate șapte exemplare din 2014. Un exemplar a fost vândut cu 72 de milioane de dolari. Sursa Foto: Instagram Autorul recomandă: Furt de lux în Sectorul 1 din Capitală. O femeie a fost reținută după dispariția unui ceas din aur, evaluat la 175.000 de euro
Friedrich Merz: Germania nu poate accepta planul Consiliului pentru Pace al lui Trump în forma actuală
Cancelarul german, Friedrich Merz, a spus vineri că ar fi dispus să participe la inițiativa Consiliului de Pace a președintelui Donald Trump în favoarea Fâșiei Gaza, dar nu poate aproba planul în forma sa actuală, scrie Reuters. „În forma în care este înființat în prezent Consiliul pentru Pace, nu putem accepta structurile sale de guvernare în Germania din motive constituționale”, a declarat Friedrich Merz într-o conferință de presă comună cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni la Roma. „Cu toate acestea, suntem, desigur, pregătiți să explorăm alte forme – forme noi – de cooperare cu Statele Unite ale Americii, dacă scopul este de a găsi noi formate care să ne apropie de pace în diferite regiuni ale lumii.”, a mai zis el. Friedrich Merz a adăugat că aceste noi formate nu trebuie să se limiteze doar la Fâșia Gaza și Orientul Mijlociu, ci ar putea fi aplicate și, de exemplu, în Ucraina.
SUA a finalizat retragerea din Organizația Mondială a Sănătății
SUA datorează peste 130 de milioane de dolari agenției globale de sănătate, potrivit OMS. Oficialii administrației Trump recunosc că nu au terminat de rezolvat unele probleme, cum ar fi pierderea accesului la date din alte țări care ar putea oferi Americii un avertisment timpuriu cu privire la o nouă pandemie, potrivit AP. Retragerea va afecta răspunsul global la noile focare și va afecta capacitatea oamenilor de știință și a companiilor farmaceutice americane de a dezvolta vaccinuri și medicamente împotriva noilor amenințări, a declarat Lawrence Gostin, expert în drept al sănătății publice la Universitatea Georgetown. OMS coordonează răspunsul la amenințările globale la adresa sănătății OMS este agenția specializată în sănătate a Națiunilor Unite și are mandatul de a coordona răspunsul la amenințările globale la adresa sănătății, cum ar fi focarele de pox-megalie , Ebola și poliomielită. De asemenea, oferă asistență tehnică țărilor mai sărace; ajută la distribuirea vaccinurilor, a proviziilor și a tratamentelor limitate; și stabilește linii directoare pentru sute de afecțiuni, inclusiv sănătatea mintală și cancerul. Aproape fiecare țară din lume este membră. Oficialii americani au contribuit la crearea OMS, iar America s-a numărat mult timp printre cei mai mari donatori ai organizației, oferind sute de milioane de dolari și sute de angajați cu expertiză specializată în sănătate publică. În medie, SUA plătesc 111 milioane de dolari pe an sub formă de cotizații către OMS și aproximativ 570 de milioane de dolari în plus sub formă de contribuții voluntare anuale, potrivit Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA. Motivul retragerii: gestionarea defectuoasă a pandemiei de COVID-19 Într-un ordin executiv emis imediat după preluarea mandatului, Trump a declarat că SUA se retrage din OMS din cauza gestionării defectuoase de către organizație a pandemiei de COVID-19 și a altor crize sanitare globale. El a menționat, de asemenea, „eșecul agenției de a adopta reforme urgent necesare” și „incapacitatea sa de a demonstra independență față de influența politică nepotrivită a statelor membre ale OMS”.