UE ia în calcul tarife de retorsiune de 93 de miliarde de euro împotriva SUA
Uniunea Europeană analizează impunerea unor tarife de retorsiune în valoare de 93 de miliarde de euro sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața comunitară. Opțiunile analizate ar trebui să le ofere liderilor europeni pârghii de negociere în discuțiile cu Donald Trump, care vor avea loc în această săptămână la Forumul Economic Mondial din Elveția, potrivit Financial Times. Evenimentul reunește anual, la Davos, șefi de stat și de guvern, lideri politici, directori ai instituțiilor internaționale și reprezentanți de top ai mediului de afaceri, pentru dezbateri privind geopolitica și economia mondială. La ediția din acest an, care a început duminică, participă aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern. Danemarca: „Europa nu va fi șantajată” Donald Trump a anunțat că intenționează să introducă tarife progresive împotriva mai multor state europene – Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Olanda și Finlanda, precum și Regatul Unit și Norvegia – până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda. Într-o declarație comună, cele opt țări au transmis că „amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă o spirală descendentă periculoasă”. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, spune că „Europa nu va fi șantajată”, poziție susținută și de ministrul german de Finanțe, de premierul Suediei și de ministrul de Externe al Olandei. Consiliul UE, în reuniune extraordinară Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat duminică că va convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European în zilele următoare, pentru a stabili o poziție comună a UE în disputa cu Statele Unite. Premierul britanic Keir Starmer a discutat telefonic cu Donald Trump, transmițându-i că impunerea de tarife împotriva aliaților pentru apărarea securității colective a NATO este greșită. Downing Street a precizat că Starmer și-a reiterat poziția privind Groenlanda și a subliniat că securitatea în Nordul Îndepărtat este o prioritate pentru toți aliații NATO, în vederea protejării intereselor euro-atlantice. SUA: Europa este prea slabă De partea americană, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat amenințările europene, spunând că Europa este prea slabă pentru a-și asigura propria securitate și că președintele SUA folosește pârghii strategice și prerogative de urgență pentru a-și atinge obiectivele. El a lăsat să se înțeleagă că Donald Trump nu intenționează să își schimbe poziția, afirmând că „europenii proiectează slăbiciune, iar SUA proiectează forță”. Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a sugerat însă că Washingtonul rămâne deschis unui posibil acord privind Groenlanda, afirmând că este momentul ca retorica să fie temperată și ca părțile să încerce să ajungă la o soluție negociată.
Scandal total și război economic pe față între Europa și Donald Trump, pe Groenlanda.
Liderii UE au convocat pentru astăzi o întâlnire de urgență a ambasadorilor, după anunțul lui Trump prin care susține că va impune tarife de 10 și 25% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei. În paralel, europenii amenință America cu ruperea acordului comercial. Tensiunile între cele două blocuri de putere – escaladează. Actualizări UPDATE. Danezii îl trollează pe Trump: vor să cumpere California UPDATE. Șeful diplomației daneze este supărat pe tarifele impuse de Donald Trump UPDATE. Premierul Norvegiei spune că 80% din resursele NATO nu sunt ale europenilor și explică de ce nu i-a acordat lui Trump premiul Nobel pentru Pace UPDATE. Mesaje pentru Donald Trump, postate pe clădirile din Danemarca: „Groenlanda nu este de vânzare”” UPDATE. Ursula von der Leyen: Apărăm suveranitatea Groenlandei UPDATE. Declarația șefului Trezoreriei SUA: Europa înseamnă slăbiciune UPDATE. Diplomați UE, declarații pentru Reuters: „UE nu are un plan”” UPDATE. A fost convocat un Summit extraordinar al UE pe 22 ianuarie, la Bruxelles UPDATE. Anonio Costa, președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a liderilor europeni UPDATE. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a vorbit la telefon cu Donald Trump UPDATE. Uniunea Europeană ia în considerare impunerea de tarife în valoare de 93 de miliarde de euro Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața blocului comunitar UPDATE. Dimitri Medvedev îi ia apărarea lui Donald Turmp în pretențiiel sale asupra Groenlandei Fostul vicepreședinte al lui Trump, Mike Pence: Actuala abordare asupra Groenlandei este o amenințare pentru NATO. UPDATE. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent: Liderii europeni vor ajunge să înțeleagă că au nevoie de umbrela de securitate a SUA UPDATE. 30% dintre alegătorii republicani ar aproba utilizarea forței militare de către Statele Unite pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, potrivit CBS News UPDATE. Premierul spaniol Pedro Sánchez: Groenlanda nu este un capriciu imobiliar. UPDATE. Secretarul General NATO a discutat cu Donald Trump despre Groenlanda UPDATE. Suveranitatea Groenlandei și a Danemarcei nu poate fi încălcată, anunță premierul irlandez UPDATE. Piețele globale se confruntă cu o nouă perioadă de volatilitate UPDATE. Nicușor Dan se declară „profund îngrijorat” UPDATE. Norvegia susține că războiul comercial nu este benefic pentru nimeni și îndeamnă la prudență UPDATE. Tarifele vamale pentru Groenlanda „nu sunt de folos nimănui”, spune premierul Finlandei UPDATE. Franța îndeamnă UE la represalii ca răspuns la amenințarea lui Donald Trump privind Groenlanda, scrie Financial Times UPDATE. Giorgia Meloni: „Există riscul ca opoziție europeană să fie interpretată ca fiind antiamericană” UPDATE. Germania anunță că nu se lasă șantajată de Donald Trump UPDATE. Giorgia Meloni, premierul Italiei: „I-am spus lui Trump că este o greșeală” UPDATE. Premierul britanic: „Decizia lui Trump este complet greșită”” UPDATE. Ministrul francez al Agriculturii: SUA vor avea de suferit UPDATE. Olanda îl acuză pe Trump de „șantaj” UPDATE. Ministrul danez de externe va vizita aliații NATO din cauza Groenlandei 00:10 UPDATE. Danezii îl trollează pe Trump: vor să cumpere California Un trolling genial: mai mult de 280.000 de danezi au semnat o petiție pentru a cumpăra California de la SUA Autorii petiției promit să aducă hygge-ul danez (un concept de confort) la Hollywood, să construiască piste de biciclete în Beverly Hills și să vândă smørrebrød (sandwich-uri daneze) peste tot. Petiția este ironică și există de aproximativ un an, dar tocmai acum, din motive evidente, a câștigat popularitate rapid și semnături multe. 00:01 UPDATE. Șeful diplomației daneze este supărat pe tarifele impuse de Donald Trump Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen: „Ideea că poți alege anumite țări și le poți impune tarife nu este posibilă în lumea în care trăim. Suntem în UE și, prin urmare, UE este cea care trebuie să răspundă. Președintele american este neconvențional, dar America este mai mult decât președintele său. Există controale și echilibru în societatea americană”. 23:56 UPDATE. Premierul Norvegiei spune că 80% din resursele NATO nu sunt ale europenilor și explică de ce nu i-a acordat lui Trump premiul Nobel pentru Pace Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre: „Premiul Nobel a fost adus în discuție între mine și Trump în mai multe conversații din ultimele șase luni. Parțial serios, pentru că este foarte preocupat de acest aspect. Dar Trump știe cine acordă Premiul pentru Pace și cine nu. Am spus acest lucru clar de mai multe ori. Lumea se confruntă cu probleme mai mari decât cele ale liderilor mondiali care doresc Premiul Nobel pentru Pace. Este bine că liderii mondiali sunt preocupați să contribuie la reducerea numărului de războaie și conflicte. 80% din resursele militare ale NATO nu provin din UE, ci din Statele Unite, Canada, Turcia, Regatul Unit și Norvegia”. 23:49 UPDATE. Mesaje pentru Donald Trump, postate pe clădirile din Danemarca: „Groenlanda nu este de vânzare”” Pe mai multe clădiri din Copenhaga au apărut mesaje pentru președintele SUA, Donald Trump. Alături de anunțul „Groenlanda nu este de vânzare” este și un nas de clovn. 23:47 UPDATE. Ursula von der Leyen: Apărăm suveranitatea Groenlandei Ursula von der Leyen: „Am vorbit cu Rutte, Macron, Starmer, Merz și Meloni. Împreună ne menținem angajamentul de a susține suveranitatea Groenlandei și a Regatului Danemarcei. Ne vom proteja întotdeauna interesele economice și de securitate strategice”. 23:45 UPDATE. Declarația șefului Trezoreriei SUA: Europa înseamnă slăbiciune Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, vorbește pe subiectul Groenlanda: „Europenii înseamnă slăbiciune. SUA înseamnă putere”. 23:41 UPDATE. Diplomați UE, declarații pentru Reuters: „UE nu are un plan”” „UE nu are deocamdată în plan ca să implementeze contramăsuri împotriva Statelor Unite pe motiv de Groenlanda”, au declarat diplomați europeni, sub condiția anonimatului, pentru agenția Reuters. 23:29 UPDATE. A fost convocat un Summit extraordinar al UE pe 22 ianuarie, la Bruxelles Reuniunea ambasadorilor UE ( COREPER) s-a terminat după 3 ore și a decis că pe subiectul UE – SUA – Groenlanda să fie convocat un summit extraordinar al Uniunii Europene pentru 22 ianuarie la Bruxelles. 22:20 UPDATE. Anonio Costa, președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a liderilor europeni Antonio Costa, președintele Consiliului European, care dă direcția politică Uniunii Europene, a anunțat că „a decis să convoace o reuniune extraordinară” a liderilor europeni în următoarele zile. Un oficial UE adaugă
Patriarhul Ierusalimului: Sionismul creștin amenință creștinismul din Țara Sfântă
Liderii bisericilor creștine din Ierusalim vorbesc despre influențe externe și despre sprijinul care vine din partea unor actori politici din Israel și din străinătate pentru măsuri care afectează direct aceste comunități. Într-o declarație comună făcută publică sâmbătă, aceștia susțin că „ideologii dăunătoare, precum sionismul creștin” subminează autoritatea tradițională a bisericilor istorice. „Aceste ideologii induc în eroare creștinii, seamănă confuzie și afectează unitatea turmei noastre”, se arată în textul declarației, citat de Al Jazeera. Comunitățile creștine, în pericol Autoritățile creștine care reprezintă bisericile istorice din Ierusalim spun că aceste ideologii beneficiază de sprijinul „anumitor actori politici importanți din Israel și din afara Israelului” și promovează politici ce pot afecta prezența creștinilor, nu doar în Ierusalim, ci în întregul Orient Mijlociu. Potrivit creștinilor palestinieni din Ierusalim, Cisiordania și Fâșia Gaza, politicile Israelului – precum confiscarea terenurilor, extinderea coloniilor israeliene și presiunile asupra proprietăților bisericești – contribuie la declinul uneia dintre cele mai vechi comunități creștine din lume. Acuzații de ingerință externă Liderii bisericilor spun că susținătorii sionismului creștin oferă sprijin politic și financiar Israelului, respectiv donații direcționate către proiectele de colonizare, consolidând ocupația și marginalizând comunitățile creștine palestiniene. „Suntem profund îngrijorați de faptul că persoane care promovează aceste agende au fost primite la niveluri oficiale, atât local, cât și internațional”, au declarat patriarhii. Aceștia califică aceste contacte drept o ingerință în viața internă a bisericilor și acuză actorii externi că ignoră autoritatea și responsabilitatea conducerii creștine istorice din Ierusalim. Presiuni asupra bisericilor Avertismentul Patriarhului Ierusalimului se suprapune cu concluziile unui raport recent al Consiliului Patriarhilor și Conducătorilor Bisericilor din Ierusalim. Potrivit raportului, autoritățile israeliene confiscă terenuri și supraimpozitează proprietățile bisericilor, punând presiune financiară asupra instituțiilor creștine din Ierusalim, Cisiordania și Fâșia Gaza. Restricții pentru profesorii elevilor din Ierusalim Sunt condamnate, de asemenea, restricțiile impuse de autoritățile israeliene profesorilor din Cisiordania, care îi împiedică să ajungă la școlile creștine din Ierusalimul de Est. Pentru a ajunge la clasele unde predau, profesorii sunt obligați să obțină permise speciale, pe care trebuie să le prezinte la punctele de control pentru a putea intra în oraș. Permisele de acces pentru zeci de profesori au fost suspendate, iar altora li s-a redus drastic numărul de zile în care au voie să lucreze. Restricțiile au afectat aproape 200 de dascăli care predau în școli ale comunităților creștine din Ierusalimul de Est, întârziind începutul celui de-al doilea semestru. Potrivit Patriarhului, aceste măsuri fac parte dintr-o politică mai amplă, menită „să erodeze prezența creștină autohtonă din Ierusalim și să slăbească rolul istoric al bisericilor din Țara Sfântă”.
Două trenuri de mare viteză au deraiat în Spania. Cel puțin două persoane au murit
Mai multe persoane sunt blocate după ce două trenuri de mare viteză au deraiat duminică în sudul Spaniei, a anunțat poliția spaniolă. Numărul acestora este, deocamdată, necunoscut. Todos los vídeos e imágenes que tenga estarán en este hilo. Si alguien tiene familiares y no puede contactar con ellos que me escriba por favor, aunque esto es una locura ahora mismo. pic.twitter.com/HyErECgYfj — Carmen (@eleanorinthesky) January 18, 2026 Accidentul s-a produs în Adamuz, lângă Cordoba. Un număr necunoscut de pasageri au fost răniți, a declarat Garda Civilă. Unul dintre trenuri plecase din Málaga și se îndrepta spre Madrid când a deraiat. Un al doilea tren, cu destinația Huelva și care circula pe o linie adiacentă, a deraiat și el în urma incidentului. Amploarea incidentului nu este deocamdată clară. Incidentul s-a produs în jurul orei 19:45, potrivit informațiilor furnizate de Adif pe canalele sale oficiale. A avut loc când trenul 6189 al companiei Iryo, care efectua cursa Málaga – Madrid, la doar zece minute după începerea călătoriei, trecea prin devierea de intrare pe linia 1 a gării Adamuz. Atunci a ieșit de pe șină și a ajuns pe șina adiacentă. A provocat astfel deraierea unui tren Alvia al Renfe (nr. 2384) care circula pe șina adiacentă, care efectua cursa Madrid-Huelva. Potrivit surselor din sectorul feroviar, citate de El Economista, pasagerii au fost evacuați prin ferestre.
Prințul Harry, în pragul unei schimbări majore: Decizia care ar putea schimba relația cu Familia Regală
Printul Harry ar putea fi în pragul unui moment decisiv, după ani de conflicte publice cu Familia Regală și instituțiile britanice, scrie Express. Experții sugerează că anul 2026 ar putea marca un punct de cotitură, alimentat de restabilirea securității și de reluarea legăturilor cu familia. Decizia privind securitatea deschide calea revenirii în Regatul Unit Un element-cheie îl reprezintă așteptata reinstalare a protecției de securitate finanțate de statul britanic pentru Prințul Harry. Dacă va fi confirmată, decizia le-ar permite lui Harry și lui Meghan să viziteze Marea Britanie fără perioade lungi de notificare pentru securitate. Comentatorii regali spun că această schimbare elimină un obstacol major care a ținut familia Sussex departe de Regatul Unit. Totodată, ar putea reduce anxietatea de lungă durată a lui Harry legată de siguranța soției și a copiilor săi în Marea Britanie. Potrivit analiștilor, îmbunătățirea condițiilor de securitate ar putea permite vizite mai frecvente și ar crea spațiu pentru refacerea relațiilor tensionate. De asemenea, l-ar ajuta pe Harry să participe la activități caritabile și să se pregătească pentru Jocurile Invictus de la Birmingham din 2027. Copiii, o posibilă punte spre reconciliere Observatorii cred că cei doi copii ai lui Harry, prințul Archie și prințesa Lilibet, ar putea avea un rol important în atenuarea atitudinilor publice și regale. Copiii nu au mai vizitat Regatul Unit din 2022, ceea ce a limitat relația lor cu bunicul lor, regele Charles al III-lea. Experții regali susțin că o vizită care să îi includă pe copii ar stârni interes global și o reacție publică mai favorabilă. Unii consideră că prezența lor ar putea redeschide dialogul cu membrii seniori ai familiei regale, inclusiv cu prințul William, deși așteptările rămân rezervate. Comentatorii subliniază că orice progres depinde de încredere și discreție, după dezvăluirile publice din trecut. Imagine publică fragilă și încredere afectată În ciuda unui posibil capital de bunăvoință, popularitatea lui Harry în Marea Britanie rămâne afectată de interviuri, procese și memoriile sale. Criticii se întreabă dacă Sussex-ii pot evita noi dezvăluiri publice legate de proiecte media sau de streaming. Experții sunt de acord că refacerea încrederii necesită reținere constantă și o îndepărtare clară de disputele publice. Jocurile Invictus, un posibil nou început simbolic Se așteaptă ca atenția lui Harry să se concentreze asupra Jocurilor Invictus, o cauză strâns legată de identitatea sa publică. Potrivit relatărilor, el l-ar fi invitat pe regele Charles al III-lea să deschidă ediția din 2027, un gest cu valoare simbolică. Deși provocările persistă, analiștii consideră că securitatea, familia și serviciul public îi oferă lui Harry cea mai bună șansă la reconciliere.
Germania nu va fi șantajată de Trump, afirmă ministrul finanțelor
Germania va întinde întotdeauna o mână de ajutor Statelor Unite pentru a găsi soluții comune. Berlinul, însă, nu poate fi de acord cu Washingtonul în privința Groenlandei, a declarat Klingbeil într-un comunicat citat de AFP. „Așadar, semnalul este foarte clar: nu vom fi șantajați și va exista un răspuns european”, a adăugat el. Autoritățile europene au criticat anunțul președintelui american Donald Trump. Potrivit acestuia, opt țări vor fi supuse unui tarif vamal de 10% pentru că s-au opus controlului american asupra Groenlandei începând de luna viitoare. Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda se află pe lista lui Trump. Nu e clar deocamdată dacă tarifele vor avea impact asupra Uniunii Europene ca bloc. Scott Bessent îl apără pe Donald Trump Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărat amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife asupra Groenlandei în cadrul emisiunii NBC News „Meet the Press”, calificând-o drept „o decizie strategică a președintelui”. „Este o decizie geopolitică, iar el poate folosi puterea economică a SUA pentru a evita un război fierbinte”, a afirmat acesta. Întrebat de moderatoare ce situație de urgență națională ar justifica impunerea de noi tarife asupra a opt țări europene – o cerință prevăzută de Legea privind puterile economice în situații de urgență internațională, utilizată ca bază legală pentru multe dintre tarifele impuse de Trump –, Bessent a răspuns că „situația de urgență națională este evitarea unei situații de urgență națională”.
Utilizarea sporită a inteligenței artificiale de către țările bogate riscă să adâncească inegalitatea, avertizează Anthropic
Cererea mare de memorii RAM a companiilor de inteligență artificială duce nu doar la scumpirea telefoanelor și laptopurilor, ci și la adâncirea inegalității sociale. Antropic estimează că inteligența artificială ar putea crește productivitatea din SUA cu 1-2% până în 2036. AI îi face și mai săraci pe oamenii cu venituri mici Potrivit Financial Times ,țările bogate care folosesc AI în exces s-ar putea confrunta cu inegalitate și la scăderea nivelului de trai pentru persoanele cu venituri mici. O analiză făcută de Antropic arată un exemplu: chatbotul Claude, care este utilizat de către oameni de afaceri și consumatori din întreaga lume, sugerează că țările bogate vor adopta AI la scară largă, dar țările sărace nu vor putea ține pasul. „Dacă AI se va materializa în țări cu o adaptare timpurie, s-ar putea observa un decalaj în ceea ce privește nivelul de trai”, a declarat pentru Financial Times Peter McCrory, șeful departamentului economic al Anthropic. Ce țări utilizează cel mai mult Claude? Studiul a relevat că la jumătate din locurile de muncă din SUA, AI ar putea îndeplini un sfert din sarcini. Țări ca SUA, Japonia, India, Marea Britanie și Coreea de Nord utilizează cel mai mult Claude. Antropic susține că utilizatorii mai educați sau cu studii superioare obține beneficii mai multe în materie de productivitate dacă folosesc Claude, care primește solicitări sofisticate și oferă răspunsuri satisfăcătoare. „Utilizatorii din țările cu venituri mai mari pot avea mai multe alte resurse, cum ar fi timpul liber și accesul continuu la internet, care permit cazuri de utilizare personală neesențială”, dezvăluie raportul care a analizat un eșantion aleatoriu de 1 milion de conversații de pe Claude. Brad Smith, președintele companiei Big Tech, a declarat că „dacă nu abordăm problema, decalajul economic nord și sud s-ar putea lărgi și mai mult”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
După săptămâni de proteste, Iranul se confruntă cu mii de morți și posibile execuții
Iranul a fost zguduit de cele mai sângeroase proteste din ultimele decenii, autoritățile raportând cel puțin 5.000 de morți după săptămâni de manifestații la nivel național, scrie Reuters. Demonstrațiile, declanșate inițial de dificultăți economice, s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului clerical, provocând o reprimare violentă din partea statului. Protestele escaladează în cea mai gravă violență de după 1979 Protestele au izbucnit pe 28 decembrie și s-au extins rapid în întreaga țară, atrăgând participanți din marile orașe și din centre regionale. Potrivit unui oficial iranian, aproximativ 500 de membri ai forțelor de securitate se numără printre victimele violențelor. Autoritățile au pus responsabilitatea pe seama „teroriștilor și protestatarilor înarmați”, acuzând grupuri sprijinite din exterior că au alimentat violențele. Organizațiile independente pentru drepturile omului estimează un bilanț mai redus, dar totuși semnificativ, raportând mii de decese confirmate și peste 24.000 de arestări. Justiția semnalează pedepse dure Sistemul judiciar iranian a indicat că execuțiile ar putea continua împotriva celor acuzați de infracțiuni grave comise în timpul protestelor. Oficialii au invocat acuzația de Mohareb, sau „război împotriva lui Dumnezeu”, infracțiune pedepsită cu moartea conform legii iraniene. Anunțul a amplificat îngrijorările internaționale, mai ales după informațiile privind planificarea anterioară a sute de execuții. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a apărat reprimarea, punând tulburările pe seama unor dușmani externi și grupuri armate. Presiune internațională și reacția SUA Președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Iranul să nu execute protestatari, mulțumind Teheranului pentru suspendarea unor execuții. Tensiunile au crescut însă după ce Khamenei l-a condamnat public pe Trump, acuzându-l de responsabilitate pentru victimele din Iran. Organizațiile pentru drepturile omului cer în continuare transparență, în timp ce întreruperile internetului limitează sever fluxul de informații din interiorul țării. Regiunile kurde, cele mai afectate de violențe Oficialii și grupurile pentru drepturile omului afirmă că nord-vestul Iranului, locuit în mare parte de kurzi, a fost scena celor mai violente confruntări. Există informații despre activitate separatistă armată în apropierea graniței cu Irakul, complicând și mai mult situația de securitate. Deși protestele par să se fi diminuat, localnicii descriu o stare persistentă de teamă și traume de durată.
Indonezia. Echipele de salvare găsesc epava avionului dispărut sâmbătă în munții Sulawesi
Aparatul de zbor, un ATR 42-500 al companiei Indonesia Air Transport, zbura de la Yogyakarta, pe insula Java, către Makassar, capitala provinciei South Sulawesi. A dispărut de pe radar la scurt timp după ce controlorii de trafic aerian i-au cerut să corecteze alinierea pentru aterizare, potrivit Associated Press. Avionul transporta opt membri ai echipajului și trei pasageri de la Ministerul Afacerilor Maritime și Pescuitului, aflați într-o misiune de supraveghere maritimă aeriană. Ultima poziție înregistrată a fost în zona Leang-Leang din Maros, un district montan al provinciei. Duminică dimineață, un elicopter al Forțelor Aeriene a observat ceea ce părea a fi o fereastră de avion într-o zonă împădurită pe versantul muntelui Bulusaraung, a declarat Muhammad Arif Anwar, șeful Oficiului de Căutare și Salvare din Makassar. Salvatorii de la sol au recuperat ulterior fragmente mai mari ale fuselajului și cozii, împrăștiate pe un versant abrupt. „Descoperirea secțiunilor principale ale avionului restrânge semnificativ zona de căutare și oferă indicii esențiale pentru găsirea victimelor, mai ales a celor care ar putea fi încă în viață”, a spus Anwar, potrivit sursei citate. Echipele de salvare, atât terestre cât și aeriene, au continuat să se deplaseze către locul epavei, în ciuda vântului puternic, a ceții dense și a terenului abrupt, care au încetinit operațiunile, a menționat general-maior Bangun Nawoko, comandantul militar al regiunii Sulawesi de sud. Indonezia, cu peste 17.000 de insule, depinde masiv de transportul aerian și feriboturi, iar accidentele de transport, de la avioane și autobuze până la feriboturi, au reprezentat o problemă constantă în ultimii ani.
De ce mișcarea lui Donald Trump înainte de alegerile de la jumătatea mandatului provoacă îngrijorări
În timp ce președintele american Donald Trump sugerează public ideea anulării alegerilor de la jumătatea mandatului, miza reală ar fi alta. Deși Constituția îi interzice unui președinte să oprească alegerile, Trump și aliații săi urmăresc schimbări structurale mai discrete, care ar putea influența semnificativ votul din 2026, potrivit CNN. De ce Trump continuă să vorbească despre anularea alegerilor Confruntat cu rate scăzute de aprobare și cu riscul pierderii controlului republican asupra Congresului, Trump a reluat în mod repetat ideea anulării alegerilor. Casa Albă susține că afirmațiile sunt făcute în glumă, însă frecvența lor reflectă frustrarea față de opinia publică și vulnerabilitatea electorală. Istoric, președinții pierd aproape întotdeauna locuri în Congres la alegerile de la jumătatea mandatului, iar chiar și o schimbare minoră ar putea oferi democraților mai mult control asupra deciziilor și cheltuielilor. Din punct de vedere legal, Trump nu are autoritatea de a amâna sau anula alegerile. Legea federală stabilește data votului, iar Constituția prevede instalarea unui nou Congres până în ianuarie 2027. Deși statele pot ajusta alegerile în situații extreme, nu există precedent pentru anularea unui scrutin național. Bătăliile pentru reconfigurarea circumscripțiilor, mai importante decât declarațiile În loc să anuleze alegerile, republicanii și democrații redesenează agresiv hărțile electorale. Republicanii au obținut deja mai multe districte favorabile la nivel național, în timp ce democrații au contraatacat în state precum California. Procesele în desfășurare și posibile decizii ale Curții Supreme privind Legea drepturilor de vot (Voting Rights Act) ar putea modifica din nou echilibrul de putere înainte ca alegătorii să ajungă la urne. Aceste schimbări riscă să reducă numărul districtelor competitive și să slăbească reprezentarea minorităților politice în statele mari. Extinderea influenței federale asupra regulilor de vot Administrația Trump a încercat să extindă controlul federal asupra alegerilor gestionate tradițional de state. Au fost contestate regulile privind votul prin corespondență, standardele pentru mașinile de vot și protecția datelor alegătorilor. Unele inițiative au fost blocate de instanțe, însă cazuri-cheie, inclusiv unul aflat pe rolul Curții Supreme, pot avea efecte majore. În paralel, supravegherea securității electorale a fost redusă, prin diminuarea rolului agențiilor care protejează sistemele de vot împotriva atacurilor cibernetice. Autoritățile se pregătesc pentru teste de stres electorale Oficialii electorali din mai multe state spun că se pregătesc discret pentru provocări legale și administrative. Deși alegerile nu pot fi anulate, temerile legate de interferențe și litigii au determinat planuri de rezervă.