Zelenski: acordul de pace convenit cu Trump ar putea fi semnat săptămâna viitoare
Volodimir Zelenski a declarat că acordul de pace al lui Donald Trump ar putea fi semnat săptămâna viitoare, dacă se convine asupra termenilor, potrivit Independent. Documente între Ucraina și SUA privind războiul ucrainean ar putea fi semnate la Davos, a explicat Zelenski. O delegație ucraineană va călători în SUA pentru negocieri privind garanțiile de securitate și un „pachet de prosperitate” în cazul unui armistițiu. Volodimir Zelenski a făcut declarație în fața jurnaliștilor de la Kiev. Președintele ucrainean și-a exprimat speranța că documentele ar putea fi semnate în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde liderii mondiali se vor reuni pentru discuții. Echipa ucraineană va solicita clarificări din partea SUA cu privire la poziția Rusiei față de eforturile diplomatice de a pune capăt războiului. Moscova a refuzat să cedeze în ceea ce privește cererile sale pentru a semna un acord de pace. Călătoria la Davos se va produce după ce Trump l-a acuzat pe Zelenski că a blocat semnarea unui acord. Liderul SUA a susținut că Putin „este pregătit să facă o înțelegere”, în timp ce „Ucraina este mai puțin pregătită să ajungă la un acord”.
Donald Trump mulțumește conducerii Iranului pentru că a anulat spânzurările protestatarilor
Donald Trump a trimis mesajul pe propria rețea de socializare Truth Social. „Respect foarte mult faptul că toate spânzurările programate, care urmau să aibă loc ieri (peste 800 dintre ele), au fost anulate de conducerea Iranului. Mulțumesc”, a scris Donald Trump. Americanii susțin că Iranul a suspendat 800 de execuții ale cetățenilor condamnați pentru că au protestat față de conducerea statului. Asta în urma presiunilor făcute de americani și după ce Donald Trump ar fi fost convins de țările din Golf să nu atace Iranul. „Toate opțiunile rămân pe masă pentru Statele Unite”, a declarat, joi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, adăugând că președintele american a avertizat Teheranul cu privire la „consecințe grave” dacă reprimarea mișcării de protest va continua. Guvernul american anunțase anterior sancțiuni economice împotriva oficialilor acuzați de coordonarea represiunii, inclusiv a lui Ali Larijani, care conduce cel mai înalt organism de securitate al Iranului. De la începutul protestelor din 28 decembrie, Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție împotriva Teheranului, înainte de a susține miercuri că a fost informat „de surse foarte importante” că „uciderile au încetat” și că execuțiile planificate ale demonstranților „nu vor avea loc”. Cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în Iran în timpul celor două săptămâni de proteste naționale. Alte mii de persoane au fost arestate în timpul protestelor care amenință regimul islamic.
Teorie înfricoșătoare: Dacă Vladimir Putin ar fi asasinat, Europa ar fi ștearsă de pe hartă
Serghei Karaganov este cunoscut pentru declarațiile amenințătoare la adresa Europei. El susține că Europa „a devenit din nou expresia cea mai absolută a răului care afectează omenirea”, potrivit Le Figaro. Invitat la podcastul lui Tucker Carlson, ideologul rus a afirmat că, dacă Vladimir Putin ar fi asasinat, „Europa ar fi ștearsă de pe harta umanității”. „Vor începe să atace Europa cu arme convenționale, apoi cu valuri de rachete nucleare. Acești idioți nu înțeleg altceva decât suferința fizică”, a spus Serghei Karaganov. Serghei Karaganov este un antieuropean convins și ocupă poziția de președinte de onoare al influentului Consiliu de Stat pentru Politica Externă și de Apărare (SVOP). „Înfrângerea necondiționată a Europei” Întrebat de Tucker Carlson despre finalul războiului din Ucraina, Karaganov a replicat tăios. „Acest război se va încheia doar atunci când Rusia va reuși să obțină înfrângerea necondiționată a Europei. Să sperăm, fără a o distruge. Nu luptăm împotriva Ucrainei sau a lui Zelenski; luptăm din nou împotriva Europei, care este sursa tuturor relelor din istoria umanității”, a declarat ideologul. În timpul interviului de o oră, Karaganov a spus că întreaga Europă a fost de acord cu nazismul german în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „Europa ne-a invadat în mod repetat în timpul ambelor războaie mondiale. În ciuda înfrângerilor, ei încă insistă asupra războiului. Europa a târât Statele Unite în războaiele lor”, a afirmat el. Discursul consilierului Kremlinului a fost publicat vineri pe rețelele de socializare. Acesta contrastează puternic cu ultima declarație a Kremlinului, care tot vineri a descris ca fiind „pozitivă” disponibilitatea declarată a unor țări europene, inclusiv Italia și Franța, de a restabili dialogul cu Rusia.
Mister în Marea Britanie. Cinci premii la loto în valoare de 13 milioane de lire sterline nu sunt revendicate, cel mai mare este de 10 milioane
Cinci premii la loterie nu au fost revendicate de mult timp în Marea Britanie, potrivit Sky News. De exemplu, un câștigător misterios la loterie nu și-a revendicat premiul de peste 10 milioane de lire sterline. Biletul câștigător a fost cumpărat în Bexley, în octombrie 2025, are valoarea de 10.633.323 de lire sterline. Termenul limită de 180 de zile pentru revendicarea premiului expiră pe 2 aprilie. De asemenea, există alte patru bilete în valoare totală de 3,1 milioane de lire sterline care nu au fost revendicate. Primul dintre acestea, în valoare de 1 milion de lire sterline, trebuie revendicat până pe 11 februarie. Biletul a fost cumpărat în Birmingham pe 15 august anul trecut. Un alt bilet cumpărat în South Gloucestershire în noiembrie, în valoare de 1 milion de lire sterline, trebuie revendicat până pe 30 aprilie. Al treilea bilet, tot de 1 milion de lire sterline, a fost cumpărat în Dorset în noiembrie, și trebuie revendicat până pe 3 mai. Ultimul pe listă este un bilet cumpărat în Powys pe 12 decembrie care trebuie revendicat până pe 10 iunie. Acesta valorează 112.091 de lire sterline. Dacă premiile nu vor fi revendicate, banii vor fi folosiți în cadrul proiectelor finanțate de Loteria Națională.
Trump se proclamă regele tarifelor vamale și amenință țările care îi stau în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei
Președintele american Donald Trump a amenințat cu taxe vame țările care vor încerca să-i stea în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei. El a insistat din nou cu dorința de a prelua controlul asupra insulei arctice, un teritoriu autonom ce aparține Danemarcei. Trump susține că SUA au nevoie de Groenlanda pentru „securitate națională” și combaterea flotelor chineze și ruse din regiunea arctică. Danemarca, sprijinită de alte țări europene, printre care Franța și Germania, susține că este pregătită să-și apere teritoriul chiar și cu forța militară. Trump amenință cu taxe vamale Trump a evitat să folosească termeni ce ar descrie o confruntare din interiorul NATO și spune că va riposta cu taxe vamale crescute împotriva oricărui membru al alianței care se va opune anexării Groenlandei. „S-ar putea să impun taxe vamale ţărilor care nu joacă corect în ceea ce priveşte Groenlanda, pentru că avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea naţională”, a declarat preşedintele american cu ocazia unei mese rotunde organizate la Casa Albă. Danemarca a trimis joi o misiune militară europeană în Groenlanda. Franţa, Suedia, Germania şi Norvegia, alături de Ţările de Jos, Finlanda şi Regatul Unit, au anunţat trimiterea de personal militar pentru o misiune de recunoaştere care se înscrie în cadrul exerciţiului danez „Arctic Endurance” organizat împreună cu aliaţii din NATO. Într-un interviu pentru Al Jazeera, un localnic din Groenlanda a spus că se teme „să devină american” după ce Trump a insistat pe ideea că va cumpăra Groenlanda de la Danemarca și că nu va accepta cu ușurință „nu” ca răspuns. Locuitorii insulei arctice se plâng că anexarea de către amricani le-ar putea pune resursele miniere în pericol. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă anunță că nu-i pasă de poziția Europei pe Groenlanda. Olanda și UK au trimis fiecare câte 1 militar să apere teritoriul danez
Elvețienii ar putea să decidă printr-un referendum dacă mai vor imigranți sau nu / Ei se tem de pierderea identității lor culturale și se întreabă până unde e destul
Analiză Bloomberg explozivă: Elveția are în dezbatere una dintre cele mai sensibile teme ale momentului, pe fondul creșterii accelerate a populației și al imigrației ridicate. După un deceniu în care populația a crescut de aproximativ cinci ori mai rapid decât media vecinilor europeni, 27% din populația elvețiană nu are cetățenie elvețiană. Ceea ce-i atrage pe străini sunt salariile mari, stabilitatea și nivelul de trai ridicat care au transformat statul alpin într-o destinație atractivă pentru muncitori din întreaga lume. Referendum până la sfârșitul anului Însă această „atracție” a venit la pachet cu îngrijorări tot mai mari din partea populației, iar în acest context Partidul Popular Elvețian, o formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, a inițiat și a promovat o mișcare cu care tot mai mulți elvețieni sunt de acord: „Nu Elveției celor zece milioane!”, care propune plafonarea populației la maximum 10 milioane de locuitori. Partidul Popular Elvețian a militat mult timp pe o platformă anti-imigrație care l-a ajutat să devină cel mai mare partid din țară. În 2007, a făcut campanie cu un afiș mult criticat care înfățișa oi albe dădeau afară o oaie neagră dintr-un câmp acoperit de steagul elvețian și a susținut, de asemenea, interzicerea minaretelor, care a fost adoptată printr-un referendum în 2009. Problema este deosebit de profund înrădăcinată în Elveția, unde regulile împotriva străinilor sunt deja stricte. Cetățenia poate fi obținută după o perioadă de așteptare de cel puțin zece ani, sub rezerva unor condiții stricte, iar în municipalitățile mai mici, consiliul local poate respinge cererea chiar și atunci. Dezbaterea privind imigrația atinge direct identitatea națională, neutralitatea prețuită și întrebarea unde se află Elveția într-o eră de instabilitate geopolitică și tensiuni globale în creștere. Întrebarea este cât de deschisă sau închisă își poate permite țara să fie într-o astfel de lume. Un referendum pe această temă ar urma să aibă loc până la finalul anului. Ar putea intra în discuție însuși acordul de liberă circulație Propunerea nu vizează natalitatea, ci imigrația. La atingerea pragului de 9,5 milioane de locuitori, ar urma să fie restricționată intrarea anumitor categorii, precum solicitanții de azil sau membrii de familie ai străinilor deja rezidenți. La 10 milioane, ar intra în vigoare măsuri suplimentare, iar în ultimă instanță Elveția ar putea renunța la acordul de liberă circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană. Susținătorii inițiativei invocă presiunea tot mai mare asupra pieței imobiliare, sistemului de sănătate și infrastructurii, dar și teama de pierdere a identității culturale. Un sondaj realizat în decembrie arată că aproape jumătate dintre alegători, din toate categoriile de vârstă, privesc favorabil ideea limitării populației. Mediul economic își dă ochii peste cap și se opune De cealaltă parte, liderii de afaceri, băncile și marile companii avertizează asupra consecințelor economice. Elveția și-a construit prosperitatea modernă pe baza unei economii deschise și a atragerii forței de muncă din exterior, mai ales după acordul din 1999 cu UE privind libera circulație. Industrii-cheie precum sectorul financiar, cel farmaceutic, industria ceasurilor sau marile multinaționale – UBS, Roche, Nestlé sau Swatch – depind într-o proporție semnificativă de angajați străini. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că limitarea imigrației ar duce la lipsă de competențe, relocarea investițiilor și, în final, la slăbirea economiei. Totodată, renunțarea la libera circulație ar pune în pericol accesul la piața unică europeană, care absoarbe aproximativ jumătate din exporturile elvețiene. Este despre identitate și despre viitor Lăsând cifrele la o parte, discuția atinge teme profunde legate de identitatea națională, neutralitate și poziționarea Elveției într-o lume marcată de tensiuni geopolitice. Istoric, țara a trecut de la statutul de stat sărac și de emigrație la una dintre cele mai bogate economii din lume, transformare strâns legată de deschiderea către exterior. Guvernul elvețian a semnat în 2024 un nou acord cu Uniunea Europeană, care menține libera circulație a persoanelor, însă și acesta va fi supus unui referendum. Partidele de centru-stânga și o parte a clasei politice consideră cooperarea strânsă cu Europa singura opțiune realistă, în lipsa unor alternative economice solide în afara continentului. Referendumul privind plafonarea populației se anunță astfel nu doar un vot despre imigrație, ci și un test major privind direcția pe care Elveția dorește să o urmeze: o societate mai închisă, în numele protejării identității și resurselor, sau una deschisă, care acceptă provocările globalizării pentru a-și menține prosperitatea.
Donald Trump amenințat de un oficial de rang înalt: Îi vom tăia mâna și degetul
Donald Trump a fost amenințat de generalul Mohsen Rezaei, un oficial iranian de rang înalt, potrivit Express. El este membru într-un consiliu al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Mohsen Rezaei a comentat amenințările lui Trump privitoare la Iran. „Trump a spus că are mâna pe trăgaci. Îi vom tăia mâna și degetul”, a spus Rezaei adăugând că Iranul nu va mai accepta un armistițiu dacă țara este atacată. „Dacă mergem mai departe, nu se va mai vorbi despre un armistițiu. Nu acordați atenție reținerii și răbdării strategice de care am dat dovadă. Opriți-vă chiar acum. Faceți un pas înapoi, altfel niciuna dintre bazele voastre din regiune nu va fi în siguranță”, a transmis generalul iranian. Rezaei este o figură extrem de influentă în cadrul cercului politic și militar al Iranului. El a fost comandant șef al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), o funcție pe care a deținut-o din 1980 până în 1997. Ulterior, a ocupat mai multe funcții importante, inclusiv vicepreședinte pentru afaceri economice și secretar al Consiliului Suprem pentru Coordonare Economică, un organism care modelează politica economică națională. Amenințarea apare în contextul în care portavionul USS Abraham Lincoln s-a apropiat de Iran. Acesta are avioane de vânătoare, distrugătoare cu rachete ghidate și un submarin de atac. În paralel, președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri că ia în considerare acțiuni militare dacă forțele de securitate iraniene vor face rău protestatarilor pașnici din Iran.
Dezastrele naturale au provocat pierderi la nivel mondial de aproape 200 de miliarde de dolari în 2025.
Din pierderile totale, 108 miliarde de dolari au fost asigurate, într-un an în care pagubele cauzate de dezastre naturale au scăzut cu 39% față de anul precedent, când au ajuns la 368 de miliarde de dolari, potrivit EFE. În 2025, aproximativ 17.200 de persoane au murit în urma dezastrelor naturale la nivel mondial, „semnificativ mai multe” decât în 2024, când au murit 11.000, dar sub media ultimilor 10 și 30 de ani. Potrivit reasigurătorului, perspectivele pentru 2025 erau „alarmante în ceea ce privește inundațiile, furtunile severe și incendiile forestiere”, într-un context în care oamenii de știință sunt de acord „că aceste dezastre naturale devin din ce în ce mai grave și mai frecvente în multe părți ale lumii”. În total, aceste tipuri de evenimente au cauzat pierderi de 166 miliarde de dolari, din care 98 miliarde de dolari au fost asigurați, iar aceste costuri au fost mai mari decât mediile ultimilor 10 și 30 de ani. Incendiile din Los Angeles au provocat cele mai mari pierderi Incendiile de vegetație din zona Los Angeles (Statele Unite) din ianuarie 2015 au fost de departe cel mai costisitor dezastru natural al anului, cu pierderi de 53 de miliarde de dolari, din care 40 de miliarde de dolari au fost asigurați. De asemenea, au fost „cel mai scump incendiu de vegetație din istorie până în prezent” și au dus la moartea a 30 de persoane. În urma acestor incendii a urmat cutremurul cu magnitudinea de 7,7 grade din Myanmar, care a ucis 4.500 de oameni și a provocat pierderi de 12 miliarde de dolari, însă doar o mică parte din acesta a fost asigurată. Un sezon neobișnuit de taifunuri Cicloanele tropicale au cauzat pierderi de 37 de miliarde de dolari la nivel mondial în 2025, din care aproximativ 6 miliarde de dolari au fost asigurate, ceea ce reprezintă costuri totale semnificativ mai mici decât mediile pe 10 și 30 de ani, în mare parte pentru că niciun uragan nu a lovit uscatul în Statele Unite. În 2025, trei uragane de categoria cinci – cea mai înaltă categorie – s-au format în Atlanticul Nord-Tropical, cel mai mare număr din 2005, când regiunea New Orleans a fost devastată de Katrina, care, potrivit asigurătorului, rămâne unul dintre cele mai costisitoare dezastre naturale din toate timpurile. Deosebit de semnificativ în acest an a fost uraganul Melissa, unul dintre cele mai puternice uragane care au lovit uscatul de când au început să se înregistreze. Furtuna s-a deplasat încet prin Caraibe, provocând distrugeri devastatoare în Jamaica și afectând grav Cuba, cu pierderi totale estimate la 9,8 miliarde de dolari, din care aproximativ 3 miliarde de dolari au fost asigurate. În Pacific, Japonia a fost în mare parte ferită de taifunuri, care au afectat Asia de Sud-Est mai mult decât de obicei, inclusiv Thailanda, Vietnam, Indonezia, Filipine și China, cu inundații severe în mai multe țări.
Ucraina modifică restricțiile de circulație pe fondul agravării crizei energetice
Ucraina a schimbat regulile privind restricțiile de circulație și permite populației să iasă din locuințe în timpul orelor limitate pentru a ajunge la „Punctele de Invincibilitate”, scrie Kyiv Post. Acestea sunt centre de sprijin de urgență care oferă căldură, electricitate și servicii de bază. Decizia apare în contextul unei crize energetice tot mai grave la nivel național. Anunțul a venit din partea viceprim-ministrului și ministrului Energiei, Denîs Smîhal. El a declarat că Ucraina se confruntă cu o urgență energetică după atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Potrivit noilor reguli, civilii pot circula în intervalul de stare de asediu, între miezul nopții și ora 5 dimineața, exclusiv pentru a ajunge la Punctele de Invincibilitate. Starea de asediu rămâne activă și nu se aplică o ridicare generală a restricțiilor. Smîhal a spus că modificare e menită să permită populației acces la căldură și siguranță în timpul întreruperilor prelungite de electricitate și încălzire, accentuate de temperaturile scăzute. Măsuri ale guvernului pentru gestionarea crizei Denîs Smîhal a precizat că autoritățile au adoptat mai multe măsuri suplimentare pentru a limita efectele crizei energetice din perioada aceasta. Echipele de intervenție din sectorul energetic funcționează la capacitate maximă, cu centre de comandă separate pentru Kiev și zona din jurul capitalei. Autoritatea de reglementare în domeniul energiei, NKREKP, a primit instrucțiuni pentru a grăbi și simplifica procedurile de conectare a surselor de alimentare de rezervă. Procesele de aprobare și inspecție nu trebuie să depășească două zile fiecare. Echipamentele de alimentare de rezervă urmează să fie redistribuite între regiuni pentru a sprijini spitalele și alte obiective importante. Companiile de stat, inclusiv Ukrzaliznytsia și Naftogaz, au obligația de a importa urgent energie electrică în sezonul de încălzire 2025-2026, pentru a acoperi cel puțin jumătate din necesar.
Emmanuel Macron: Franța preia rolul principal în furnizarea de informații pentru Ucraina
Președintele Emmanuel Macron, a declarat joi că Franța a devenit principalul furnizor de informații pentru Kiev, prin înlocuirea Statele Unite ale Americii, notează Kyiv Post. Scopul adevărat al Franței este sprijinul apărării Ucrainei împotriva invaziei rusești. Emmanuel Macron a afirmat că aproximativ două treimi din capacitățile de informații ale Ucrainei provin în prezent din Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs adresat armatei franceze, anunță Interfax Ukraine. „Dacă acum un an Ucraina era predominant dependentă de capacitățile de informații americane, astăzi Franța furnizează două treimi din aceste capacități. Două treimi!”, a spus Macron. În octombrie 2025, oficiali americani și ucraineni care au dorit să rămână anonimi au declarat pentru Financial Times că Washingtonul a ajutat în mod discret Ucraina să lanseze atacuri asupra instalațiilor petroliere rusești, prin oferirea de date. Potrivit informațiilor, aceste date au inclus traseul, altitudinea, momentul și detalii ale misiunilor, ceea ce a permis dronelor ucrainene să evite apărarea aeriană a Rusiei. Nu este clar dacă Emmanuel Macron s-a referit la aceleași tipuri de capabilități, precum datele satelitare sau sistemele de cartografiere, care au sprijinit aceste atacuri. Un oficial al Ministerului Apărării din Franța a declarat pentru Reuters că majoritatea capabilităților au caracter tehnic, însă nu a oferit alte explicații. Cu toate astea, Reuters a precizat că afirmațiile lui Emmanuel Macron contrazic declarațiile făcute în decembrie de fostul șef al serviciilor de informații militare ucrainene. Acesta a susținut atunci că Statele Unite rămân principalul furnizor de informații. Serviciul HUR nu a comentat cele mai recente afirmații ale președintelui francez. În discursul de joi, Macron a cerut accelerarea eforturilor în domeniul dezvoltării armamentului. El a spus că producătorii francezi de arme se află în urma Ucrainei în anumite domenii. Președintele francez a menționat în discurs și atacul recent al Rusiei cu racheta Oreshnik asupra orașului Lviv din vestul Ucrainei și a spus că acest tip de rachetă poate viza Parisul. El a cerut inițierea unor programe similare pentru „aceste noi tipuri de arme”. „Dacă vrem să rămânem fiabili, noi, europenii, și în special Franța, trebuie să dezvoltăm aceste noi tipuri de arme care vor schimba regulile jocului pe termen scurt”, a spus Macron.