Război în Orientul Mijlociu, ziua 836. Poliția din Iran le-a dat ultimatum 3 zile liderilor revoltei să se predea
Șeful Poliției iraniene a emis un ultimatum adresat liderilor protestatarilor, cerându-le să se predea în termen de trei zile sau să se confrunte cu legea. Guvernul din Iran s-a angajat, de asemenea, să abordeze dificultățile economice care au declanșat demonstrațiile. Cine va avea parte de „clemență” Protestele din Iran au fost întâmpinate cu o represiune despre care grupurile pentru drepturile omului spun că a făcut mii de morți, potrivit France24. A fost cea mai mare provocare cu care s-a confruntat conducerea țării în ultimii ani. Șeful Poliției naționale, Ahmad-Reza Radan, i-a îndemnat pe tinerii „înșelați să se alăture revoltelor” să se predea și să primească pedepse mai ușoare. „Cei care s-au implicat fără să știe în revolte sunt considerați indivizi înșelați, nu soldați inamici și vor fi tratați cu clemență”, a declarat el pentru televiziunea de stat. Oficialii au declarat că demonstrațiile au fost pașnice înainte de a se transforma în haos alimentat de dușmanii de moarte ai Iranului, Statele Unite și Israel, în efortul de a destabiliza națiunea. Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării s-au angajat să lucreze „non-stop pentru rezolvarea problemelor legate de mijloacele de trai și economice”, potrivit unei declarații comune publicate de televiziunea de stat. Dar, de asemenea, îi vor „pedepsi în mod decisiv” pe „instigatorii incidentelor teroriste”, se arată în declarația președintelui Masoud Pezeshkian, a președintelui Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și a șefului sistemului judiciar, Gholamhossein Mohseni Ejei. 3000 de persoane, arestate A crescut alarma din cauza posibilității ca autoritățile să folosească pedeapsa capitală împotriva protestatarilor. De altfel, Națiunile Unite au avertizat că țara folosește execuțiile ca „instrument de intimidare a statului”. Oficiali din domeniul securității, citați de agenția de știri Tasnim, au declarat la sfârșitul săptămânii trecute că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu demonstrațiile, dar grupurile pentru drepturile omului spun că numărul ar putea ajunge până la 20.000. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că „autoritățile trebuie să le rupă spatele rebelilor”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Peste 5.600 de apartamente din Kiev, rămase fără căldură în urma unui atac cu drone
„Acest atac asupra capitalei a lăsat 5.635 de clădiri de apartamente fără încălzire. Aproape 80% dintre acestea sunt clădiri în care alimentarea cu încălzire abia fusese restabilită pe 9 ianuarie”, a scris primarul Kievului, Vitalii Klitschko, într-un mesaj publicat pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda. Edilul Kievului a adăugat că, în noaptea de luni, 16 din cele 6.000 de apartamente au rămas fără căldură încă din 9 ianuarie, din cauza defecțiunilor la infrastructura critică, cauzate de atacul cu drone din prima parte a lunii. Acesta a mai precizat că pe malul stâng al Kievului furnizarea apei a fost întreruptă din cauza atacului de marți. „Malul stâng este în prezent fără apă din cauza atacului de astăzi (n.r – marți)”, a declarat Klitschko, precizând că lucrătorii de la utilități și inginerii electricieni lucrează pentru a restabili încălzirea, apa, dar și electricitatea în locuințele afectate. Atacurile cu drone și rachete de marți au provocat întreruperi ale energiei electrice, dar și a furnizării serviciilor de apă pe malul stâng al Kievului. În urma atacului o persoană au fost rănită, câteva clădiri nerezidențiale au fost afectate, iar mai multe mașini au ars după ce o dronă a căzut într-un spațiu deschis, potrivit mesajului publicat de edil pe Telegram, menționat de sursa citată. Atacul s-a petrecut în districtul Dniprovskyi.
Ce joc face România față de Republica Moldova și Ucraina?
Declarația Maiei Sandu privind un eventual referendum pe tema unirii țării noastre cu Republica Moldova a repus pe tapet statutul României față de țara vecină și Ucraina, principalul ei aliat în vederea aderării la UE. Politologul Radu Carp a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, că puterea de la București nu susține aderarea țării aflate în război, mai mult, autoritățile preferă ”să pună batista pe țambal”. Politica României a atras atenția Ungariei, țară care se opune vehement aderării Ucrainei și Republicii Moldova la UE, presa maghiară avertizând că țara noastră joacă un joc periculos. În viziunea profesorului de științe politice Radu Carp, România adoptă o politică surprinzătoare față de cele două țări care negociază ”la pachet” integrarea în UE. În vreme ce susține Republica Moldova, țara noastră are o poziție mai mult decât rezervată față de Ucraina, țară pe care, de altfel, o ajută consistent în contextul agresiunii militare a Federației Ruse. Pe de altă parte, Republica Moldova e blocată în acest proces de negociere din cauza Ungariei. Radu Carp: România putea să facă mai mult pentru integrarea Ucrainei. Republica Moldova a făcut Analistul politic Radu Carp a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, poziția paradoxală a autorităților de la București. Astfel, deși oferim un ajutor substanțial Ucrainei, atât susținere militară, cât și ajutor umanitar și social, diplomația românească nu a organizat nici măcar o bilaterală cu puterea de la Kiev. Profesorul Radu Carp. Sursa foto: Basilica.ro ”Da, ar fi putut să facă mai mult, dar ăsta e un subiect tabu la București. Nu știu de ce România nu a fost vocală în susținerea integrării europene a Ucrainei. Noi am mers doar pe ideea să ajutăm Moldova, dar ea e la pachet cu Ucraina. Ea și Republica Moldova sunt legate ombilical. Nici UE nu ar prefera să existe o decuplare a lor. Or România nu a făcut nimic pentru a sprijini aderarea Ucrainei, e ca și cum am lăsa undeva ideea că, de fapt, ar fi mai bine ca Ucraina să nu intre în Uniunea Europeană, să intre doar Republica Moldova”. Susținerea ”mai vocală” a Ucrainei ar provoca suveraniștii Expertul explică atitudinea rezervată a puterii de la București și prin faptul că, dacă ar fi existat demersuri mai hotărâte în direcția Ucrainei, acestea ar fi provocat curentul suveranist. ”Al doilea lucru, asta nu e posibil. Nu știu de ce a fost această iluzie, această temere cum că dacă s-ar iniția un dialog direct cu Kievul și am fi mai vocali în această direcție, s-ar genera o reacție contrară din partea curentului suveranist. Cert este că România, din păcate, nu a făcut nimic concret pentru integrarea europeană a Ucrainei în afară de declarații politice, care sigur, se pot face oricând, sunt binevenite, dar nu au un efect direct. Nu am avut nimic concret. Eu nu știu să fi fost vreo întâlnire directă între să zicem cei care au ocupat, din 2002, până astăzi portofoliul de Afaceri europene de la București și omologii de la Kiev. A, în formate multilaterale, sigur, au fost întâlniri, dar în format bilateral nu. Moldova a făcut, să știți. Ministrul pentru Afacerile Europene sau ministrul Afacerilor Externe, acolo au două portofolii unite, au avut discuții cu omologii ucrainenilor pentru a-și coordona activitățile, dar noi ne-am mulțumit a avea aceste discuții în format multilateral sau în cel mai bun caz trilateral, în formatul România – Ucraina – Republica Moldova. Dar dacă vă uitați pe agenda discuțiilor de la aceste convorbiri care au avut loc la Odessa, la Kiev, la Chișinău în ultimii ani, nu s-a adoptat nici măcar formal o declarație prin care România să sprijine aderarea Ucrainei în UE. Sunt chestiuni generale, spun că suntem de acord, că e bine să nu fie rău, într-adevăr, dar pași concreți nu am făcut în această direcție”, a mai explicat Radu Carp. Presa maghiară: România Mare la orizont – jucându-se cu focul Declarația Maiei Sandu a stârnit multă vâlvă în Ungaria, țară care, așa cum sublinia și profesorul Carp, se opune vehement aderării Republicii Moldova și Ucrainei la UE. Astfel, notează publicația Maszol, România își asumă o poziție riscantă față de Ungaria, în contextul în care UE leagă aderarea Republicii Moldova de Ucraina și invers. ”Bruxelles-ul insistă asupra pachetului Ucraina-Moldova, care ar putea, de asemenea, să întoarcă Bucureștiul împotriva Ungariei. (…) Se pune întrebarea dacă există o șansă realistă pentru unificarea României și a Republicii Moldova. Având în vedere actuala reorganizare politică globală, răspunsul este: da. Europa ar fi probabil deschisă unui astfel de pas în acest moment, deoarece Berlinul și Parisul sunt ocupate cu agitația împotriva Rusiei, pregătirile de război, iar tema unificării româno-moldovenești servește bine agitației Moscovei. Deocamdată, nu există o majoritate în Republica Moldova în favoarea problemei unificării, dar acest lucru s-ar putea schimba în câțiva ani cu o propagandă adecvată”. Va accepta România un conflict prelungit cu Moscova pentru a crea o România Mare? ”Conducerea românească nu este oficial preocupată de această problemă, dar presa de la București „sensibilizează” din ce în ce mai agresiv publicul cu privire la includerea țării de peste Prut în granițele românești. Se menționează puțin faptul că Moldova face parte din sfera de interese a Rusiei. La fel cum Venezuela este considerată o zonă de influență pentru Statele Unite. Așadar, adevărata întrebare este dacă România va accepta un conflict prelungit cu Moscova pentru a crea o Românie Mare. Procesul de schimbare a ordinii mondiale a produs deja evoluții pe care, în mod naiv, le credeam că nu se vor putea întâmpla niciodată. În noua eră care se desfășoară sub ochii noștri, pași politici nesemnificativi pot escalada într-un conflict armat în câteva secunde. România va face un foc de tabără lângă o benzinărie dacă decide să ia în serios problema unificării cu Republica Moldova”, scrie publicația maghiară. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nu exclud nicio variantă” Transnistria, un obstacol major în calea aderării Moldovei la UE. Retragerea trupelor rusești
Carambol uriaș în Michigan: Peste 100 de mașini implicate într-un un accident în lanț pe o autostradă
Accidentul a avut loc luni dimineață, la sud‑vest de Grand Rapids. Poliția statului Michigan a închis circulația în ambele sensuri, în timp ce echipele de intervenție au lucrat pentru îndepărtarea vehiculelor avariate. În coliziune au fost implicate peste 30 de camioane de mare tonaj și zeci de autoturisme. S-au raportat mai mulți răniți, dar nu și victime decedate, scrie AP. Vizibilitate redusă și condiții periculoase Martorii spun că vizibilitatea a scăzut brusc din cauza ninsorii dense și a rafalelor de vânt. Pedro Mata Jr., aflat la volanul unei camionete, a declarat că circula cu aproximativ 20–25 km/h când situația a devenit imposibil de controlat. „Nu vedeam aproape nimic. Am tras pe banda mediană ca să evit să fiu lovit din spate. Impacturile se auzeau fără să pot vedea ce se întâmplă”, a povestit acesta. Biroul șerifului din Ottawa County a transmis că mulți șoferi au rămas blocați ore întregi în frig extrem. O parte au fost transportați cu autobuzele la un liceu din Hudsonville, unde au putut contacta familiile sau găsi alternative de transport. Degajarea drumului a necesitat implicarea mai multor firme de tractare, cu peste o duzină de utilaje trimise la fața locului. Furtuna se extinde în SUA Incidentul din Michigan este doar unul dintre efectele furtunii de zăpadă și a iernii care traversează SUA de la nord spre sud și est. Serviciul Național de Meteorologie a emis avertizări pentru temperaturi extrem de scăzute și ninsori abundente în state precum Minnesota, Wisconsin, Indiana, Ohio, Pennsylvania și New York. Ninsoarea a ajuns inclusiv în zone neobișnuite, cum ar fi Florida Panhandle. De asemenea a afectat meciuri din playoff-ul NFL desfășurate în Chicago și Massachusetts. Autoritățile au anunțat că anumite porțiuni de drum vor rămâne închise ore întregi. Ele au îndemnat conducătorii auto să evite deplasările neesențiale. Temperaturile scăzute și gheața de pe carosabil continuă să creeze condiții extrem de periculoase. „Facem tot posibilul să redeschidem drumul cât mai repede, dar siguranța este prioritară”, a declarat un manager al unei companii de tractare implicate în intervenție. Pe măsură ce furtuna avansează spre est, autoritățile din mai multe state se pregătesc pentru alte incidente care vor urma cu siguranță. Milioane de americani sunt avertizați că urmează zile cu condiții periculoase de trafic.
China respinge amenințarea Chinei invocată de Trump și avertizează SUA în privința Groenlandei
Declarația a fost făcută luni de Ministerul de Externe al Chinei, după ce președintele american Donald Trump a susținut că Beijingul reprezintă un pericol direct pentru securitatea Groenlandei și a regiunii arctice, potrivit CNN. Amenințarea Chinei, „un pretext” pentru interesele SUA, susține Beijingul Purtătorul de cuvânt al diplomației chineze, Guo Jiakun, a declarat într-o conferință de presă că amenințarea Chinei este utilizată în mod artificial de Statele Unite pentru a justifica inițiative cu miză strategică și politică. „Îndemnăm SUA să înceteze să mai folosească așa-numita «amenințare chineză» ca pretext pentru a obține avantaje egoiste”, a transmis oficialul chinez, comentând afirmațiile recente ale liderului de la Casa Albă. Guo Jiakun a subliniat că poziția Chinei privind Groenlanda a fost exprimată constant și că respectarea dreptului internațional și a Cartei ONU trebuie să rămână baza ordinii internaționale actuale. Potrivit Beijingului, orice discuție despre statutul insulei trebuie să țină cont de suveranitatea și voința părților implicate. Declarațiile Beijingului vin după ce Donald Trump a afirmat, într-o postare amplă pe rețeaua sa de socializare, că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru a contracara amenințarea Chinei și a Rusiei în Arctica. Președintele american a legat importanța strategică a insulei de dezvoltarea unui sistem defensiv denumit „Cupola de Aur”, destinat protejării Americii de Nord împotriva rachetelor balistice. Trump a insistat în repetate rânduri că nu va accepta altă soluție decât transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite, avertizând că, în caz contrar, China sau Rusia ar putea prelua influența asupra teritoriului autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei. Reacția Europei În ultimele zile, retorica președintelui american s-a intensificat. Trump a anunțat impunerea unor taxe vamale de 10% asupra Danemarcei și a altor șapte state europene care s-au opus public revendicărilor sale. De asemenea, el a amenințat că tarifele ar putea crește la 25% dacă Groenlanda nu va fi transferată Statelor Unite până în luna iunie. Liderii Danemarcei și Groenlandei au respins categoric ideea, afirmând că insula nu este de vânzare și nu dorește să devină parte a SUA. În acest context, Uniunea Europeană urmează să discute un răspuns comun la presiunile Washingtonului, în cadrul unui summit de urgență programat joi, la Bruxelles.
NATO își consolidează cooperarea cu Danemarca și Groenlanda pentru securitatea arctică
Declarațiile lui Mark Rutte au fost făcute în urma unei întrevederi cu ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și cu ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt. Oficialul NATO a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că discuțiile s-au concentrat asupra rolului Arcticii, inclusiv al Groenlandei, în arhitectura de securitate colectivă a Alianței. Just met w/ 🇩🇰 @troelslundp & Greenland 🇬🇱 FM Vivian Motzfeldt. We discussed how important the Arctic – including Greenland – is to our collective security & how 🇩🇰 is stepping up investments in key capabilities. We’ll continue to work together as Allies on these important issues pic.twitter.com/0uCNaf8urq — Mark Rutte (@SecGenNATO) January 19, 2026 Potrivit secretarului general, Danemarca a intensificat investițiile în capacități militare esențiale, contribuind astfel la întărirea flancului nordic al NATO. „Vom continua să colaborăm ca aliați în aceste chestiuni importante”, a precizat Mark Rutte. Investiții militare și descurajare sporită Într-un comunicat oficial, NATO a arătat că și-a consolidat capacitatea de descurajare și apărare în nordul îndepărtat, menținând o prezență constantă pentru protejarea intereselor comune și pentru asigurarea stabilității regionale. Aliații au crescut investițiile în capacități-cheie, Danemarca fiind menționată ca exemplu relevant, scrie CNN. Printre achizițiile daneze se numără drone de realimentare aer-aer, drone cu rază lungă de acțiune, avioane de patrulare maritimă și avioane de vânătoare F-35, elemente considerate esențiale pentru securitatea arctică și supravegherea spațiului nordic. Posibilă misiune de monitorizare În cadrul întrevederii, ministrul danez al Apărării a ridicat posibilitatea lansării unei misiuni NATO de monitorizare în Groenlanda și în regiunea arctică. Potrivit Reuters, Mark Rutte a luat act de propunere, urmând ca Alianța să analizeze un cadru de implementare. Inițiativa este susținută și de Suedia, ministrul Apărării Pal Jonson afirmând că o astfel de misiune ar putea reprezenta „o cale de urmat”, în special pe fondul îngrijorărilor legate de activitățile Chinei și Rusiei în Arctica. Discuțiile au loc într-un context sensibil, după ce președintele american Donald Trump și-a intensificat retorica privind preluarea controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Amenințările privind posibile tarife vamale au fost criticate dur de lideri europeni, inclusiv din Germania și Franța, care au catalogat aceste declarații drept „șantaj”. NATO caută, potrivit oficialilor săi, cea mai constructivă modalitate de a consolida prezența Alianței în nordul îndepărtat, menținând în același timp unitatea transatlantică.
Ucraina își transformă apărarea antiaeriană cu drone interceptoare, avertizează Zelenski
Anunțul a fost făcut luni de președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters, în contextul pregătirilor pentru posibile noi lovituri de amploare ale Federației Ruse. Apărarea antiaeriană a Ucrainei, adaptată pentru atacuri masive Decizia vine după ce atacurile rusești de la începutul lunii au provocat pagube majore infrastructurii energetice, lăsând mii de blocuri de locuințe fără electricitate și încălzire, în special în Kiev. În acest context, apărarea antiaeriană a Ucrainei este considerată o prioritate strategică absolută pentru autoritățile de la Kiev. În mesajul său video nocturn, Volodimir Zelenski a subliniat că Forțele Aeriene vor adopta „o nouă abordare” în utilizarea sistemelor de apărare, care va include grupuri mobile de foc, drone interceptoare și alte mijloace de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune. „Sistemul va fi transformat”, a declarat președintele ucrainean. Dronele interceptoare, pilon central al apărării antiaeriene a Ucrainei Un element-cheie al noii strategii îl reprezintă dronele interceptoare, considerate o soluție eficientă și mai puțin costisitoare pentru a contracara valurile de drone și rachete lansate de Rusia. Ucraina și-a dezvoltat rapid producția internă de drone după declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, iar integrarea acestora în apărarea antiaeriană a Ucrainei marchează un pas important în adaptarea la războiul modern. Pentru coordonarea acestei inițiative, Zelenski a anunțat numirea lui Pavlo Yelizarov în funcția de comandant adjunct al Forțelor Aeriene, responsabil de dezvoltarea și implementarea noilor capacități. Avertismente privind noi atacuri rusești asupra infrastructurii critice Totodată, apărarea antiaeriană a Ucrainei este pusă sub presiune de avertismentele lansate de autorități. Zelenski și ministrul de externe Andrii Sybiha au declarat că serviciile de informații au observat misiuni de recunoaștere rusești asupra unor obiective sensibile, inclusiv stații de transformare care alimentează centrale nucleare. Președintele i-a îndemnat pe cetățeni să fie „extrem de vigilenți” și a cerut fiecărei regiuni să fie pregătită să reacționeze rapid. În paralel, el a solicitat premierului Iulia Svyrydenko să adopte măsuri urgente pentru sprijinirea populației și acordarea de bonusuri angajaților implicați în refacerea rețelelor de electricitate și încălzire.
Cum se compară lista cu cei mai bogați oameni ai planetei din 2026 cu clasamentul din 2016. Schimbări majore raportate după 10 ani
În 2016, cel mai bogat om al planetei era Bill Gates, fondatorul Microsoft, un adept al globalismului liberal și al vaccinării. În 2026, cel mai bogat om al planetei este Elon Musk, director al companiilor Tesla, X și Space X, susținător al Partidului Republican și al politicii „America First” al președintelui american Donald Trump. Multe s-au schimbat în ultimii 10 ani, când TikTok era abia creat, iar X se numea Twitter . În 2016, serialul „Stranger Things” era la primul sezon pe Netflix, actorul Leonardo DiCaprio câștigase premiul Oscar pentru „The Revenant”, izbucnise mania jocurilor video Pokemon GO și Overwatch, Facebook era cea mai populară rețea de socializare, iar alegerile pentru președinția SUA erau între Donald Trump și Hillary Clinton. Cei mai bogați oameni de pe planetă în 2016 erau: Bill Gates Amancio Ortega Warren Buffett Jeff Bezos Carlos Slim Charles Koch David Koch Mark Zuckerberg Larry Page Larry Ellison Cei mai bogați oameni în 2026 Potrivit Business Insider și Bloomberg Billionaires Index, averile celor mai bogați 10 oameni valorau 559 de miliarde de dolari în 2015. Acum, averile celor mai bogați 10 oameni valorează în total 2,6 trilioane de dolari, cu Elon Musk în fruntea listei. Averea directorului Space X, X, Tesla, Neuralink, Boring Company și xAI este de 682 de miliarde de dolari. Exceptând ascensiunea lui Elon Musk și decesul lui David Koch, clasamentul celor mai bogați 10 oameni nu s-a schimbat prea mult, ba chiar le-au crescut averile. Iată clasamentul din 2026: Elon Musk – 681 miliarde $ (X, Space X, Tesla) Larry Page – 282 miliarde $ (Google/Alphabet Inc.) Sergey Brin – 263 miliarde $ (Google/Alphabet Inc.) Jeff Bezos – 261 miliarde $ (Amazon, Blue Origin) Larry Ellison – 244 miliarde $ (Oracle) Mark Zuckerberg – 220 miliarde $ (Meta) Bernard Arnault – 196 miliarde $ (LVMH) Steve Ballmer – 161 miliarde $ (Microsoft/Ballmer Group) Jensen Huang – 154 miliarde $ (Nvidia) Warren Buffet – 149 miliarde $ (Berkshire Hathaway) Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: 2026 începe cu un mare faliment în SUA: colapsurile corporative arată aceleași greșeli, repetate de zeci de ani
Imnul național al SUA, întrerupt de scandarea Lăsați Groenlanda în pace. Șepcile Make America Go Away nu se mai găsesc
Tensiunile crescânde dintre Europa și SUA au ajuns și în arenele sportive, potrivit Sky News. Un spectator a strigat „Lăsați Groenlanda în pace” în timp ce imnul național al SUA era intonat la începutul unui meci NBA la Londra. Imnul era interpretat Vanessa Williams. Strigarea a fost urmată de o rundă de aplauze și urale din partea altor spectatori. În altă parte a Europei, tensiunea SUA-Europa este speculată financiar. O firmă din Copenhaga vinde fără șepci „Make America Go Away”. Acestea au devenit un simbol al protestului în Danemarca, țara care controlează Groenlanda. În loc de „Make America Great Again”, șepcile roșii sunt inscripționate cu sloganurile „Make America Go Away” și „Nu det NUUK!” – o variantă a expresiei daneze „Nu er det nok”, care înseamnă „Acum e de ajuns”, înlocuind Nuuk, numele capitalei Groenlandei. Șepcile roșii au fost create de Jesper Rabe Tonnesen, proprietar de magazin de haine din Copenhaga, în vârstă de 58 de ani. „S-a vândut într-o jumătate de zi și am fi putut vinde mii acum”, a declarat el pentru Associated Press. Tonnesen spune că a comandat „mii” de șepci în plus. Toate profiturile vor fi donate unei organizații caritabile pentru copii din Groenlanda.
Summit de urgență al UE privind Groenlanda la Bruxelles
Liderii UE se vor reuni joi la Bruxelles, potrivit Sky News. Ei au fost convocați pentru un summit de urgență privind Groenlanda. Summit-ul este planificat să înceapă la ora locală 19:00. Președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că SUA sunt obligate să controleze Groenlanda. El a vorbit despre achiziționarea insulei, dar nu a exclus varianta militară. Declarațiile au sporit presiunea asupra localnicilor care refuză autoritatea americană și asupra Danemarcei, care controlează insula. Trump susține că Rusia și China ar putea prelua controlul asupra Arcticii dacă Washingtonul nu o face. Președintele SUA Donald Trump a anunțat sâmbătă că va implementa o serie de creșteri tarifare împotriva aliaților europeni până când americanilor li se va permite să cumpere Groenlanda. Trump a mai transmis că taxa vamală suplimentară de 10% va intra în vigoare la 1 februarie. Măsura vizează Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda. Cu excepția Regatului Unit și a Norvegiei, care nu sunt membre ale Uniunii Europene, taxele vamale se vor adăuga la tarifele de 15% deja existente între UE și SUA. Aceste taxe vor crește la 25% la 1 iunie și vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord care să permită Statelor Unite să cumpere Groenlanda, a precizat Trump în mesajul publicat pe rețeaua Truth Social.