Declarațiile lui Trump au produs iritare într-un mic arhipelag din mijlocul Oceanului Indian
Declarațiile lui Trump au produs efecte tocmai în mijlocul Oceanului Indian, potrivit Le Figaro. Autoritățile din Mauritius au transmis că suveranitatea sa asupra Insulelor Chagos „nu ar trebui să mai fie supusă dezbaterii”. A fost un răspuns pentru Donald Trump care recent a numit acordul încheiat anul trecut între Mauritius și Londra privind revenirea suveranității mauritiene asupra arhipelagului Chagos „o mare stupiditate”. „Suveranitatea Republicii Mauritius asupra arhipelagului Chagos este deja recunoscută fără echivoc de dreptul internațional și nu ar trebui să mai fie supusă dezbaterii”, a declarat marți, Gavin Glover, ministrul Justiției din Mauritius. Declarațiile lui Trump: stupiditate, slăbiciune Și Marea Britanie a apărat acordul încheiat în mai 2025. Donald Trump a criticat dur acordul prin care Londra a acceptat să transfere suveranitatea asupra Insulelor Chagos către Mauritius, deoarece insula Diego Garcia găzduiește o bază militară importantă atât pentru britanici, cât și pentru americani. În plus, Trump a spus că decizia este greu de înțeles deoarece britanicii au cedat teritorii unui partener comercial al Chinei. „Nu există nicio îndoială că China și Rusia au remarcat acest act de slăbiciune totală”, a scris Trump pe Truth Social, adăugând că Marea Britanie „a cedat” insula „fără niciun motiv”. El a adăugat că decizia Regatului Unit a fost „un act de mare stupiditate și este încă un motiv din lunga listă de motive de securitate națională pentru care Groenlanda trebuie achiziționată, Danemarca și aliații săi europeni trebuie să facă ceea ce trebuie”. Marea Britanie controlează regiunea din 1814, iar în 1965 a separat Insulele Chagos de Mauritius înainte ca fosta colonie să devină independentă. Londra a păstrat controlul asupra arhipelagului și l-a redenumit Teritoriul Britanic din Oceanul Indian. Apoi a evacuat aproape 2.000 de locuitori în Mauritius și Seychelles pentru a crea spațiu pentru baza aeriană Diego Garcia. Baza este importantă și pentru interesele Washingtonului, oferindu-i o prezență militară semnificativă în Oceanul Indian. În conformitate cu termenii acordului din 2025, Mauritius obţine suveranitatea insulelor, dar permite SUA şi Marii Britanii să continue să dețină baza militară de pe insula Diego Garcia pentru o perioadă iniţială de 99 de ani.
Locuitorii din Groenlanda sunt îndemnați să se pregătească pentru invazia SUA
Locuitorii din Groenlanda sunt sfătuiți să facă pregătiri de război pe măsură ce temerile de război cresc. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a spus că populația și autoritățile insulei trebuie să înceapă să se pregătească pentru o posibilă invazie militară, potrivit Express. Asta deoarece Donald Trump continuă să amenințe cu preluarea controlului asupra insulei. „Este puțin probabil să existe un conflict militar, dar nu poate fi exclus”, a declarat prim-ministrul Jens-Frederik Nielsen într-o conferință de presă din Nuuk. Donald Trump continuă să pună presiune pe Groenlanda și pe aliații europeni prin numeroase declarații. În paralel, avioanele militare americane urmează să aterizeze în Groenlanda. Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a anunțat luni, 19 ianuarie, că aeronavele lor urmează să sosească la Baza Pituffik. „Împreună cu aeronavele care operează de la baze din SUA și Canada, acestea vor sprijini diverse activități NORAD planificate de mult timp, bazându-se pe cooperarea durabilă dintre Statele Unite și Canada, precum și Regatul Danemarcei. Această activitate a fost coordonată cu Regatul Danemarcei, iar toate forțele de sprijin operează cu autorizațiile diplomatice necesare. Guvernul Groenlandei este, de asemenea, informat despre activitățile planificate”, a transmis NORAD. Situată pe coasta de nord-vest a Groenlandei, baza Pituffik este cea mai nordică instalație a forțelor SUA și găzduiește sisteme critice pentru avertizarea împotriva rachetelor.
Macron explică de ce nu se va întâlni cu Trump la Davos: Nu trebuie să-mi schimb programul
Președintele Emmanuel Macron a fost întrebat de jurnaliști dacă se va întâlni cu liderul SUA, Donald Trump. „Nu trebuie să-mi schimb programul”, a răspuns Macron, potrivit Le Figaro. Declarația a fost făcută marți, la finalul unei reuniuni din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția. „Nu plănuisem să rămân mâine. Eram programat să ajung în această dimineață și să plec în această seară”, a adăugat Macron. Președintele american Donald Trump urmează să vorbească mâine la Forumul Economic Mondial din Alpii Elvețieni. Președintele francez nu are de gând să-l aștepte acolo și nici la Paris. Macron a confirmat că reuniunea G7 propusă de liderul francez nu va avea loc. Propunerea făcută printr-un mesaj privat a fost dezvăluită de Trump pe rețelele de socializare ceea ce a produs iritare în mediile diplomatice. Emmanuel Macron l-a criticat pe Donald Trump În discursul său de deschidere din cadrul Forumului de la Davos, Emmanuel Macron, a făcut o evaluare dură, afirmând că lumea se îndreaptă spre un sistem „fără reguli”. Conflictele sunt „normalizate”, „dreptul internațional este călcat în picioare” și „ambițiile imperialiste” – americane, rusești și chineze – apasă puternic asupra multilateralismului, a spus Macron. El a descris acest moment ca fiind „evident […] foarte îngrijorător”, în care „organismele internaționale” care odinioară serveau la „rezolvarea problemelor” sunt slăbite, chiar abandonate. De asemenea, șeful statului francez a criticat politica americană. Statele Unite „căută în mod deschis să slăbească și să subordoneze Europa”, a denunțat el, vizând în special „acumularea neobosită de tarife” impuse de Donald Trump de la sosirea sa la Casa Albă. El a continuat să condamne o situație „nebună” de escaladare între cele două maluri ale Atlanticului, chiar dacă americanii și europenii ar trebui să fie aliați.
Bruce Springsteen atacă dur administrația Trump și ICE: Plecați dracului din Minneapolis
Springsteen a făcut aceste declarații pe scena Light of Day Winter Festival din New Jersey, un eveniment caritabil dedicat sprijinirii cercetării pentru boala Parkinson. El a afirmat că Statele Unite trec prin „unele dintre cele mai dificile perioade din istoria modernă” și că valorile fundamentale ale țării sunt puse la încercare. The Promised Land a fost descrisă de artist ca „un cântec despre potențialul american”, conform Euronews. Bruce Springsteen și mesajul său de pe scenă Referindu-se la acțiunile recente ale agenților federali, Springsteen a condamnat desfășurarea trupelor înarmate și mascate în orașe americane. Iconicul artist consideră că acestea contravin principiilor legale și libertăților cetățenești. El a transmis un mesaj direct către ICE, cerând retragerea agenției din Minneapolis. Afirmația sa a stârnit ropote de aplauze puternice din partea publicului. Piesa The Promised Land a fost dedicată lui Renee Good, cetățean american de 37 de ani și mamă a trei copii, ucisă la începutul lunii de un agent ICE. Incidentul a generat proteste la nivel național. Administrația Trump a susținut că agentul a acționat în legitimă apărare. Autoritățile din Minnesota au respins această versiune, invocând un abuz de putere. Guvernatorul statului Minnesota a avertizat populația în legătură cu „propaganda”, iar primarul din Minneapolis a solicitat retragerea agenților federali. Springsteen se alătură astfel altor artiști și actori care critică politicile administrației Trump. Printre ei se numără Billie Eilish, care a descris ICE drept „o organizație teroristă finanțată de stat” și Mark Ruffalo, cunoscut pentru implicarea sa civică. Pentru Springsteen, implicarea politică prin muzică nu este nouă. El a subliniat că, deși iubește America, acțiunile actuale nu reflectă valorile pe care le consideră definitorii pentru țară. Într-un climat politic tensionat, artistul reamintește că muzica rămâne un mijloc puternic de exprimare și protest social.
Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie de combatere a rasismului
Strategia se bazează pe Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, se precizează într-un comunicat de presă al Comisiei Europene. „În ultimii cinci ani, UE a înregistrat progrese semnificative în combaterea rasismului, în special prin abordarea barierelor create de discriminarea rasială și prin integrarea eforturilor de combatere a rasismului în toate politicile relevante ale UE. În pofida acestor progrese, cel mai recent Eurobarometru privind discriminarea arată că aproape doi din trei cetățeni consideră în continuare că discriminarea rasială este o problemă larg răspândită în țările lor”, se mai arată în comunicat. Noua strategie vizează combaterea rasismului sub toate formele sale prin: Asigurarea punerii în aplicare și a respectării depline a legislației UE împotriva discriminării. Continuarea eliminării barierelor și promovarea incluziunii în educație, ocuparea forței de muncă, asistență medicală și locuințe. Construirea de parteneriate împotriva rasismului la toate nivelurile societății. Noua strategie va consolida punerea în aplicare a legislației existente în materie de combatere a discriminării. Aplicarea Directivei privind egalitatea rasială din 2000 va fi evaluată pentru a identifica lacunele în materie de punere în aplicare și pentru a lua în considerare sancțiuni mai severe acolo unde este necesar.
Un singur atac rusesc a costat Ucraina 80 de milioane de euro în rachete antiaeriene
Ucraina a cheltuit aproximativ 80 de milioane de euro pentru rachete de apărare antiaeriană în urma unui atac rusesc masiv, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Declarația a fost făcută în timpul unei discuții cu jurnaliștii, în care liderul de la Kiev a subliniat costurile tot mai mari ale apărării împotriva atacurilor cu rachete și drone. Conform Kyiv Post Zelenski a precizat că suma reflectă exclusiv costul interceptorilor folosiți pentru a respinge atacul, inclusiv rachete destinate neutralizării amenințărilor balistice. Potrivit acestuia, Rusia a crescut semnificativ numărul de rachete folosite în fiecare atac, în special rachete balistice, chiar dacă stocurile Ucrainei nu au scăzut în acest moment. Președintele ucrainean a atras atenția că Rusia continuă să obțină componente esențiale pentru producția de armament prin intermediul unor state terțe și al firmelor private. În opinia sa, limitarea accesului Moscovei la aceste componente ar trebui să devină o prioritate, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Zelenski a afirmat că singurul sistem eficient împotriva rachetelor balistice rămâne sistemul american Patriot, echipat cu interceptori PAC-3, și a subliniat importanța sprijinului continuu din partea partenerilor occidentali, în special a Statelor Unite. El a menționat și rolul programului european prin care sunt achiziționate rachete americane pentru Ucraina, considerând esențială coordonarea dintre Europa și SUA. Liderul ucrainean a avertizat că eventuale tensiuni între Statele Unite și aliații europeni ar putea afecta livrările viitoare de sisteme de apărare, cu impact direct asupra siguranței populației civile. Totodată, a recunoscut că menținerea apărării aeriene presupune costuri ridicate și dificultăți logistice majore.
Unde se află cea mai mică școală din Italia: Se redeschide pentru o elevă și are un singur profesor
Școala din Ginostra, amplasată pe versantul sud-vestic al insulei, a fost închisă acum 20 de ani din lipsă de copii. În septembrie, va fi redeschisă sub forma unei clase unice, formată dintr-o fetiță de șase ani și un cadru didactic. Este prima dată când micuța școală primară își reia activitatea în condiții care nu respectă regulile standard din sistemul italian, dar care au fost adaptate la situația locală, scrie Il Post. O comunitate la marginea Italiei Ginostra este una dintre cele mai izolate așezări din țară. În sezonul rece, numără aproximativ 30 de locuitori, iar accesul se face doar pe mare, uneori dificil chiar și vara. Până în 2014, satul nu dispunea de electricitate sau apă curentă. Chiar și astăzi, alimentarea depinde de panouri solare și nave-cisternă. Semnalul de telefonie mobilă este slab, iar internetul aproape inexistent, ceea ce face imposibilă școala online. Legea italiană prevede un minimum de 15 elevi pentru formarea unei clase primare. Totuși, în localitățile expuse depopulării, autoritățile pot aproba excepții, inclusiv clase mixte sau cu un singur elev. Ginostra se încadrează perfect în această categorie. În arhipelagul Eolian, există 17 unități școlare pe șapte insule, multe aflate la limita minimă de copii. Școală pentru un caz particular și un simbol Singura elevă este fiica unei reprezentante a administrației locale și a unui antreprenor tunisian stabilit pe insulă în 2018. Redeschiderea a fost solicitată de primarul din Lipari, Riccardo Gullo, și aprobată de autoritățile educaționale din Sicilia. Până acum, recordul celei mai mici școli din Italia aparținea insulei Alicudi, unde există o clasă cu doi elevi. Ginostra stabilește un nou record și ridică o întrebare importantă: cât de mult este dispus statul să investească pentru a menține viața și educația în cele mai îndepărtate comunități? În Ginostra, răspunsul este limpede: chiar și pentru un singur copil, școala își are rostul iar învățamântul este cel mai prețios lucru.
Lavrov acuză că Groenlanda nu este un teritoriu care aparține, în mod natural, Danemarcei
În cadrul conferinței anuale de presă susținute la Moscova, Serghei Lavrov le-a spus reporterilor că Groenlanda „nu este o parte naturală” din Regatul Scandinav, precizând că problema fostelor teritorii coloniale devine tot mai acută, notează Sky News. Cu toate acestea, ministrul rus de Externe a precizat că nu are niciun interes de a interveni în chestiunile Groenlandei și că Washington-ul știa că Rusia nu are niciun plan de a obține controlul țării, contrar acuzațiilor aduse de Donald Trump. El a mai adăugat că Moscova „monitorizează situația geopolitică” din jurul insulei. Acesta a sugerat că „NATO ar trebui să ia o decizie privind Groenlanda în interiorul alianței”. Groenlanda, o insulă râvnită de marile puteri În trecut, ținutul Groenlandei a fost colonizat, devenind parte a regatului Dano-Norvegian, care s-a destrămat în 1914, iar insula a intrat sub guvernarea Danemarcei. Pe parcursul secolului XIX și începutul secolului XX, relațiile coloniale dintre Danemarca și Groenlanda au fost caracterizate de o politică paternalistă daneză, care asigura că Groenlanda va deveni o colonie profitabilă. În 1916, drepturile Danemarcei asupra Groenlandei au fost confirmate chiar de SUA, ca parte a unui acord care a facilitat achiziționarea Indiilor Occidentale Daneze. După cel de-al Doilea Război Mondial, ONU a îndemnat la decolonizarea Groenlandei, iar în 1953, fosta colonie a fost incorporată în Danemarca, acordându-i-se două locuri în parlamentul danez. 1979, Groenlanda a devenit țară autonomă, formându-și propriul parlament. În 2009, țara a obținut autonomia prin adoptarea unei legi care a stabilit ferm că decizia de a obține independența de Danemarca aparține poporului groenlandez, potrivit Institutului Danez pentru Studii Internaționale. Groenlanda, sprijinită anual de guvernul Danez Cu toate acestea, cetățenii groenlandezi nu-și doresc o independență totală față de Danemarca, pentru că ar duce la scăderea nivelului de trai. Cu toate că are o întindere vastă, Groenlanda are o populație de 56.000 de locuitori. De asemenea, guvernul groenlandez primește anual de la Danemarca un grant de 600 de milioane de dolari, iar Guvernul danez acordă sprijin în ceea ce privește apărarea, paza de coastă și aplicarea legii. Independența Groenlandei depinde de continuarea sprijinului acordat de Danemarca, lucru pe care guvernul groenladez nu a reușit încă să-i convingă pe oficialii danezi să-l accepte. Reamintim că Donald Trump își dorește obținerea controlului în Groenlanda, sub pretextul unor amenințări de securitate venite din partea Rusiei și a Chinei, amenințând chiar cu tarife aliații NATO europeni care se opun intenției sale de a cumpăra insula.
Davos. Secretarul Trezoreriei SUA afirmă că relațiile cu Europa n-au fost niciodată mai apropiate
„Cred că relațiile noastre n-au fost niciodată mai apropiate”, a precizat Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, vorbind pe marginea Forumului Economic Mondial din Davos, potrivit Associated Press. Sâmbătă, Trump a anunțat că va impune, începând din luna februarie, o taxă de import de 10% care va fi aplicată mărfurilor provenite din opt țări europene care și-au au sprijinit public Danemarca, în urma apelurilor tot mai insistente ale Statelor Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei. Președintele SUA a insistat că vrea să preia controlul Groenlandei din motive de securitate, pentru posibilele amenințări provenite din China și Rusia. Amenințările tarifare au stârnit critici în rândul diplomaților europeni, pe măsură ce liderii iau în considerare impunerea unor tarife de retorsiune, ca răspuns la amenințări. UE dispune de trei instrumente economice majore pe care le-ar putea utiliza pentru a exercita presiuni asupra Washingtonului: noi tarife, suspendarea acordului comercial dintre SUA și UE și o „bazooka comercială” – termenul neoficial pentru instrumentul UE împotriva constrângerii, menit să sancționeze persoanele sau instituțiile care exercită presiuni nejustificate asupra blocului european. În ciuda amenințărilor tarifare impuse de Trump, liderii europeni continuă să acorde sprijin Groenlandei, declarându-se, totodată deschiși la dialog.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 836. Poliția din Iran le-a dat ultimatum 3 zile liderilor revoltei să se predea
Șeful Poliției iraniene a emis un ultimatum adresat liderilor protestatarilor, cerându-le să se predea în termen de trei zile sau să se confrunte cu legea. Guvernul din Iran s-a angajat, de asemenea, să abordeze dificultățile economice care au declanșat demonstrațiile. Cine va avea parte de „clemență” Protestele din Iran au fost întâmpinate cu o represiune despre care grupurile pentru drepturile omului spun că a făcut mii de morți, potrivit France24. A fost cea mai mare provocare cu care s-a confruntat conducerea țării în ultimii ani. Șeful Poliției naționale, Ahmad-Reza Radan, i-a îndemnat pe tinerii „înșelați să se alăture revoltelor” să se predea și să primească pedepse mai ușoare. „Cei care s-au implicat fără să știe în revolte sunt considerați indivizi înșelați, nu soldați inamici și vor fi tratați cu clemență”, a declarat el pentru televiziunea de stat. Oficialii au declarat că demonstrațiile au fost pașnice înainte de a se transforma în haos alimentat de dușmanii de moarte ai Iranului, Statele Unite și Israel, în efortul de a destabiliza națiunea. Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării s-au angajat să lucreze „non-stop pentru rezolvarea problemelor legate de mijloacele de trai și economice”, potrivit unei declarații comune publicate de televiziunea de stat. Dar, de asemenea, îi vor „pedepsi în mod decisiv” pe „instigatorii incidentelor teroriste”, se arată în declarația președintelui Masoud Pezeshkian, a președintelui Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și a șefului sistemului judiciar, Gholamhossein Mohseni Ejei. 3000 de persoane, arestate A crescut alarma din cauza posibilității ca autoritățile să folosească pedeapsa capitală împotriva protestatarilor. De altfel, Națiunile Unite au avertizat că țara folosește execuțiile ca „instrument de intimidare a statului”. Oficiali din domeniul securității, citați de agenția de știri Tasnim, au declarat la sfârșitul săptămânii trecute că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu demonstrațiile, dar grupurile pentru drepturile omului spun că numărul ar putea ajunge până la 20.000. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că „autoritățile trebuie să le rupă spatele rebelilor”. RECOMANDAREA AUTORULUI: