Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice: Cum funcționează instituția care susține puterea în Iran
IRGC a fost creat imediat după prăbușirea monarhiei conduse de șah și instaurarea Republicii Islamice sub conducerea ayatollahului Ruhollah Khomeini. Noua conducere din Iran avea nevoie de o structură absolut loială, capabilă să apere realizările revoluției împotriva oricărei amenințări interne sau externe. Întrucât armata clasică era privită cu neîncredere, Gărzile Revoluționare au fost concepute ca o entitate separată, profund ideologizată și fidelă liderului suprem. O forță dedicată revoluției din Iran Conform Encyclopaedia Britannica, în decursul anilor, IRGC și-a extins mult rolul inițial de unitate militară. Funcționează independent de armata regulată, având propriile forțe terestre, aeriene și navale, precum și structuri specializate pentru operațiuni externe. Cea mai cunoscută dintre acestea este Forța Quds, activă în sprijinirea grupărilor și aliaților Iranului din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, Gărzile Revoluționare contribuie semnificativ la menținerea stabilității regimului. Prin intermediul miliției Basij, ele participă la reprimarea manifestărilor de stradă, monitorizarea populației și limitarea activității opoziției politice. Putere economică și conexiuni politice Influența IRGC depășește domeniul securității. În timp, organizația a dezvoltat un amplu conglomerat economic, cu activități în energie, construcții, telecomunicații și infrastructuri strategice. O parte dintre aceste operațiuni se desfășoară netransparent, alimentând acuzații de corupție și favoritism. În sfera politică, numeroși foști membri ai Gărzilor Revoluționare ocupă funcții importante, inclusiv în parlament și guvern, consolidând legătura dintre instituția militară și procesul de luare a deciziilor la nivel de stat. Critici și reacții internaționale Organizații internaționale pentru drepturile omului au acuzat IRGC de implicare în încălcări grave ale drepturilor civile, de la rețineri arbitrare până la utilizarea forței letale împotriva protestatarilor. Ca urmare, Statele Unite au desemnat în 2019 IRGC drept organizație teroristă – o măsură fără precedent aplicată unei structuri militare oficiale. Liderii săi au fost, de asemenea, vizați de sancțiuni impuse de alte state și de Uniunea Europeană. Influența Gărzilor Revoluționare depășește granițele Iranului, având un impact semnificativ asupra echilibrului de securitate din Orientul Mijlociu. Potrivit analiștilor, înțelegerea politicii iraniene este imposibilă fără a lua în considerare rolul acestei instituții, care cumulează putere militară, economică și ideologică într-o manieră rar întâlnită.
Centrul Nobel pentru Pace, reacție în ziua în care Donald Trump a primit medalia Nobel de la Maria Corina Machado
Gestul a fost interpretat ca o încercare de a influența poziția administrației americane în raport cu viitorul politic al Venezuelei. Un oficial al Casei Albe a confirmat ulterior că Donald Trump intenționează să păstreze medalia. În aceeași zi, Centrul Nobel pentru Pace din Oslo a reacționat public, subliniind că, deși medalia poate schimba proprietarul, titlul de laureat al Premiului Nobel pentru Pace nu poate fi transferat. „Odată ce Premiul Nobel este anunțat, acesta nu poate fi revocat, împărțit sau transferat altora. Decizia este definitivă și rămâne valabilă pentru totdeauna”, a transmis instituția. Precizările Centrului Nobel pentru Pace despre medalia Premiului Nobel pentru Pace Centrul Nobel pentru Pace a explicat că medalia Nobel are un diametru de 6,6 cm, cântărește 196 de grame și este realizată din aur. Pe avers se află portretul lui Alfred Nobel, iar pe revers sunt reprezentați trei bărbați care se îmbrățișează, simbolizând fraternitatea. Designul a rămas neschimbat de peste 120 de ani. Reprezentanții muzeului au mai arătat că există precedente în care medalii ale Premiului Nobel pentru Pace au fost donate sau vândute. Un exemplu cunoscut este cel al jurnalistului rus Dmitri Muratov, care și-a scos medalia la licitație pentru peste 100 de milioane de dolari, fondurile fiind direcționate către sprijinirea refugiaților din Ucraina. The #NobelPeacePrize medal. It measures 6.6 cm in diameter, weighs 196 grams and is struck in gold. On its face, a portrait of Alfred Nobel and on its reverse, three naked men holding around each other’s shoulders as a sign of brotherhood. A design unchanged for 120 years. Did… pic.twitter.com/Jdjgf3Ud2A — Nobel Peace Center (@NobelPeaceOslo) January 15, 2026 Reacția lui Donald Trump la primirea medaliei Premiului Nobel pentru Pace Donald Trump a scris pe rețelele sociale că a fost „o mare onoare” să o întâlnească pe Maria Corina Machado și că gestul acesteia reprezintă „un semn de respect reciproc”. Casa Albă a publicat și o fotografie în care președintele ține în mână o ramă aurie cu medalia. Totuși, Institutul Nobel din Norvegia a reiterat că, indiferent cine deține fizic medalia, titlul de laureat al Premiului Nobel pentru Pace rămâne exclusiv al persoanei desemnate. Trump a declarat pentru Reuters: „Ea a câștigat Premiul Nobel pentru Pace”, infirmând ideea că ar dori să preia onoarea. President Donald J. Trump meets with María Corina Machado of Venezuela in the Oval Office, during which she presented the President with her Nobel Peace Prize in recognition and honor.🕊️ pic.twitter.com/v7pYHjVNVO — The White House (@WhiteHouse) January 16, 2026 Ce înseamnă acest gest pentru imaginea Premiului Nobel pentru Pace Specialiștii consideră că gestul Mariei Corina Machado este unul simbolic, cu miză politică, dar fără efect juridic asupra statutului premiului. Regulamentele Comitetului Nobel norvegian sunt clare: Premiul Nobel pentru Pace nu poate fi transferat, revocat sau împărțit, indiferent de circumstanțe. Astfel, deși Donald Trump poate păstra medalia ca obiect, Maria Corina Machado rămâne singura laureată recunoscută oficial a Premiului Nobel pentru Pace.
Polonia cere despăgubiri Rusiei pentru crimele și distrugerile din perioada URSS
O instituție publică istorică poloneză a început catalogarea daunelor, potrivit presei de la Varșovia, într-un demers care ar putea amplifica tensiunile deja ridicate dintre cele două state. Vice-ministrul de externe Władysław Teofil Bartoszewski a declarat pentru cotidianul Rzeczpospolita că „guvernul polonez nu a recunoscut niciodată ca fiind încheiată problema reparațiilor de război” pentru pierderile personale și materiale cauzate de agresiunea URSS și de crimele staliniste. Potrivit oficialului, subiectul a fost ridicat în mod repetat în relația cu Moscova, însă fără rezultate concrete. Polonia cere despăgubiri Rusiei după demersuri similare față de Germania Inițiativa vine la câțiva ani după ce Varșovia a cerut Germaniei despăgubiri pentru distrugerile din al Doilea Război Mondial, prezentând în 2022 o evaluare de aproximativ 1,4 trilioane de euro. Acea campanie, susținută de actualul președinte Karol Nawrocki, a tensionat relațiile polono-germane și a readus în prim-plan tema responsabilității istorice. Institutul Pierderilor de Război intră în acțiune Directorul Institutului Pierderilor de Război, Bartosz Gondek, a precizat că cercetările vizează daunele suferite „ca urmare a agresiunii URSS din septembrie 1939, a ocupării provinciilor estice și a consecințelor economice și sociale ale dominației sovietice”. Opt cercetători lucrează în prezent la acest proiect, însă finalizarea raportului este estimată a dura mai mulți ani. Gondek a avertizat că documentarea este dificilă, întrucât o mare parte din arhive au fost distruse, falsificate sau ascunse, iar accesul la arhivele din Rusia este limitat. Materialele din Belarus și Ucraina sunt, de asemenea, greu de obținut. Uniunea Sovietică a invadat estul Poloniei la 17 septembrie 1939, la două săptămâni după atacul Germaniei naziste. După război, Polonia a intrat sub influența Moscovei și a pierdut teritorii istorice cunoscute sub numele de Kresy, aflate astăzi în Lituania, Ucraina și Belarus. Guvernul polonez susține că nu a renunțat niciodată oficial la dreptul său la despăgubiri și că nici URSS, nici Federația Rusă nu au rezolvat această chestiune. Demersul riscă să adâncească ruptura diplomatică dintre Varșovia și Moscova, deja afectată de invazia Rusiei în Ucraina și de acuzațiile privind atacuri hibride asupra Poloniei. Deși autoritățile poloneze nu intenționează să numească un trimis special pentru acest dosar, mesajul transmis este clar: responsabilitatea istorică trebuie asumată. „A sosit momentul să fie abordată această parte a istoriei Poloniei, neglijată mult timp”, a declarat Gondek, avertizând că nu doar Germania, ci și moștenitorii politici ai URSS trebuie să răspundă pentru trecut.
Canada și China vor realiza progrese istorice prin noul parteneriat, spune premierul Carney
„Împreună putem valorifica ce a fost mai bun în relația noastră de până acum și putem construi una nouă. Vom oferi stabilitate, securitate și prosperitate pentru oamenii de pe ambele maluri”, a spus Carney în deschiderea întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, în Sala Mare a Poporului din Beijing, potrivit BBC. Xi Jinping a salutat evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale, menționând „o întoarcere a relațiilor” de la întâlnirea de la summitul APEC de anul trecut și subliniind că dezvoltarea sănătoasă și stabilă a relațiilor China-Canada contribuie la pacea și prosperitatea mondială. Mark Carney, primul oficial din Canada care se află în vizită oficială în China după 2017, a mai spus că ambele părți trebuie să se concentreze pe sectoarele în care se pot realiza câștiguri imediate și durabile: agricultură, energie și finanțe. Evenimentul a continuat cu un prânz de lucru găzduit de Xi Jinping, la care au participat delegațiile celor două țări. Această întâlnire marchează reluarea dialogului diplomatic după mai mulți ani de tensiuni și este văzută de ambele părți drept un „punct de plecare” pentru o nouă etapă în relațiile bilaterale. Premierul canadian a avut misiunea de a consolida relația cu al doilea partener comercial al Canadei după Statele Unite, continuând luni de eforturi diplomatice menite să depășească tensiunile și conflictele anterioare.
Misterul momentului viral cu Leonardo DiCaprio la Golden Globe a fost lămurit: Cine era vizat de glumele actorului
La ceremonia recentă a Golden Globe Awards, DiCaprio a fost filmat conversând energic cu cineva din sală. El și-a însoțit vorbele cu gesturi ironice și mimici exagerate. În timp ce gesticula, actorul părea să facă aluzie la „k-pop” și indica o persoană aflată mai departe. Clipul, distribuit inclusiv pe conturile oficiale ale premiilor, s-a răspândit rapid online, alimentând întrebarea: cine era în vizorul glumelor celebrului actor? @goldenglobes Enjoy 30 seconds of Leonardo DiCaprio #GoldenGlobes ♬ original sound – Golden Globes Identitatea actriței implicate în dicuția cu DiCaprio Actrița Teyana Taylor, partenera lui DiCaprio în producția „One Battle After Another”, a dezvăluit că ea era cea cu care actorul glumea în acel moment, scrie Il Post. Inițial, unii internauți, interpretând mișcările buzelor lui DiCaprio, au crezut că acesta o ironiza pentru o presupusă confuzie între termenul „k-pop” și numele unei persoane. În realitate, discuția avea o cu totul altă semnificație. Într-un interviu pentru Access Hollywood, Teyana Taylor a explicat că dialogul se referea la filmul de animație „KPop Demon Hunters”. Acesta a fost laureat la categoria „Cel mai bun film de animație”. „Eram foarte fericită de victorie, copiii mei adoră filmul. Dansam și sărbătoream, iar Leo m-a surprins chiar atunci”, a povestit actrița, care în aceeași seară a obținut și premiul pentru „Cea mai bună actriță în rol secundar”. Înainte ca Taylor să clarifice situația, unele publicații au presupus că DiCaprio ar fi discutat cu actrița Chase Infiniti. Aceasta îi era colegă din același film și cunoscută ca fană k-pop. Declarațiile lui Taylor au infirmat însă această ipoteză. Leonardo DiCaprio a fost în centrul atenției și într-un alt moment al serii. Prezentatoarea Nikki Glaser a făcut o glumă despre viața lui personală și discreția pe care o păstrează în privința relațiilor. Actorul a primit gluma cu zâmbet, semn că, odată cu promovarea noului său film, a fost mai prezent în spațiul public decât de obicei.
Coreea de Sud. Incendiu de proporții într-o zonă din cartierul de lux Gangnam, din Seul
Un incendiu a izbucnit în Guryong Village, ultima zonă amenajată de barăci din Gangnam. Până în prezent nu au fost raportate victime. 47 de locuitori au fost evacuați preventiv, a declarat un oficial al Cartierului General pentru Situații de Urgență și Dezastre din Seul, citat de Reuters. Autoritățile au ridicat nivelul de alertă la nivelul doi, din cauza riscului ca incendiul să se extindă către o zonă montană din apropiere. La fața locului au fost trimise 85 de autospeciale de pompieri. Intervenția aeriană nu a fost posibilă, deoarece ceața densă și particulele fine de praf care acoperă orașul au împiedicat utilizarea elicopterelor. Ministrul sud-coreean pentru Siguranță, Yun Ho-jung, a cerut autorităților să „mobilizeze tot personalul și toate echipamentele disponibile pentru a se concentra pe salvarea vieților și stingerea incendiului”, potrivit agenției Yonhap. Guryong Village este cunoscută ca o enclavă de locuințe improvizate situată în contrast puternic cu zgârie-norii și clădirile de lux din Gangnam. Zona urmează să fie reconfigurată și transformată în complexuri rezidențiale moderne, conform planurilor autorităților locale.
Donald Trump anunță formarea unui Consiliu al păcii pentru Gaza, membrii urmează să fie anunțați
Membrii acestui consiliu vor fi anunțați „în curând”, a precizat Donald Trump pe platforma sa Truth Social. Trump a afirmat că acest consiliu este „cel mai mare și mai prestigios consiliu format vreodată, oriunde și oricând”. Consiliul va supraveghea un comitet tehnocratic palestinian de 15 membri, responsabil de gestionarea administrativă a Gazei după război, comitet anunțat cu puțin timp înainte. Planul prevede și trimiterea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care să asigure securitatea Gazei și să instruiască unități palestiniene de poliție selectate. Trump urmează să prezideze consiliul, conform informațiilor disponibile. „Cu sprijinul Egiptului, Turciei și Qatarului, vom asigura un Acord cuprinzător de demilitarizare cu Hamas, care include predarea tuturor armelor și distrugerea tuturor tunelurilor. Hamas trebuie să respecte angajamentele sale, inclusiv returnarea ultimului corp către Israel, și să procedeze fără întârziere la demilitarizarea completă. (…) Poporul din Gaza a suferit suficient de mult. Momentul este ACUM”, a mai precizat Donald Trump. Bassem Naim, lider Hamas, a declarat că acum „mingea este în terenul mediatorilor, al garantului american și al comunității internaționale” pentru a sprijini comitetul, potrivit AFP. Planul susținut de SUA a fost implementat inițial pe 10 octombrie și a facilitat eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și încetarea luptelor în teritoriu. Etapa a doua este acum în desfășurare, însă persistă probleme nerezolvate. Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a raportat că forțele israeliene au ucis 451 de persoane de la încetarea focului aparent. Pentru palestinieni, problema centrală rămâne retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza, prevăzută în plan, dar fără calendar detaliat. Hamas refuză să se angajeze public la dezarmarea completă, cerință esențială pentru Israel.
María Corina Machado spune că i-a oferit lui Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace în timpul întâlnirii de la Casa Albă
Lidera opoziției venezuelene, María Corina Machado, a declarat că i-a prezentat președintelui american Donald Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace, gest pe care l-a descris drept „o recunoaștere a angajamentului său unic față de libertatea noastră”, potrivit Associated Press. Machado nu a oferit detalii suplimentare despre momentul respectiv, iar Casa Albă nu a precizat dacă Trump a acceptat sau nu medalia. Institutul Nobel afirmase anterior că Machado nu ar putea transfera premiul către Trump. Reprezentanții Casei Albe declaraseră, înaintea întâlnirii, că o eventuală acceptare ar depinde exclusiv de decizia președintelui. Chiar și cu valoare simbolică, gestul este considerat neobișnuit, în condițiile în care Trump a pus anterior sub semnul întrebării capacitatea lui Machado de a conduce Venezuela după o operațiune militară americană care a dus la capturarea fostului președinte Nicolás Maduro. María Corina Machado, întâlnire cu ușile închise cu Donald Trump După discuția cu ușile închise de la Casa Albă, Machado a ieșit pentru a saluta zeci de susținători adunați în apropiere, oprindu-se să îmbrățișeze mai multe persoane. „Ne putem baza pe președintele Trump”, le-a spus ea, în timp ce unii dintre cei prezenți au scandat „Mulțumim, Trump”. Trump nu a comentat public întâlnirea. Scena entuziastă a contrastat însă cu declarațiile anterioare ale liderului american, care și-a exprimat scepticismul față de Machado și a sugerat disponibilitatea de a colabora cu Delcy Rodríguez, președinta interimară a Venezuelei și fost număr doi al lui Maduro. În timpul vizitei lui Machado la Washington, Rodríguez a susținut primul său discurs privind starea națiunii, rămânând responsabilă de administrarea curentă a țării. Trump a indicat că este dispus să lucreze cu autoritățile interimare de la Caracas, ceea ce a dus la marginalizarea politică a lui Machado, în ciuda rolului său central în opoziția venezueleană. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a descris-o pe Machado drept „o voce remarcabilă și curajoasă”, dar a subliniat că întâlnirea nu a însemnat o schimbare a evaluării lui Trump, pe care a caracterizat-o drept „una realistă”. Trump a afirmat anterior că Machado „nu are sprijinul și respectul necesar în interiorul țării” pentru a conduce, deși partidul său este considerat câștigător al alegerilor din 2024, respinse de Maduro. Leavitt a mai declarat că Trump sprijină organizarea unor noi alegeri în Venezuela „la momentul potrivit”, fără a preciza un calendar. Întâlnire de două ore María Corina Machado a petrecut aproximativ două ore și jumătate la Casa Albă și a refuzat să răspundă întrebărilor presei la plecare. Ulterior, pe Capitol Hill, ea a confirmat în fața jurnaliștilor că i-a oferit lui Trump medalia Nobel, în cadrul unei întâlniri cu senatori americani din ambele partide. Vizita sa la Washington a avut loc pe fondul intensificării presiunilor americane asupra Venezuelei. Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace anul trecut, a trăit în clandestinitate o mare parte din timp, lipsind inclusiv de la ceremonia de decernare, unde premiul a fost ridicat de fiica sa. Inginer de formație și figură marcantă a opoziției, ea contestă regimul din Venezuela încă din 2004 și a jucat un rol-cheie în mobilizarea populației împotriva realegerii lui Maduro în 2024, alegeri urmate de proteste masive și o represiune violentă din partea forțelor de securitate.
Șeful unei mari companii avertizează asupra scăderii standardelor de matematică în țara în care a luat doctoratul Nicușor Dan
Șeful Safran, Olivier Andriès, a vorbit în fața Senatului francez și a tras un semnal de alarmă cu privire la nivelul educației din Franța și efectul asupra economiei, potrivit Le Figaro. Pentru Olivier Andriès, reforma bacalaureatului din 2019, care a făcut matematica opțională, combinată cu scăderea performanțelor studenților la această materie, constituie o adevărată „bombă cu ceas” pentru economia franceză. „Franța a fost întotdeauna recunoscută pentru excelența sistemului său de învățământ matematic. Ceea ce mă îngrijorează, pentru că eu cred că este o bombă cu ceas, este scăderea treptată a nivelului”, a explicat liderul companiei. Olivier Andriès a pledat în fața senatorilor pentru revenirea la realism în ceea ce privește orientarea educațională. El a susținut că nu toți elevii pot sau ar trebui să urmeze aceleași căi, existând riscul de a trage în jos întregul sistem. „Stabilirea unui obiectiv de 80% dintre elevi care promovează bacalaureatul, sau chiar mai mult, și coborârea standardelor pentru a realiza acest lucru, ei bine, nu asta e calea. Pentru că, în cele din urmă, selecția are loc. Dacă nu se întâmplă acum, se va întâmpla mai târziu”, a avertizat el. Șeful Safran spune că industria franceză este amenințată El a propus ca matematica să fie reintegrată în programa de bază a școlii secundare. În sens contrar, prin reducerea numărului de candidați pentru programele științifice, pe termen lung, industria franceză este amenințată. De asemenea, este amenințat locul femeilor în aceste profesii, a susținut Olivier Andriès. „Impactul pe care l-am văzut foarte rapid în urma acestei decizii: o scădere a numărului de tinere care aplică la programe științifice și școli de inginerie”, a precizat liderul Safran. Safran este un grup industrial și tehnologic francez de talie mondială, lider în sectoarele aerospațial, de apărare și spațial. Compania proiectează și și produce motoare de avioane comerciale și militare, echipamente aeronautice, propulsie pentru rachete și nave spațiale, dar și sisteme de apărare. Președintele Românie a urmat cursurile Universității Sorbona Paris Nord Președintele român Nicușor Dan a urmat cursurile Universității Sorbona Paris Nord și a obținut doctoratul în matematică. Reprezentanții universității franceze l-au felicitat pe Dan după câștigarea alegerilor prezidențiale. „Nicuşor Dan, fost doctorand al universităţii, ales preşedinte al României. Universitatea Sorbona Paris Nord îi transmite felicitări lui Nicuşor Dan, ales Preşedinte al României la 18 mai 2025. Născut în 1969, Nicuşor Dan s-a ilustrat foarte devreme ca un minune matematic, câştigând medalia de aur de două ori la Olimpiada Internaţională”, au scris reprezentanții universității pe pagina de Facebook. Potrivit sursei citate, după ce a studiat la École Normale Supérieure, Nicușor Danse s-a alăturt Universităţii Sorbona Paris Nord, unde în 1998 a susţinut o teză de doctorat în matematică fundamentală intitulată „Curenţi verzi şi extensii meromorfice”, sub conducerea lui Christophe Soulé şi Daniel Barsky. „Nicuşor Dan întruchipează succesul unui parcurs universitar franco-român. Universitatea este bucuroasă să includă noul preşedinte al României printre foştii doctoranzi”, au precizat francezii.
Spaniolii se răzbună pe aducătorii de vești rele. Meteorologii din Spania sunt puși la zid pe X pentru că prognozează prăpădul climatic
Meteorologi și cercetători din Spania afirmă că sunt atacați și jigniți pe rețelele sociale doar pentru că explică fenomenele meteo și schimbările climatice. Ministrul mediului avertizează că aceste mesaje de ură, răspândite mai ales pe X, nu îi afectează doar pe specialiști, ci și pe oamenii care ajung să nu mai știe ce informații sunt reale și în cine pot avea încredere atunci când vine vorba de vreme sau climă, scrie The Guardian. Spania a fost puternic afectată de schimbările climatice în 2025. În august anul trecut, cel mai grav val de incendii al secolului a devastat aproape 400.000 de hectare, mai mult decât suprafața statului Mallorca, în timp ce temperaturile extreme au făcut ca această vară să fie cea mai fierbinte de când au început înregistrările și ultimii patru ani cei mai fierbinți din istorie. În același timp, ploile torențiale au stabilit și ele recorduri, iar inundațiile continue au prăpădit Regatul. Nu trageți în pianist! Ministrul mediului din Spania a transmis procurorilor un avertisment privind o „creștere alarmantă” a discursului instigator la ură și a atacurilor din mediul online îndreptate împotriva comunicatorilor din domeniul științei climatice, meteorologilor și cercetătorilor. Într-o scrisoare trimisă miercuri procurorilor specializați în infracțiuni motivate de ură, Sara Aagesen a precizat că mai multe rapoarte recente analizate de minister au identificat o „creștere semnificativă” a limbajului ostil la care sunt supuși experții în climă pe platformele digitale, preia A3CNN. Ministrul a spus că un studiu a constatat că 17,6% dintre mesajele ostile publicate pe rețeaua de socializare X conțineau „discurs instigator la ură, atacuri personale și denigrare îndreptate împotriva profesioniștilor care lucrează pentru a transmite informații științifice corecte și verificate”. Aagesen, care este și unul dintre cei trei vicepremieri ai Spaniei, a arătat că cercetarea relevă „o intensificare a atacurilor în ceea ce privește gravitatea, frecvența și violența acestora, atacuri care îi vizează atât pe meteorologi, cât și pe alți profesioniști implicați în comunicarea științifică”. Ministrul a explicat că a sesizat procurorii din cauza „rolului social important pe care acești profesioniști îl au în lupta împotriva dezinformării climatice”. Un studiu privind discursul instigator la ură îndreptat împotriva agenției meteorologice de stat din Spania, Aemet, a arătat că aceste atacuri influențează percepția publică asupra meteorologiei și au un impact direct asupra activității științifice. „Acest efect de descurajare poate limita progresul cunoașterii științifice și poate restrânge accesul publicului la informații corecte și de înaltă calitate. În plus, răspândirea teoriilor conspiraționiste despre controlul climei și manipularea vremii afectează direct percepția asupra stării actuale de alertă climatică. Negarea faptului că fenomenele meteo extreme sunt rezultatul încălzirii globale găsește sprijin în aceste teorii, subminând eforturile globale de atenuare și de răspuns la schimbările climatice”, se precizează în același document. Un alt studiu, realizat în 2024, a arătat că negarea urgenței climatice este deosebit de răspândită pe X, fiind identificată în 49,1% dintre postări, iar discursul instigator la ură legat de climă în 17,6% dintre postări. Recomandarea autorului: Anul 2025, unul fără precedent în Europa. Incendii devastatoare și inundații catastrofale în Spania. Ne vom obișnui cu dezastrele climatice?