Proprietarul barului elvețian care a ars de Anul Nou va fi eliberat din închisoare
Pe 9 ianuarie, Jacques Moretti a fost plasat în arest preventiv, iar trei zile mai târziu, instanța i-a confirmat măsura pentru trei luni. Cu toate acestea, echipa de apărare a coproprietarilor barului distrus de incendiu a depus o cerere de eliberare a acestuia sub mai multe condiții, inclusiv plata unei cauțiuni de aproximativ 215.000 de euro, potrivit Le Figaro. Un apropiat al lui Jacques Moretti, care a dorit să rămână anonim, s-a oferit să plătească suma, ceea ce a facilitat probabil eliberarea sa. Instanța a adaugat că lui Jacques Moretti i se „interzice să părăsească teritoriul elvețian”, „i se impune să predea toate documentele sale de identitate” și „se obligă să se prezinte zilnic la o secție de poliție”. Privarea de libertate a fost cerută insistent de avocații familiilor victimelor, care au fost extrem de critici față de modul în care procedurile au fost conduse până în prezent de autoritățile cantonale, în special în ceea ce privește libertatea acordată cuplului care deținea proprietatea. Decizie neașteptată „Aceasta este o decizie neașteptată și deosebit de șocantă pentru clientul meu și familiile victimelor”, a declarat avocatul Christophe de Galembert pentru Le Figaro . „Au trecut abia trei săptămâni de la tragedie. Ancheta abia începe. Suspiciuni foarte serioase planează asupra lui Jacques Moretti. Instanța care supraveghează arestul preventiv a dispus eliberarea sa, excluzând riscul unei fugi în Franța și, în special, în Corsica, unde inculpatul are legături cunoscute. De asemenea, se ridică întrebări cu privire la absența oricărui risc de coluziune, fie cu terți, fie chiar între cuplul Moretti însuși.” În ceea ce o privește pe soția sa, Jessica Moretti, acuzarea a susținut că, „având în vedere trecutul și conexiunile sale personale, o cerere de măsuri alternative ar atenua riscul de fugă”. Această declarație vine după ce cuplul a fost supus unor interogatorii îndelungate în timpul audierilor de marți și miercuri. În ceea ce-l privește pe Jacques Moretti, „am considerat că este o persoană care nu a evitat întrebările și a răspuns la toate”, a declarat presei José Coret, avocatul care reprezintă șase victime și familiile acestora. Avocații apărării și Jessica Moretti au refuzat să comenteze.
Incredibil. Amenințările lui Trump asupra Groenlandei au avut efect pozitiv pentru turismul din insulă. De ce amână turiștii vizitele acum
Din 21 ianuarie 2026, Guvernul Groenlandei distribuie populației broșuri despre cum să se pregătească în fața invaziei americane. Între timp, directorul executiv al unei companii turistice dezvăluie public că interesul călătorilor din întreaga lume pentru insula arctică a crescut dramatic. Momentan, mulți turiști și-au amânat deplasările din motive de securitate pe fondul tensiunilor în creștere dintre SUA și UE. Casper Frank Moller, directorul executiv și co-fondatorul companiei Raw Arctic din Nuuk, s-a declarat cucerit de peisajul arctic de când a călătorit în urmă cu trei ani și jumătate, alături de prietenul său Isak. „Am călătorit de-a lungul coastei de vest a Groenlandei pentru a o explora. Amândoi iubeam să ne petrecem timpul afară. Isak este un expert în drumeții și vânătoare, iar eu iubesc pescuitul.În 2024, alături de un al treilea membru co-fondator, am înființat compania noastră, Raw Arctic.”, a spus Moller. „Avem clienți care se deplasează cu elicopterul pentru a petrece mai multe zile să facă drumeții și să schieze pe munți, cheltuind aproape 26.000 de dolari pentru o singură ZI”, a adăugat directorul companiei. Directorul Raw Arctic: Interesul turiștilor pentru Groenlanda este în creștere Co-fondatorul companiei a spus că de când Trump a readus în discuție pretenția Statelor Unite de a anexa Groenlanda în prima parte a anului trecut, interesul turiștilor a crescut. „Atenția captată a fost benefică pentru afacerea noastră”, a spus el. Groenlanda a devenit de la începutul anului 2026, încă de la atacul SUA asupra Venezuelei, un subiect „fierbinte” pe plan geopolitic. „Tensiunile geopolitice au de obicei consecințe asupra turismului și pentru modul cum oamenii își cheltuiesc banii, iar noi vedem asta la Raw Arctic. Este scump acum să vizitezi Groenlanda. Mulți oameni nu-și rezervă o săptămână pentru o excursie rapidă. Poți ajunge în anumite orașe arctice doar pe mare sau pe calea aerului. Costă 270 de dolari să închiriezi o barcă mică – totuși, îți poți reduce costul biletului dacă călătorești în grup mare”, a avertizat Moller. „De la atacul SUA în Venezuela, am avut 20-30 de clienți care și-au amânat călătoriile. În același timp, afacerea noastră se dezvoltă. Ne putem permite să investim în noi bărci, în markeing și în găsirea de soluții digitale. Ne-am extins în mai mult decât a fi un operator turistic. Lucrăm ca o agenție în toată Groenlanda, având parteneriate cu mai mulți ghizi locali și operatori din așezările de coastă.”a mai spus directorul. Directorul Raw Arctic: „Noi vrem să fim groenlandezi, nu danezi, nici americani” Groenlanda primește anual un împrumut de 4 miliarde de coroane daneze (echivalent cu 628 de milioane de dolari) pentru a-și stabiliza economia, inclusiv pentru afacerile turistice. Mooler spune că își dorește ca insula arctică să devină independentă de Danemarca. De asemenea, el se opune anexării americane. „Acum un an, am văzut o Groenlanda foarte polarizată la ultimele alegeri generale, o tabără vrea ca Groenlanda să taie legăturile cu Danemarca și să-și dobândească independența rapid, iar cealaltă dorește să rămânem cu Danemarca și să ne dobândim independența treptat. Ce văd acum e o Groenlanda mai puțin polarizată de când cu interesul crescut al lui Trump pentru a o anexa. Noi nu vrem să fim danezi. Nu vrem să fim nici americani. Vrem să fim groenlandezi. Întrebarea e – când vom tăia legăturile cu Danemarca?”, a declarat Moller într-un articol publicat de Business Insider . Sursa Foto: Google Earth/ Raw Arctic Autorul recomandă: Trump nu exclude folosirea forței pentru a ocupa Groenlanda, răspunzând la întrebare: „Fără comentarii”
Phil Collins, problemele grave de sănătate: Tot ce putea să meargă prost, a mers prost
Phil Collins speră să își recapete mobilitatea, însă nu este sigur dacă va mai urca vreodată pe scenă, scrie Euronews. „Tot ce putea să meargă prost, a mers prost”, a mărturisit el. Muzicianul a trecut prin cinci intervenții chirurgicale la genunchi și se poate deplasa doar cu ajutor. În plus, a suferit complicații la rinichi și alte probleme apărute pe parcursul spitalizărilor, fiind internat luni întregi. Într-una dintre aceste perioade, a contractat și COVID-19, ceea ce i-a îngreunat recuperarea. Phil Collins, îngrijire constantă și tratament Collins are alături, zi și noapte, o asistentă care se ocupă de administrarea tratamentului. Artistul a recunoscut, de asemenea, că în trecut consumul de alcool i-a afectat sănătatea. I-a fost afectată în special funcția renală, chiar dacă nu obișnuia să bea excesiv sau să-și piardă nopțile cu petreceri bahice. Ultimul său concert a avut loc în 2022. Încă din 2021, Collins anunțase că nu mai poate cânta la tobe din cauza unor probleme neurologice. Acestea au apărut după o operație la coloană. În turneul de reuniune Genesis, locul său la tobe a fost luat de fiul său, Nic Collins, în timp ce el s-a concentrat exclusiv pe partea vocală. Familia, sprijinul principal Tată a cinci copii, printre care și actrița Lily Collins, cunoscută din serialul Emily in Paris, muzicianul a vorbit cu emoție despre legătura cu familia: „Copiii mei s-au adaptat extraordinar, ținând cont de tot ce au trăit. Sunt foarte mândru de fiecare dintre ei”, a spus acesta. El a adăugat că în prezent se străduiește pe cât posibil să repare din greșelile trecutului. Deși starea de sănătate îl împiedică să mai susțină concerte, Collins privește cu mulțumire înapoi: „Nu aș fi putut visa la o carieră mai variată și mai plină de evenimente.”
Administrația Trump a prezentat din greșeală Belgia, în loc de Belarus în Consiliul pentru Pace. Belgia NU a semnat tratatul
Belgia a fost prezentată pe scurt ca participant la „Consiliul pentru Pace” lansat de președintele american Donald Trump. Această informație a fost eronată și a fost rapid negată de ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, după ce Casa Albă a publicat o listă oficială a țărilor semnatare, potrivit Le Figaro. „Belgia NU a semnat tratatul Consiliului de Pace. Acest anunț este incorect. Dorim un răspuns european comun și coordonat. Ca multe alte țări europene, avem rezerve cu privire la această propunere”, a reacționat el pe platforma X. ❗️Belgium has NOT signed the Charter of the Board of Peace. This announcement is incorrect. We wish for a common and coordinated European response. As many European countries, we have reservations to the proposal.@BelgiumMFA — Maxime PREVOT (@prevotmaxime) January 22, 2026 Belgia nu a fost niciodată implicată în discuțiile privind Consiliul Potrivit unei surse guvernamentale citate de Le Soir, administrația americană ar fi putut confunda Belgia cu Belarus, un aliat apropiat al Rusiei. În realitate, Bruxelles-ul nu a fost niciodată implicat în discuțiile legate de acest proiect și nici măcar nu a fost abordat de Washington. Mai mulți lideri s-au alăturat Consiliului. Alte țări preferă să aștepte și să vadă. Canada a confirmat că a primit o invitație, excluzând în același timp „plata pentru un loc ”. Germania pledează pentru coordonarea cu partenerii săi europeni. China, la rândul său, nu și-a anunțat încă poziția, reafirmându-și în același timp angajamentul față de un sistem internațional centrat pe ONU. Groenlanda, confundată cu Islanda Episodul belgian amintește însă de alte gafe recente ale președintelui american. În timpul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a confundat în repetate rânduri Groenlanda și Islanda. Deși intenționa să se refere la Groenlanda, un teritoriu autonom aflat sub suveranitatea daneză și obiect al unui interes american recunoscut în mod deschis, președintele Statelor Unite a menționat Islanda, o altă insulă, cu siguranță, dar un stat suveran situat la peste 1.000 de kilometri est.
POLITICO. Un document dezvăluie o propunere UE-SUA pentru un plan de prosperitate pentru Ucraina, în valoare de 800 de miliarde de dolari
Statele Unite și Uniunea Europeană iau în calcul un plan de sprijin pentru Ucraina, cu o valoare estimată la 800 de miliarde de dolari, pentru reconstrucției țării după încheierea invaziei rusești. Informațiile apar într-un document consultat de POLITICO. Documentul, format din 18 pagini, prezintă o strategie pe 10 ani pentru relansarea economiei ucrainene și include o perspectivă de aderare a țării la Uniunea Europeană. Planul a fost transmis statelor membre Uniunii Europene înaintea summitului liderilor europeni de joi seară. Documentul datează din 22 ianuarie, potrivit unor oficiali și diplomați europeni care au dorit să își păstreze anonimatul. UE și SUA pregătesc alocarea a sute de miliarde de dolari pe termen lung și descriu Ucraina drept viitor stat membru al Uniunii și destinație pentru investiții. Totuși, strategia depinde de existența unui armistițiu, iar lipsa acestuia face planul actual să fie o problemă majoră atât timp cât războiul continuă. Planul financiar se întinde până în anul 2040 și este dublat de un program operațional inițial de 100 de zile, menit să pună bazele proiectului. Planul de prosperitate este inclus într-o inițiativă de pace în 20 de puncte, pe care Statele Unite încearcă să o faciliteze între Kiev și Moscova. Documentul pornește de la ideea că garanțiile de securitate există deja și nu are rol militar. Accentul cade pe tranziția Ucrainei de la ajutor de urgență la dezvoltare economică. O întâlnire trilaterală între Ucraina, Rusia și SUA este programată la Abu Dhabi, vineri și sâmbătă, în contextul apropierii a patru ani de la începutul conflictului. Statele Unite ar urma să joace un rol central în redresarea Ucrainei. Documentul nu prezintă Washingtonul doar ca donator, ci ca partener economic strategic și investitor pentru Ucraina.
Navele Marinei Regale britanice urmăresc activitatea vaselor rusești pe Canalul Mânecii
Operațiunea care va dura două zile este realizată de aliații NATO. Navele de patrulare HMS Mersey și HMS Severn, din Portsmouth, au fost trimise împreună cu un elicopter Wildcat din cadrul Escadrilei Aeriene Navale 815, pentru a însoți corveta rusă Boikiy și petrolierul MT General Skobelev. Cele două ambarcațiuni rusești navigau spre Marea Nordului, după ce s-au întors din Marea Mediterană, potrivit UK Defence Journal. Nava Marinei Regale, HMS Mersey a interceptat grupul pentru prima dată în momentul în care acesta a intrat în Canalul Mânecii, preluând sarcina de la aliații NATO care au urmărit navele prin Golful Biscaya, situat între Franța și Spania. În apropierea Insulei Wight, din sudul Marii Britanii, navele de patrulare au operat alături de elicopterul Wildcat, utilizând senzori de la bord pentru supravegherea și raportarea mișcărilor grupului rus. Vasul de patrulare HMS Severn a continuat ulterior monitorizarea celor două nave în Marea Nordului, înainte de a preda responsabilitatea unui aliat NATO. Ministrul Forțelor Armate britanice, Al Carns, a declarat că operațiunea a demonstrat o conștientizare constantă a activității navale rusești, afirmând: „Cu această operațiune, marinarii noștri i-au transmis încă o dată un mesaj lui Putin – știm exact ce face marina sa”. Oficialul a adăugat că „de fiecare dată când o navă rusă se apropie de Marea Britanie, marina este gata să o urmărească, să o descurajeze și să apere” teritoriul maritim britanic. Un alt petrolier rus, interceptat în Marea Neagră Joi, într-o operațiune separată, nava de patrulare HMS Dagger a Marinei Regale britanice, parte a Escadrei Gibraltar, a monitorizat petrolierul Grinch, care a fost ulterior abordat marina Franței. Nava Grinch este una dintre sutele care fac parte din „flota fantomă” a Rusiei, utilizată pentru transportul petrolului sancționat. Secretarul apărării John Healey a confirmat sprijinul Regatului Unit pentru operațiunea franceză, declarând: „Descurajarea, perturbarea și degradarea flotei fantomă ruse este o prioritate pentru acest guvern”. Acesta a adăugat: „Alături de aliații noștri, intensificăm răspunsul nostru la navele fantomă – pentru a bloca fondurile care alimentează invazia ilegală a Ucrainei de către Putin”.
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului se reunește de urgență privind reprimarea protestelor din Iran
Sesiunea de urgență a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului a fost convocată la solicitarea a cel puțin 50 de state, care au cerut analizarea rapoartelor privind represiune protestelor din Iran, notează Reuters. De asemenea, se solicită lansarea unei anchete privind represiune actualelor proteste, izbucnite la finalul lunii decembrie, în vederea unor posibile proceduri juridice viitoare. „Amploarea crimelor este fără precedent. Încercăm să pregătim terenul pentru justiție tranzițională în Iran, pentru momentul Nürnberg al țării, dacă acesta se va întâmpla”, a declarat Payam Akhavan, fost procuror ONU de origine irano canadiană, care urmează să ia cuvântul în cadrul sesiunii. Pe agenda Consiliului se află și o propunere de extindere cu doi ani a mandatului mecanismului de investigație al ONU, creat în 2022 după valul anterior de proteste provocat de moartea Mashei Amini. Autoritățile iraniene resping acuzațiile și susțin că violențele au fost provocate de „teroriști și huligani”, sprijiniți de opozanți aflați în exil și de adversari externi ai Iranului, precum SUA și Israel. „Sesiunea transmite un mesaj puternic autorităților iraniene, acela că comunitatea internațională le monitorizează îndeaproape acțiunile și nu va tolera suprimarea vocilor disidente”, a declarat Azadeh Pourzand, purtătoarea de cuvânt a Impact Iran, o coaliție formată din 19 ONG-uri.
Furnizarea căldurii, restabilită pentru 650 de blocuri din Kiev. Peste 1.900 de clădiri rămân afectate de frig
Într-o postare publicată pe Telegram, vineri dimineața, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că un total de 1940 de blocuri de locuințe rămân fără căldură. „În această dimineață, 1.940 de clădiri rezidențiale cu mai multe etaje rămân fără încălzire. Acestea sunt clădiri reconectate pentru a doua oară după atacurile inamice din 9 și 20 ianuarie… Asta înseamnă că, peste noapte, angajații municipalității și specialiștii în energie au restabilit alimentarea cu căldură a peste 650 de clădiri”, a se arată în mesajul publicat de edil pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda. Edilul Kievului a precizat că majoritatea clădirilor afectate se află pe malul stâng al orașului, în districtul Pecherski. Unele blocuri de apartamente din districtul sud-vestic Holosiivski, dar și Solomianski, din vestul Kievului, rămân, de asemenea, fără încălzire. Joi, numărul clădirilor rezidențiale din Kiev care au rămas fără încălzire se ridica la 3.000. În urma atacului cu drone și rachete petrecut marți, furnizarea căldurii a fost întreruptă pentru 5.600 de clădiri rezidențiale. Tot atunci, serviciile de electricitate, dar și furnizarea apei au fost întrerupte în estul Kievului.
TikTok a încheiat un acord pentru a forma o nouă entitate americană. Trump: Sper ca în viitorul apropiat să fiu amintit și iubit de cei care folosesc TikTok
Compania care deține cunoscuta platformă socială a semnat acorduri cu investitori importanți, printre care Oracle, Silver Lake și firma de investiții MGX din Emiratele Arabe Unite, pentru a forma noua societate mixtă TikTok U.S, potrivit Associated Press. Noua versiune a aplicației va funcționa în conformitate cu „măsuri de protecție definite care protejează securitatea națională prin protecția completă a datelor, securitatea algoritmilor, moderarea conținutului și garanții software pentru utilizatorii din S.U.A.”, a declarat compania TikTok, într-un comunicat publicat, joi. Utilizatorii americani ai TikTok pot continua să utilizeze aceeași aplicație. Președintele Donald Trump a lăudat acordul într-o postare pe Truth Social, mulțumindu-i în mod special liderului chinez Xi Jinping „pentru că a colaborat cu noi și, în cele din urmă, a aprobat acordul”. Trump a adăugat că speră „ca, în viitorul îndepărtat, să fiu amintit de cei care folosesc și iubesc TikTok”. TikTok, perioadă de incertitudine Aplicația americană a traversat câțiva ani de incertitudine după ce o largă majoritate a Congresului american, a adoptat, iar fostul președinte Joe Biden a semnat o lege care ar fi interzis TikTok în SUA dacă nu se găsea un nou proprietar în locul companiei chineze ByteDance. Legea stipula că platforma socială urma să fie închisă în ianuarie 2025. În prima sa zi de mandat, Donald Trump a semnat un decret prezidențial pentru a menține platforma în funcțiune, în timp ce administrația sa căuta un acord pentru vânzarea companiei. Algoritmul a fost o chestiune centrală dezbătută în ceea ce privește securitatea aplicației. China a susținut că acesta trebuie să rămână sub controlul său. Cu toate acestea, legea adoptată de Congres pe vremea lui Joe Biden interzice orice cooperare cu firma chineză ByteDance, fiind obligatoriu ca această companie să cedeze licența investitorilor americani, astfel situația devine incertă în ceea ce privește influența companiei chineze în noua formulă. Deși își va pierde drepturile legate de algoritm, compania chineză ByteDance păstrează o cotă de participațiune de 19,9%. Oracle, Silver Lake și MGX rămân cei trei investitori cu drept de administratori, fiecare deținând o cotă de 15%. Printre alți investitori se numără firma de investiții a lui Michael Dell, miliardarul fondator al Dell Technologies.
Maduro a dispărut, Nicolasito a apărut: cine revendică puterea în Venezuela
În lipsa președintelui Maduro, reținut în SUA, figura fiului său – în vârstă de 35 de ani – a început să fie prezentă mai des în spațiul public. Deși nu are putere reală în guvernul condus de Delcy Rodríguez, fosta vicepreședintă, aparițiile sale sunt folosite pentru a transmite ideea de continuitate și pentru a sugera că proiectul politic al lui Maduro rămâne în viață, mai arată Il Post. Rol propagandistic și sprijin pentru noul lider Maduro Guerra este principalul promotor al campaniei pentru „eliberarea” tatălui său și a fostei prime doamne, Cilia Flores, ambii în custodia SUA. Participarea constantă la evenimentele oficiale îi oferă guvernului Rodríguez un plus de legitimitate. În special în fața susținătorilor fideli fostului președinte. La ceremonia de învestire a lui Rodríguez, prezența sa alături de noua conducătoare a avut o valoare simbolică. Până de curând, Nicolasito era o figură secundară, ajunsă în funcții publice mai mult prin influența tatălui decât prin merite proprii. A ocupat posturi în parlament și în instituții culturale, dar fără o implicare constantă în politică. Se prezintă pe rețelele sociale drept „muzician, economist, militant” și a fost criticat pentru gesturi ostentative, precum un videoclip în care arunca bani la o petrecere, în plină criză economică. De la discurs radical la ton moderat Declarații vechi ale lui Maduro Guerra, în care amenința SUA cu acțiuni militare, au reapărut recent. În prezent, mesajele sale sunt mai temperate, apelând la reluarea relațiilor diplomatice cu Washingtonul și la normalizarea legăturilor cu Israelul. Această schimbare de ton reflectă vulnerabilitatea sa politică, în lipsa protecției tatălui. Autoritățile americane îl acuză de implicare în traficul de cocaină și de colaborare cu grupări armate din Columbia. El este menționat în documentele de inculpare ale lui Maduro sub diverse aliasuri. Astfel, există temeri că ar putea fi folosit ca monedă de schimb într-un eventual acord între Caracas și administrația Trump. Din acest motiv, el și-a declarat sprijinul total față de Rodríguez. Prezența activă a lui Nicolasito are și o utilitate politică. Constituția Venezuelei prevede alegeri rapide dacă președintele lipsește definitiv. Deocamdată Curtea Supremă a stabilit că absența lui Maduro este „temporară și forțată”. Mesajele fiului, care vorbește constant despre „revenirea președintelui legitim”, susțin această interpretare și permit guvernului să evite organizarea de alegeri.