De ce mișcarea lui Donald Trump înainte de alegerile de la jumătatea mandatului provoacă îngrijorări
În timp ce președintele american Donald Trump sugerează public ideea anulării alegerilor de la jumătatea mandatului, miza reală ar fi alta. Deși Constituția îi interzice unui președinte să oprească alegerile, Trump și aliații săi urmăresc schimbări structurale mai discrete, care ar putea influența semnificativ votul din 2026, potrivit CNN. De ce Trump continuă să vorbească despre anularea alegerilor Confruntat cu rate scăzute de aprobare și cu riscul pierderii controlului republican asupra Congresului, Trump a reluat în mod repetat ideea anulării alegerilor. Casa Albă susține că afirmațiile sunt făcute în glumă, însă frecvența lor reflectă frustrarea față de opinia publică și vulnerabilitatea electorală. Istoric, președinții pierd aproape întotdeauna locuri în Congres la alegerile de la jumătatea mandatului, iar chiar și o schimbare minoră ar putea oferi democraților mai mult control asupra deciziilor și cheltuielilor. Din punct de vedere legal, Trump nu are autoritatea de a amâna sau anula alegerile. Legea federală stabilește data votului, iar Constituția prevede instalarea unui nou Congres până în ianuarie 2027. Deși statele pot ajusta alegerile în situații extreme, nu există precedent pentru anularea unui scrutin național. Bătăliile pentru reconfigurarea circumscripțiilor, mai importante decât declarațiile În loc să anuleze alegerile, republicanii și democrații redesenează agresiv hărțile electorale. Republicanii au obținut deja mai multe districte favorabile la nivel național, în timp ce democrații au contraatacat în state precum California. Procesele în desfășurare și posibile decizii ale Curții Supreme privind Legea drepturilor de vot (Voting Rights Act) ar putea modifica din nou echilibrul de putere înainte ca alegătorii să ajungă la urne. Aceste schimbări riscă să reducă numărul districtelor competitive și să slăbească reprezentarea minorităților politice în statele mari. Extinderea influenței federale asupra regulilor de vot Administrația Trump a încercat să extindă controlul federal asupra alegerilor gestionate tradițional de state. Au fost contestate regulile privind votul prin corespondență, standardele pentru mașinile de vot și protecția datelor alegătorilor. Unele inițiative au fost blocate de instanțe, însă cazuri-cheie, inclusiv unul aflat pe rolul Curții Supreme, pot avea efecte majore. În paralel, supravegherea securității electorale a fost redusă, prin diminuarea rolului agențiilor care protejează sistemele de vot împotriva atacurilor cibernetice. Autoritățile se pregătesc pentru teste de stres electorale Oficialii electorali din mai multe state spun că se pregătesc discret pentru provocări legale și administrative. Deși alegerile nu pot fi anulate, temerile legate de interferențe și litigii au determinat planuri de rezervă.
România invitată de Donald Trump să facă parte din Consiliul de Pace
UPDATE Prin intermediul unei informări de presă care a fost oferită duminică, Administrația Prezidențială a confirmat invitația. „Administrația Prezidențială confirmă primirea scrisorii transmise de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, președintelui României, Nicușor Dan, prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace”, au scris reprezentanții Palatului Cotroceni. Știrea inițială: România a fost invitată în mod oficial de Donald Trump ca să fie membră în „Consiliul de Pace”, potrivit surselor. În document scrie că acest Consiliul este „unic” și că România este invitată să se alăture în calitate de stat membru fondator la carta Consiliului Păcii. Consiliul pentru Pace este un organism format pentru a rezolva criza din Gaza. Însă oficialii americani au lansat ideea extinderii „Consiliului de pace” din Gaza, condus de Donald Trump, pentru a include și alte zone de conflict, precum Ucraina și Venezuela, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, transmite Financial Times. Scrisoarea Administrației Trump a fost însoțită de alte două documente: planul cuprinzător și carta Consiliului, mai transmite Antena 3. Președintele american Donald Trump i-a invitat sâmbătă pe omologii săi din Turcia, Argentina și Egipt să se alăture Consiliului pentru Pace din Gaza. Organismul a fost înființat de americani. Recep Tayyip Erdogan, Javier Milei și Abdel Fattah el-Sisi au confirmat primirea invitației.
Refugiat ucrainean din Elveția, obligat să returneze aproape 70.000 de euro din plățile sociale
Un bărbat din Ucraina, care trăia ca refugiat în Elveția, a fost obligat să returneze înapoi statului aproape 70.000 de euro din plățile sociale primite. Motivul îl reprezintă stilul de viață prea luxos pe care îl ducea compatriotul lui Zelenski. Refugiat cu Porsche Cayenne în garaj Conform publicației helvete 24 heures, serviciul de asigurare socială EVAM a verificat conturile bancare ale bărbatului. În urma cercetărilor întreprinse au apărut cheltuieli care nu se încadrează în limitele asistenței sociale. De asemenea, inspectorii au descoperit că refugiatul ucrainean ucrainean deținea un automobil Porsche Cayenne, evaluat la peste 37.000 de franci elvețieni. În cele din urmă, autoritățile din Țara Cantoanelor au considerat plățile sociale acordate bărbatului ca fiind nejustificate și, pe cale de consecință, i-au cerut să returneze suma de 67.336 de franci, echivalentul a aproximativ 69.000 de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Afacere imobiliară controversată de 25 de milioane de dolari în Ucraina: un fost vicepremier a obținut apartamente la prețuri simbolice EXCLUSIV | „Afacerea Ucraina”, închirierea apartamentului pentru refugiați prin programul 50/20, cu dus și întors. Oportunități, beneficii și riscuri EXCLUSIV | Refugiații ucraineni care spărgeau case în București foloseau o „cheie mincinoasă”. Ce explicații au dat hoții în fața polițiștilor din România
Forțele guvernamentale siriene preiau controlul asupra unui oraș strategic din Raqqa
Avansul armatei siriene vine pe fondul tensiunilor reaprinse la începutul lunii între Damascul condus de președintele Ahmad al-Sharaa și SDF, susținute de Statele Unite. Confruntările recente au provocat zeci de morți și au dus anterior la pierderea de către forțele kurde a trei cartiere din orașul Alep, potrivit Associated Press. Tabqa este considerat un punct strategic major, găzduind un baraj important care controlează debitul apei spre sud și o bază aeriană militară. După ce a ajuns la putere în decembrie 2024, în urma înlăturării lui Bashar al-Assad, președintele Ahmad al-Sharaa încearcă să își consolideze autoritatea asupra întregii țări, afectate de ani de război, și să câștige încrederea minorităților, inclusiv a kurzilor, sceptice față de noua conducere cu orientare islamistă. Guvernul sirian și SDF se acuză reciproc Guvernul sirian și SDF se acuză reciproc de încălcarea unui acord semnat în martie, care prevedea reintegrarea nord-estului Siriei și a forțelor kurde în structurile statului. SDF controlează vaste teritorii din nord-estul Siriei și a fost ani la rând principalul aliat al Washingtonului în lupta împotriva grupării Stat Islamic. După schimbarea de regim, Statele Unite au dezvoltat relații mai strânse cu Damascul și au încercat să medieze tensiunile dintre cele două părți. După luptele din Alep, soldate cu 23 de morți și zeci de mii de persoane strămutate, liderul SDF, Mazloum Abdi, a anunțat vineri că forțele sale se vor retrage la est de Eufrat, în urma unor măsuri anunțate de al-Sharaa pentru consolidarea drepturilor kurzilor în Siria. Presa de stat siriană a relatat că forțele kurde ar fi aruncat în aer un pod din Tabqa pentru a încetini înaintarea trupelor guvernamentale. De asemenea, autoritățile de la Damasc au acuzat SDF că ar fi executat prizonieri înainte de retragere, acuzații respinse de conducerea kurdă, care susține că deținuții au fost evacuați. Tabqa fusese cucerit de SDF în 2017 de la Stat Islamic, în timpul campaniei de destructurare a așa-numitului „califat”. Nu este clar cât de departe vor înainta trupele guvernamentale în zonele considerate nucleul teritoriilor kurde. Între timp, în provincia Deir el-Zour, la est de Raqqa, autoritățile au cerut populației să rămână în locuințe, după semnalarea unor noi ciocniri cu SDF. Zona este deosebit de sensibilă, fiind bogată în resurse energetice și găzduind câmpurile petroliere Al-Omar și Conoco, în apropierea cărora sunt staționate trupe americane.
Washington Post: Pentagonul pregătește 1.500 de militari pentru o posibilă desfășurare în Minnesota
Pentagonul a ordonat celor 1.500 de militari americani în serviciu activ să se pregătească pentru o posibilă desfășurare în Minnesota, au transmis Washington Post și Reuters. Armata a plasat unitățile în stare de pregătire. Acestea vor fi trimise în misiune în cazul în care violențele nu se vor opri, au mai transmis jurnaliștii americani care au citat surse din domeniul apărării. Militarii care ar putea fi trimiși în Minnesota fac parte din două batalioane de infanterie ale Armatei SUA ale Diviziei a 11-a Aeropurtată, cu sediul în Alaska. Pentagonul și Casa Albă nu au comentat. Tensiunea este uriașă în Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, după ce un agent ICE a împușcat-o mortal pe Renee Good pe 7 ianuarie. Americanca în vârstă de 37 de ani a fost împușcată în timpul unei operațiuni de deportare. Ulterior, președintele american Donald Trump a amenințat statul Minnesota cu o lege care permite intervenția armatei. El îi acuză pe „politicieni corupți” din stat că îi instigă la revolte pe oameni. Donald Trump a trimis mesajul joi pe propria rețea de socializare Truth Social. „Dacă politicienii corupți din Minnesota nu respectă legea și nu îi împiedică pe agitatorii și insurgenții profesioniști să atace patrioții din I.C.E., care încearcă doar să-și facă treaba, voi institui Legea insurecției, pe care mulți președinți au făcut-o înaintea mea, și voi pune rapid capăt parodiei care are loc în acel stat cândva măreț. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei probleme”, a scris președintele Donald Trump. Legea invocată de Donald Trump oferă autorităților o putere crescută în ceea ce privește utilizarea armatei și a resurselor militare pentru a menține ordinea. Trump vs. autoritățile locale Primarul din Minneapolis, Jacob Frey, a criticat dur comportamentul agenților ICE, calificându-l drept „dezgustător și intolerabil”. El a făcut apel la calm și i-a îndemnat pe protestatari să se întoarcă acasă, afirmând că „nu putem combate haosul cu și mai mult haos”. Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a cerut administrației Trump să „pună capăt acestei ocupații”, acuzând o campanie de brutalitate organizată împotriva locuitorilor statului. Walz a încurajat protestele pașnice și documentarea acțiunilor agenților federali.
Alegeri prezidențiale în Portugalia. Candidatul de extrema dreapta ar putea câștiga primul tur
Candidatul și liderul liderul partidului de extrema dreapta din Portugalia, André Ventura, ar putea câștiga primul tur al alegerilor, arată sondajele citate de Le Figaro. Totuși, deputatul în vârstă de 43 de ani are foarte puține șanse să câștige și turul al doilea. Portughezii se prezintă la urne duminică pentru primul tur al alegerilor prezidențiale în care extrema dreaptă, principala forță de opoziție din țara iberică, ar putea obține un nou succes prin trimiterea candidatului în turul al doilea. Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 8:00, iar primele estimări vor fi publicate la ora 20:00. Turul doi va fi organizat, dacă va fi cazul, pe 8 februarie. 11 candidați în cursă 11 candidați sunt în cursa electorală. André Ventura, liderul partidului de extremă dreaptă Chega („Destul”), ar putea ieși pe primul loc. Candidatul socialist Antonio José Seguro părea să aibă un ușor avans față de eurodeputatul liberal João Cotrim Figueiredo în cursa pentru locul al doilea. Alți doi candidați au șanse de a se califica în al doilea tur. Este vorba despre Luis Marques Mendes, din tabăra guvernamentală de dreapta, și un amiral în retragere care candidează ca independent, Henrique Gouveia e Melo. Singurul candidat care a participat și la alegerile prezidențiale anterioare din 2021 este André Ventura. Atunci, el a obținut 11,9% din voturi, terminând pe locul trei. De atunci, partidul său a câștigat constant teren, obținând 22,8% din voturi și 60 de locuri la alegerile parlamentare din mai anul trecut. Câștigătorul alegerilor îl va succeda pe conservatorul Marcelo Rebelo de Sousa, care a avut două mandate. Ales prin sufragiu universal, președintele portughez nu deține puteri executive, dar poate fi chemat să joace un rol de arbitru în perioade de criză. El are dreptul de a dizolva Parlamentul pentru a convoca alegeri parlamentare.
Mai multe zone rezidențiale din Ucraina, distruse în timpul unor atacuri aeriene. Un copil este printre victime
Mai multe zone rezidențiale au fost vizate de atacurile rusești, potrivit Le Figaro. Serviciile de urgență ucrainene au raportat un atac aerian asupra unei zone rezidențiale din Sumî în nord-estul țării. Acolo au fost rănite patru persoane, inclusiv un copil de șapte ani, și au fost avariate 15 clădiri. La Harkov, bombardamentele rusești au ucis o femeie, au anunțat duminică dimineață autoritățile ucrainene. „O persoană a murit în urma unui atac cu dronă asupra unei locuințe”, a transmis, pe Telegram, primarul orașului Harkov, Igor Terehov. Șeful administrației militare locale, Oleg Synegubov, a spus că victima este o femeie în vârstă de 20 de ani. O delegație ucraineană a mers în Statele Unite ale Americii De aproape patru ani, Rusia bombardează zilnic Ucraina. În ultimele săptămâni, atacurile sale au vizat rețeaua energetică ucraineană, provocând pene de curent și probleme în rețeaua de încălzire. Din punct de vedere diplomatic, eforturile depuse de Donald Trump pentru a rezolva conflictul par să fi ajuns într-un impas. O delegație ucraineană a mers în Statele Unite pentru discuții cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Americanii și ucrainenii se vor întâlni la Miami, în Florida.
Aliații G7 ai Ucrainei vor face presiuni asupra lui Donald Trump în discuțiile critice de la Davos
Guvernele europene au emoții mari: președintele american Donald Trump va participa la discuțiile Forumului Economic Mondial de la Davos. Este de reamintit că este prima întrunire de când Larry Fink, directorul executiv al companiei americane BlackRock, este la conducerea Forumului Economic după retragerea din funcție a fondatorului Klaus Schwab. Discuțiile vor fi prezidate de Borge Brende, politician norvegian. Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei, Regatului Unit și a Comisiei Europene vor încerca să-l preseze pe Trump să sprijinie Ucraina și după încheierea unui posibil acord de pace cu Rusia. Ei vor să se asigure că prin implicarea SUA pe termen lung, Rusia nu va mai ataca Ucraina în viitor. La întrunirea anuală va veni și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, informează Financial Times. De altfel, în urma evoluțiilor ulterioare, este foarte posibil să fie adusă în discuție intenția administrației Trump pentru anexarea Groenlandei de către SUA. Guvernul Danemarcei condus de Mette Frederiksen a anunțat că va trimite trupe în Groenlanda pentru a-și apăra teritoriul. Guvernele Franței, Germaniei, Suediei, Norvegiei, Finlandei și al Țărilor de Jos, exprimându-și solidaritatea față de Danemarca, au anunțat că vor trimite trupe pentru misiuni de recunoaștere. Groenlanda și Ucraina, principalele teme de discuții Trump a amenințat că va crește taxele vamale cu 10% pentru toate țările europene care îi vor sta în cale în Groenlanda. Emmanuel Macron a răspuns că nu se lasă intimidat sau amenințat. De aceea, este de așteptat ca discuțiile dintre liderii europeni și liderul american să fie foarte tensionate. Steve Witkoof, emisarul special, Jared Kushner, negociatorul cu Rusia și ginerele lui Trump, precum și secretarul de Stat Marco Rubio vor fi parte a delegației SUA la Forumul Economic Mondial. „Fără SUA, nimic nu se va întâmpla”, a spus un oficial european implicat în negocieri, făcând referire și la promisiunile Marii Britanii și Franței că vor staționa trupe în Ucraina de după armistițiul cu Rusia. „Nu este clar cum se simte cu adevărat Trump”. Cine vor fi participanții Șase lideri europeni, plus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, vor lua parte la discuțiile de la Davos. Premierul britanic Keir Starmer spune că ar putea veni dacă Trump va organiza o discuție pe tema Ucrainei. Pe lângă tensiunile geopolitice, vor fi discuții și despre inteligența artificială. La discuțiile de la Davos vor veni președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, președintele Argentinei Javier Milei și președintele Columbiei Gustavo Petro. Borge Brende, cel care va găzdui evenimentul, a spus că vor veni peste 400 de invitați, în special oameni de afaceri, șefi de stat și oficiali guvernamentali din întreaga lume. Sursa Foto: Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Orbán pune alegerile din Ungaria sub semnul războiului sau păcii
Premierul Ungariei a dat sâmbătă startul precampaniei înaintea alegerilor din 2026, folosind tema războiului ca principal instrument politic. Adunare „anti-război” Evenimentul a avut loc la Miskolc, un oraș din estul Ungariei, în sala polivalentă a clubului sportiv Diósgyőri VTK și a fost prezentat public drept o adunare „anti-război”, potrivit portalului Beol.hu. Manifestarea a fost organizată de Digitális Polgári Körök (DPK), o rețea civică apărută recent, apropiată partidului de guvernământ Fidesz. Oficial, DPK nu este un partid, însă în practică funcționează ca o platformă de mobilizare politică, combinând activismul online cu evenimente publice de amploare. Orbán, noua miză: război sau pace În discursul său, Viktor Orbán a formulat explicit miza politică a perioadei următoare din perspectiva sa. „Întrebarea principală este dacă va fi război sau pace”, a spus premierul, afirmând că răspunsul nu se va da pe front, ci „la alegerile care urmează”. Orbán a reluat și mesajele sale despre suveranitate, amintind că a ajuns prima dată la Miskolc „când Ungaria era condusă de comuniști” și că s-a întors pentru a împiedica „repetarea acelui trecut”. Nemulțumiri la adresa finanțării Ucrainei Kocsis Máté, liderul grupului parlamentar Fidesz, a criticat sprijinul financiar acordat Ucrainei, susținând că acesta depășește fondurile primite de Ungaria de la aderarea sa la Uniunea Europeană. „Ucraina a primit în ultimii doi ani de trei ori mai mulți bani decât Ungaria de la aderarea la UE”, a declarat Kocsis. El susține că aceste decizii ar avea consecințe directe asupra populației și a invocat costuri pentru familiile maghiare. „Din cele 90 de miliarde de euro anunțate, 60 de miliarde merg către cheltuieli militare și 30 către cheltuieli de stat. După aceste decizii, devine clar ce lobby-uri se află în spatele continuării războiului”, a mai spus liderul Fidesz, referindu-se la ultimul pachet de sprijin financiar anunțat pentru Ucraina. Kocsis: opoziția, „pro-război” Kocsis a lansat și atacuri directe la adresa opoziției, în special a formațiunii TISZA, condusă de Magyar Péter, creditată în sondaje drept principalul rival al partidului de guvernământ, pe care a asociat-o cu poziții „pro-război” și cu elitele europene. Mitingurile continuă Organizatorii au anunțat continuarea seriei de adunări, următorul miting urmând să aibă loc sâmbăta viitoare, la Kaposvár, un important oraș din sud-vestul Ungariei. Rețeaua DPK, care se prezintă ca inițiativă civică, este estimată la peste 164.000 de membri în prezent și permite Fidesz să comunice politic în afara cadrului formal de partid. Alegerile din Ungaria sunt programate pentru data de 12 aprilie 2026.
Provocarea strategică majoră care îl pune la încercare pe premierul Marii Britanii, Keir Starmer
Prim-ministrul britanic Keir Starmer se apropie de un moment definitoriu de politică externă, pe măsură ce Regatul Unit se pregătește să reia dialogul cu China, scrie Express. Vizita sa așteptată la Beijing ar fi prima a unui premier britanic din 2018 încoace, de la deplasarea Theresei May, semnalând o posibilă schimbare după ani de relații tensionate. Un pariu strategic pentru relansarea economică Guvernul speră că relații mai bune cu Beijingul vor debloca investiții și oportunități comerciale pentru economia britanică aflată în dificultate. Dimensiunea economică a Chinei și influența sa globală fac tot mai dificilă evitarea angajamentului, în ciuda riscurilor politice. Starmer a susținut că Marea Britanie nu își poate apăra interesele fără un dialog direct cu marile puteri, inclusiv China. Vizite anterioare ale unor lideri importanți ai Partidului Laburist, inclusiv ale cancelarului Rachel Reeves, au pregătit deja terenul pentru reluarea contactelor. Controversa ambasadei și reacțiile politice Momentul este delicat, în contextul opoziției ferme față de construirea unei mega-ambasade chineze în centrul Londrei. Criticii avertizează că amplasamentul ar putea funcționa ca un important centru de informații, generând riscuri de securitate națională. Figuri conservatoare, inclusiv ministrul de interne adjunct Chris Philp, îl acuză pe Starmer că face concesii Beijingului pentru câștiguri economice. Disputa a amplificat presiunea asupra premierului, chiar înaintea unor decizii diplomatice-cheie. Puncte sensibile de securitate și tensiuni privind drepturile omului Dincolo de controversa ambasadei, persistă dosare sensibile legate de securitate și drepturile omului. Încarcerarea cetățeanului britanic Jimmy Lai a atras condamnări internaționale. Tensiunile legate de Taiwan reprezintă un alt câmp minat diplomatic, în condițiile în care aliații occidentali resping revendicările teritoriale ale Chinei. Apropierea Beijingului de Rusia și tratamentul aplicat minorității uigure complică și mai mult orice tentativă de apropiere. Un pariu calculat pe influența globală Starmer recunoaște că China reprezintă riscuri reale de securitate, dar insistă că lipsa dialogului slăbește poziția Marii Britanii. El a indicat vizitele frecvente ale liderilor europeni în China drept dovadă că Londra a rămas în urmă pe plan diplomatic.