Casa Albă: Trump a spus clar că vrea ca SUA să dobândească Groenlanda în ciuda prezenței militare europene
Casa Albă, prin vocea purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt, a transmis joi că discuțiile dintre miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei cu vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio au fost „productive”, potrivit Sky News. „A fost o întâlnire bună, cele două părți au convenit să înființeze un grup de lucru format din persoane care vor continua să poarte discuții tehnice privind achiziționarea Groenlandei. Aceste discuții vor avea loc, mi s-a spus, la fiecare două-trei săptămâni”, a spus Leavitt. Ea a subliniat faptul că poziția președintelui Trump nu s-a schimbat. „Președintele și-a exprimat destul de clar prioritatea, dorește ca Statele Unite să dobândească Groenlanda, crede că este cel mai bine pentru securitatea națională să facă acest lucru”, a explicat Karoline Leavitt. Purtătoarea de cuvânt a adăugat că țările europene care trimit trupe în Groenlanda nu vor afecta decizia lui Trump privind achiziționarea teritoriului. Liderul american consideră că doar controlul american poate proteja teritoriul arctic de Rusia și China. Declarațiile lui Leavitt contrastează cu declarația de la finalul întâlnirii de la Washington din care a reieșit că există un „dezacord fundamental” cu privire la viitorul Groenlandei. Recent, europenii au anunțat că trupe din Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia și Suedia se îndreaptă spre insula arctică pentru a asigura securitatea zonei.
Americanii susțin că iranienii au suspendat 800 de execuții programate pentru miercuri
Americanii anunță că Iranul a suspendat 800 de execuții ale cetățenilor condamnați pentru că au protestat față de conducerea statului, potrivit Le Figaro. Asta în urma presiunilor făcute de americani și după ce Donald Trump ar fi fost convins de țările din Golf să nu atace Iranul. „Toate opțiunile rămân pe masă pentru Statele Unite”, a declarat, joi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, adăugând că președintele american a avertizat Teheranul cu privire la „consecințe grave” dacă reprimarea mișcării de protest va continua. Americanii au impus noi sancțiuni economice Guvernul american anunțase anterior sancțiuni economice împotriva oficialilor acuzați de coordonarea represiunii, inclusiv a lui Ali Larijani, care conduce cel mai înalt organism de securitate al Iranului. De la începutul protestelor din 28 decembrie, Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție împotriva Teheranului, înainte de a susține miercuri că a fost informat „de surse foarte importante” că „uciderile au încetat” și că execuțiile planificate ale demonstranților „nu vor avea loc”. Atac oprit pe ultima sută de metri Un înalt oficial saudit a declarat joi pentru AFP că Arabia Saudită, Qatar și Oman l-au avertizat pe Donald Trump cu privire la riscul unor „urmări grave pentru regiune” în cazul unui atac american. Cele trei țări „au depus eforturi diplomatice intense de ultim moment pentru a-i convinge președintelui Trump să ofere Iranului șansa de a-și demonstra bunele intenții”, a declarat oficialul sub condiția anonimatului. Cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în Iran în timpul celor două săptămâni de proteste naționale. Alte mii de persoane au fost arestate în timpul protestelor care amenință regimul islamic.
Streamingul muzical atinge un record istoric: Peste 5 trilioane de ascultări în 2025
Conform raportului anual al companiei de analiză Luminate, 2025 a adus o creștere globală de 9,6% față de 2024. S-a marcat astfel cel mai mare nivel atins vreodată pentru streamingul muzical, scrie AP. În Statele Unite, streamurile audio „on-demand” au ajuns la 1,4 trilioane, cu 4,6% mai mult decât în anul precedent. Totuși, doar 43% dintre ascultări au provenit din melodii apărute în ultimii cinci ani. Asta sugerează o tendință de reorientare a publicului către muzica din catalogurile și stilurile mai vechi. Genurile care impulsionează creșterea: gospel, rock și latino Deși în SUA lansările recente au înregistrat, per ansamblu, un ușor declin, muzica creștină/gospel a contrazis acest trend. S-a marcat o creștere impresionantă de 18,5% față de 2024. Printre artiștii care au contribuit la acest avans se numără Brandon Lake, Forrest Frank și Elevation Worship. Rock-ul a cunoscut, la rândul său, un an solid, cu un plus de 6,4%, consolidându-și ponderea în totalul streamurilor. Muzica latino a crescut cu 5,2%, susținută de succesul masiv al lui Bad Bunny, care a acumulat 5,3 miliarde de ascultări în SUA în 2025. Bad Bunny a fost principalul factor al creșterii muzicii latino. Noul său album a adunat aproape 3 miliarde de streamuri pe piața americană. Taylor Swift și Morgan Wallen au fost singurii artiști care au depășit pragul de 5 milioane de unități echivalente de album într-un singur an, combinând vânzările cu streamingul. Streamingul muzical și artiștii generați de AI întră în mainstream Anul 2025 a marcat și intrarea puternică a artiștilor creați prin inteligență artificială în atenția publicului. Proiecte precum Xania Monet sau trupa rock The Velvet Sundown au ajuns în topurile Billboard, iar unele piese AI au urcat chiar pe primul loc în clasamentele digitale. Datele Luminate arată că acești artiști au acumulat zeci sau chiar sute de milioane de streamuri, semn al influenței crescânde a tehnologiei asupra industriei muzicale. Această evoluție ridică totodată întrebări legate de drepturile de autor și identitatea artistică. În ciuda schimbărilor de preferințe, rap-ul și R&B-ul rămân cele mai populare genuri în SUA, cu aproape 350 de miliarde de ascultări în 2025. Acestea sunt urmate de rock, pop, country și muzica latino, reflectând diversitatea gusturilor publicului. Anul 2025 reconfirmă dominația streamingului în consumul muzical și evidențiază capacitatea sa de adaptare. De la revenirea pieselor din arhivă, la creșterea genurilor de nișă și urcarea în topuri a artiștilor AI, peisajul muzical intră într-o nouă etapă, în care tehnologia și emoția se împletesc tot mai strâns.
Austria pregătește introducerea serviciului militar de la 16 ani: și femeile ar putea fi incluse
În iunie 2025, ministrul apărării Klaudia Tanner a înființat un comitet însărcinat cu elaborarea de planuri pentru serviciul militar obligatoriu. Decizia a venit ca răspuns la situația de securitate din regiune. Comitetul este format din 23 de membri și își va prezenta recomandările marți. Modelul „8+2″ are susținători în comitet Potrivit ziarului austriac, două modele sunt considerate cele mai fezabile în cercurile politice. Unul dintre acestea este modelul „8+2″, care se bucură de popularitate în cadrul comitetului. Conform acestui model, serviciul militar obligatoriu ar avea o durată de opt luni. Ar urma apoi perioade de instruire de două luni. Durata serviciului civil ar fi prelungită la douăsprezece luni. Al doilea model, preferat de SPÖ potrivit unor surse, ar menține perioada de serviciu de bază la șase luni. Ar reintroduce însă cerința de a urma câteva săptămâni sau luni de pregătire practică. Neos se opune prelungirii serviciului militar Proiectul ar putea stârni dezbateri în cadrul guvernului. Partidul Neos nu susține propunerea. „Ne-am opus întotdeauna prelungirii serviciului militar. Acest lucru nu face parte din programul guvernului. În prezent, nu văd o majoritate politică pentru acest lucru”, a declarat Douglas Hoyos, secretarul general al Neos. Model elvețian și recrutarea femeilor, propuse pe termen lung Raportul menționează și alte opțiuni. Printre acestea se numără un model de tip elvețian, care prevede patru luni de serviciu militar și câteva luni de pregătire practică. Ca scenarii pe termen lung, sunt propuse două modele suplimentare. Acestea prevăd serviciul militar obligatoriu și pentru femei. Modelul ar putea urma exemplul altor țări care au introdus deja acest sistem. Aceste două opțiuni ar fi fezabile doar pe termen lung. Austria ar trebui mai întâi să-și adapteze infrastructura și sistemul de apărare. Un astfel de acord este oricum puțin probabil din punct de vedere politic. Ministrul Tanner respinge serviciul militar obligatoriu pentru femei până la realizarea egalității deplină între sexe. Germania a introdus deja examenul medical obligatoriu În Germania, decizia a fost deja luată. De la 1 ianuarie 2026, toți bărbații cu vârsta de peste 18 ani sunt obligați să se prezinte la un examen medical de recrutare. Aproximativ 700.000 de tineri născuți în 2008 sau mai târziu vor primi o notificare și o convocare pentru înregistrare. Serviciul militar va continua să fie voluntar. Potrivit ministrului apărării Boris Pistorius, acest lucru va fi suficient.
Efectele crizei din Iran. Britanicilor li se recomandă să evite călătoriile în 16 țări din Asia, Africa și Europa
Britanicilor li se cere să-și ia „precauții” dacă vor să călătorească în anumite țări, inclusiv în unele populare destinații de vacanță, potrivit Express. Ministerul de Externe din Marea Britanie a emis o alertă de călătorie pentru 16 țări. Avertizarea a fost emisă din cauza tensiunilor tot mai mari din Iran și din regiune. Alerta include destinații de vacanță populare, cum ar fi Turcia, Dubai, Cipru și Egipt. Ministerul de Externe a avertizat că o escaladare suplimentară în zonă ar putea duce la perturbări ale călătoriilor. „Există un risc crescut de tensiuni regionale. Escaladarea ar putea duce la perturbări ale călătoriilor și la alte situații neprevăzute. Cetățenii britanici ar trebui să ia măsuri de precauție”, au transmis autoritățile. Lista completă a țărilor cuprinde Turcia, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Siria, Arabia Saudită, Qatar, Oman, Libia, Liban, Kuweit, Iordania, Irak, Egipt, Cipru, Bahrain și Iran. Autoritățile din Iran au închis spațiul aerian al țării pentru zborurile comerciale timp de câteva ore joi dimineață. Restricția a expirat și zborurile interne s-au reluat pe parcursul zilei. Totuși, măsura a afectat mai multe zboruri internaționale. „Mai multe companii aeriene au redus sau suspendat deja serviciile, iar majoritatea transportatorilor evită spațiul aerian iranian”, a explicat SafeAirspace. Proteste violente în Iran Cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în Iran în timpul celor două săptămâni de proteste naționale. Alte mii de persoane au fost arestate în timpul protestelor care amenință regimul islamic. Protestele au început când comercianții au ieșit în stradă la Teheran exprimându-și furia față de devalorizarea monedei naționale. Protestele au prins avânt după ce în stradă au ieșit și studenții. Tulburările s-au răspândit în întreaga țară, protestatarii solicitând inclusiv înlăturarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Autoritățile au folosit forța împotriva protestatarilor. Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu o intervenție militară dacă represiunea asupra protestatarilor nu este oprită.
SUA impun noi sancțiuni Iranului după reprimarea violentă a protestelor
Statele Unite au impus joi noi sancțiuni împotriva unor oficiali din aparatul de securitate al Iranului și a unor entități financiare acuzate că susțin regimul de la Teheran. Decizia vine după reprimarea violentă a celor mai ample proteste anti-guvernamentale din istoria Republicii Islamice. Măsurile fac parte din campania de „presiune maximă” relansată de administrația președintelui Donald Trump împotriva Iranului și au fost anunțate de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Active blocate, tranzacții interzise „Statele Unite sunt ferm alături de poporul iranian în apelul său pentru libertate și justiție”, a declarat Bessent, citat de Le Monde. Oficialul american a precizat că sancțiunile au fost impuse la ordinul direct al președintelui Trump. Sancțiunile prevăd înghețarea activelor pe care persoanele vizate le dețin în SUA și interzicerea oricăror tranzacții cu cetățeni sau companii americane. De asemenea, instituțiile financiare străine riscă sancțiuni secundare dacă derulează tranzacții cu persoanele sau entitățile sancționate. Oficiali de rang înalt, pe lista sancțiunilor Printre oficialii vizați se află Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Larijani este acuzat că a coordonat reprimarea protestelor și că a cerut folosirea forței împotriva manifestanților. Au fost sancționați și patru comandanți regionali ai forțelor de ordine și ai Gărzii Revoluționare, pentru rolul lor în reprimarea protestelor din provinciile Lorestan și Fars. Potrivit Trezoreriei SUA, forțele de securitate din provincia Fars „au ucis numeroși demonstranți pașnici”, iar spitalele au fost „atât de supraaglomerate cu pacienți răniți prin împușcare încât nu mai pot primi alți bolnavi”. Miliarde din petrol, spălate prin firme-paravan În paralel, Trezoreria americană a sancționat 18 persoane și entități iraniene, acuzate că operează rețele financiare paralele. Acestea ar fi spălat miliarde de dolari provenite din vânzările de petrol iranian, folosind companii-paravan din Emiratele Arabe Unite, Singapore și Marea Britanie. „Aceste rețele direcționează anual miliarde de dolari către regimul de la Teheran, în timp ce cetățenii iranieni se confruntă cu dificultăți economice severe”, a transmis Trezoreria SUA. Protestele din Iran au izbucnit pe fondul crizei economice și s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului. În ultimele zile, manifestațiile s-au redus după intensificarea represiunii și o întrerupere aproape completă a accesului la internet, care a durat aproape o săptămână.
Estonia solicită Europei să introducă o interdicție Schengen pentru veteranii ruși
Estonia a anunțat că a interzis accesul în țară și în spațiul Schengen a 261 de veterani săptămâna aceasta, din cauza temerilor legate de securitate, scrie News.err.ee. Joi, miniștrii au discutat despre cum să implice și alte țări europene în luarea acelorași măsuri. Problema a fost deja ridicată cu țările nordice și baltice și cu Polonia vara trecută. Într-o declarație ulterioară întâlnirii se preciza că Estonia își solicită acum aliații să creeze o „soluție unificată la nivelul întregului spațiu Schengen”. Aceasta ar include introducerea luptătorilor identificați în Sistemul de Informații Schengen și încetarea eliberării vizelor și permiselor de ședere pentru aceștia, se arată în comunicat. Prim-ministrul Kristen Michal (Reform) a declarat că situația actuală amenință securitatea internă a blocului comunitar și că mai mulți oameni din Rusia au acum experiență în luptă decât înainte de începerea războiului. „Acești oameni nu vor lucra ca profesori de sport obișnuiți; mulți dintre ei caută organizații similare cu Wagner, al căror domeniu de activitate este internațional. Estonia susține o inițiativă principială conform căreia ușile către Europa trebuie închise pe viață acestor sute de mii de criminali de război, elemente criminale, luptători Wagner și căutători de aventuri”, a spus el într-un comunicat. „Recent, am lucrat împreună pentru a ține ISIS departe de Europa. Acum trebuie să construim un scut similar împotriva persoanelor implicate în agresiunea Rusiei în Ucraina”, a adăugat prim-ministrul. Risc crescând Ministrul de Interne, Igor Taro (Eesti 200), a declarat că indivizii trebuie să fie trași la răspundere, nu doar statele. „La ordinul lui Putin, sute de mii de bărbați au ucis, violat și jefuit în Ucraina, iar experiența lor în luptă, trecutul violent și legăturile cu crima organizată reprezintă o amenințare reală care nu trebuie permisă în Europa”, a spus el. Riscurile vor crește doar atunci când ostilitățile active se vor încheia, a adăugat Taro. „Acești indivizi traumatizați, spălați pe creier și radicalizați sunt, prin virtutea abilităților lor, valoroși pentru crima organizată, extremiști și serviciile de informații rusești. Istoria arată că, după războaie, un val de violență se răspândește în societatea civilă – lucru pe care îl vedem deja în Rusia. Acest contingent nu poate fi permis să intre în Europa pentru a căuta de lucru în lumea interlopă”, a declarat ministrul. Un comunicat al guvernului arată că numărul total de infracțiuni grave din Rusia a atins un maxim al ultimilor 15 ani – peste 333.000, conform statisticilor oficiale – în prima jumătate a anului 2025. Se crede că această tendință este legată de întoarcerea în masă a foștilor combatanți, dintre care unii erau foști prizonieri. Interdicție pe viață Taro a declarat că Estonia a găsit o soluție legală care permite impunerea individuală și cu certitudine juridică a interdicțiilor de intrare. „Tratăm, în esență, aceste interdicții ca pe niște interdicții pe viață”, a spus el. „Următorul pas necesită o decizie politică din partea partenerilor noștri de a împărți volumul de muncă al emiterii interdicțiilor Schengen pentru sute de mii de luptători ruși.” Ministrul a mai spus că agențiile de securitate ale Estoniei dețin informații de înaltă calitate care pot fi partajate cu aliații. Se estimează că până la 1,5 milioane de oameni au participat la agresiunea Rusiei în Ucraina, iar aproximativ 640.000 se află încă pe linia frontului.
Fiica secretă a lui Freddy Mercury a murit la 48 de ani
Fiica secretă a lui Freddie Mercury, „Bibi”, a murit la 48 de ani, după o luptă de ani de zile cu un cancer foarte rar al coloanei vertebrale, relatează dailymail. Autoarea britanică Lesley Ann Jones i-a făcut cunoscută existența abia vara trecută, în cartea-bombă „Love, Freddie” în care povestea cum tatăl lui Bibi o numea „trésor” (comoară, în franceză) și „mica sa broscuță”. Fără tată la 15 ani Freddie Mercury a scris pentru ea melodiile „Bijou” și „Don’t try so hard” și, deși prea puțină lume știa asta, el și Bibi au avut o relație foarte strânsă, până la moartea acestuia, în 1991., când Bibi avea 15 ani. Thomas, soțul lui Bibi, a spus că aceasta a murit „în pace, după o lungă luptă cu cancerul de coloană vertebtrală, lăsând în urmă doi fii, în vârstă de 7 și 9 ani”. Dovezi ADN „B este acum alături de tatăl ei iubit și iubitor. Cenușa ei a fost împrăștiată în vânt, peste Alpi”, a spus acesta. Lesley-Ann Jones a declarat că solistul trupei Queen a devenit tatăl secret al lui Bibi în timpul unei aventuri amoroase în 1976 – și a declarat anul trecut că are dovezi ADN care să susțină această afirmație. „B Avea o misiune” Lesley a spus: „Sunt devastată de pierderea acestei femei care mi-a devenit prietenă apropiată, care venise la mine cu un scop altruist: să-i dea la o parte pe toți cei care au avut mână liberă cu povestea lui Freddie timp de 32 de ani, să le conteste minciunile și rescrierea vieții sale și să dezvăluie adevărul”. „La sfârșitul vieții ei, asta era tot ce conta pentru ea. A fost foarte bolnavă în cei 4 ani în care am lucrat împreună. Dar avea o misiune. S-a pus pe sine și propriile nevoi pe ultimul loc”, a spus Jones. Fosta logodnică a lui Mercury, Mary Austin, a pus la îndoială afirmațiile lui B În carte, Bibi a povestit cum Freddie a avut-o pe ea după o aventură cu o prietenă căsătorită și că existența sa a fost întotdeauna un secret bine păzit. Cartea se bazează pe 17 volume de jurnale dăruite lui „B” de către regretatul ei tată în 1991, înainte ca acesta să moară în 1991 de pneumonie bronșică cauzată de SIDA. În august, înainte de apariția albumului „Love, Freddie”, fosta logodnică a lui Mercury, Mary Austin, a acordat un interviu publicației Sunday Times, insistând că ar fi „uimită” dacă Freddie ar avea o fiică. Familia ia în considerare inclusiv publicarea unor fotografii cu B și cu Mercury Ea a spus că nu știa de un astfel de copil și a susținut că Mercury nu ținea jurnale, jurnale de presă sau caiete, punând, astfel, la îndoială, afirmațiile lui Bibi și cartea ei scrisă împreună cu Lesley Ann Jones. Lesley Ann Jones a adăugat că B nu a vrut niciodată să-și facă publică identitatea pentru că era medic și risca să-și pună capăt carierei și să-și compromită pacienții. Familia ia acum în considerare publicarea unor fotografii cu ea, inclusiv cu ea alături de Freddie, când era tânără. „Nu voiam să-l împart pe tata cu întreaga lume” Înainte de publicarea cărții „Love, Freddie”, B a spus emoționată: „Nu voiam să-l împart pe tata cu întreaga lume”. „După moartea lui, a trebuit să învăț să trăiesc cu atacurile împotriva lui, cu denaturările la adresa lui și cu sentimentul că tatăl meu aparținea acum tuturor. Am plâns și l-am jelit pe tatăl meu, în timp ce fanii din întreaga lume l-au jelit pe Freddie. Când ai 15 ani, nu e ușor. A trebuit să devin adultă fără el și să trăiesc toate momentele și evenimentele structurante fără sprijinul lui.”
Vizita lui Mark Carney în China: O posibilă relansare a relațiilor bilaterale?
Mark Carney se află în capitala Chinei într-o vizită considerată de mulți observatori drept istorică. Este primul șef de guvern canadian care ajunge la Beijing din 2018. Ministerul chinez de Externe a descris evenimentul ca pe un „moment de cotitură” în relațiile bilaterale. Wang Yi, ministrul chinez de Externe, a vorbit despre „noi oportunități” de cooperare, iar omoloaga sa canadiană, Anita Anand, a evidențiat dorința Ottawa de a relansa dialogul pe mai multe paliere strategice, arată AP. Mark Carney va avea întâlniri la nivel înalt Pe agenda vizitei se află discuții cu premierul chinez Li Qiang și o întrevedere programată vineri cu președintele Xi Jinping. Scopul principal: stabilirea unui plan comun pentru relansarea relațiilor politice și economice, grav afectate în ultimii ani. „Suntem gata să construim un parteneriat nou – unul care să valorifice ce a funcționat în trecut și să răspundă provocărilor actuale”, a transmis Carney pe platforma X, la sosirea în China. Strategia diplomatică a Canadei este impulsionată de politicile comerciale adoptate sub administrația președintelui american Donald Trump. În prezent, peste 75% din exporturile canadiene au ca destinație SUA. Carney și-a propus ca, în următorul deceniu, să dubleze volumul exporturilor către piețe din afara Americii. China este văzută ca un partener economic important în acest demers. Totuși schimburile comerciale sunt afectate de tarife impuse de ambele părți. Disputa tarifară și conflictele din trecut În perioada guvernării anterioare, Ottawa a aplicat tarife de 100% pentru vehiculele electrice produse în China și de 25% pentru oțel și aluminiu. Ca răspuns, Beijingul a introdus taxe similare: 100% pentru uleiul și șrotul de rapiță din Canada și 25% pentru carnea de porc și produsele de pescuit. Aceste măsuri au redus drastic accesul exportatorilor canadieni pe una dintre cele mai importante piețe agricole, lovind puternic industria rapiței. Relațiile bilaterale au suferit o deteriorare accentuată după reținerea, în 2018, a directorului financiar Huawei, Meng Wanzhou, la cererea SUA. Replica Chinei a venit prin arestarea a doi cetățeni canadieni sub acuzații de spionaj. Acest episod a menținut tensiunile diplomatice mai bine de doi ani. Beijingul speră ca presiunile exercitate de Washington asupra aliaților săi să determine state precum Canada să adopte o politică externă mai autonomă. Deși mesajele oficiale transmise de ambele guverne sunt mai conciliatoare, rămâne incert dacă vizita lui Mark Carney va duce la relaxarea tarifelor și la o creștere semnificativă a schimburilor comerciale. Totuși, există semne clare că Ottawa și Beijingul încearcă să depășească blocajul. În mod evident se încearcă expolrarea unui nou echilibru în relațiile diplomatice.
Statele Unite au făcut prima vânzare de petrol din Venezuela, evaluată la 500 de milioane de dolari
Statele Unite au finalizat prima vânzare de petrol venezuelean, în valoare de 500 de milioane de dolari, potrivit unui oficial al administrației. Momentan, nu se cunosc alte detalii privind vânzarea, dar oficialul a declarat că se așteaptă mai multe vânzări în zilele și săptămânile următoare, potrivit CNN. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a declarat într-un comunicat că președintele Trump a „negociat un acord energetic istoric cu Venezuela” după arestarea lui Nicolás Maduro, „care va aduce beneficii poporului american și venezuelean”. Ea a spus că echipa lui Trump facilitează discuțiile cu companiile petroliere „care sunt gata și dispuse să facă investiții fără precedent pentru a restaura infrastructura petrolieră a Venezuelei, potrivit Time. La începutul acestei luni, fostul lider venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat, împreună cu soția sa, de forțele speciale americane. Cei doi au fost duși în fața instanței din New York, Maduro fiind acuzat de Totodată, după capturarea lui Maduro, Trump a declarat că Washingtonul va vinde între 30 și 50 de milioane de barili de petrol venezuelean, în parteneriat cu companii americane. Săptămâna trecută, Trump a anunțat că industria petrolieră va investi cel puțin 100 de miliarde de dolari pentru a reconstrui sectorul energetic al Venezuelei, deși nu este clar de unde provine această cifră.