Fosta consilieră a lui Trump, Dina Powell McCormick, numită în fruntea Meta
Powell McCormick, care a ocupat timp de 16 ani funcții de conducere la Goldman Sachs, a fost consilier adjunct pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump în primul său mandat și consilier senior la Casa Albă în timpul mandatului fostului președinte George W. Bush, scrie Reuters. Numirea ei este cea mai recentă dintr-o serie de schimbări pe care Meta le-a făcut în ultimul an pentru a alinia mai bine compania cu Trump. Meta accelerează investițiile în inteligența artificială de frontieră și superinteligența personală. CEO-ul Mark Zuckerberg caută sprijinul lui Trump pentru a construi centre de date și capacitate energetică pentru aceste investiții. Trump a felicitat-o pe Powell McCormick pentru numirea sa într-o postare pe rețelele sociale, lăudând-o ca fiind o „persoană fantastică și foarte talentată” care a servit administrația sa cu „putere și distincție”. Niciun purtător de cuvânt al Meta nu a răspuns unui mesaj transmis de Reuters dacă angajarea ei are scopul de a-l atrage pe Trump. Meta a declarat că Powell McCormick va fi o figură cheie în a decide direcția strategică și execuția companiei. Responsabilitățile sale vor include, de asemenea, crearea de noi parteneriate strategice de capital și extinderea „capacității de investiții pe termen lung” a companiei, potrivit unui comunicat al companiei. „Experiența Dinei la cele mai înalte niveluri ale finanțelor globale, combinată cu relațiile sale profunde în întreaga lume, o fac să fie potrivită în mod unic pentru a ajuta Meta să gestioneze această nouă fază de creștere”, a declarat Zuckerberg într-un comunicat. Rolul lui Powell reflectă eforturile depuse de fosta directoare operațională Sheryl Sandberg, care, în timpul mandatului său, a profitat de legăturile sale strânse cu establishmentul de la Washington și cu Partidul Democrat pentru a ajuta compania să facă față controlului din partea legiuitorilor și autorităților de reglementare. La începutul lunii ianuarie, Meta l-a angajat pe fostul consilier comercial al lui Trump, C.J. Mahoney, pentru a conduce echipa juridică, înlocuind-o pe consilierul general Jennifer Newstead, care a lucrat în administrația fostului președinte Joe Biden. Alte schimbări care probabil i-au plăcut lui Trump au fost renunțarea la programul de verificare a faptelor din SUA, promovarea republicanului Joel Kaplan în funcția de nou director global al companiei și încetarea programelor de diversitate. Powell McCormick a demisionat din consiliul de administrație al Meta în decembrie, la doar opt luni după ce s-a alăturat companiei. Meta s-a străduit să rămână relevantă în cursa pentru inteligența artificială din Silicon Valley, după ce modelul său Llama 4 a fost primit cu scepticism. Compania s-a angajat să investească până la 72 de miliarde de dolari în cheltuieli de capital până în 2025.
Urmează Al Treilea Război Mondial? Rusia își intensifică mesajele anti-NATO și evocă sprijin pentru Trump privind Groenlanda
Temerile legate de un conflict global mai amplu s-au intensificat după ce presa de stat rusă și aliați ai Kremlinului au amplificat amenințările la adresa țărilor NATO, scrie TheExpress. Retorica dură apare în contextul în care războiul Rusiei din Ucraina intră în al patrulea an, cu pierderi tot mai mari și câștiguri limitate pe câmpul de luptă. Aliații Kremlinului intensifică atacurile la adresa NATO și al Marii Britanii Comentatori ai televiziunii de stat ruse au ironizat deschis Regatul Unit și liderii NATO, respingând propunerile privind desfășurarea de trupe occidentale în Groenlanda. Declarațiile au venit după pozițiile exprimate de premierul britanic Keir Starmer și de ministrul Apărării John Healey, interpretate la Moscova drept ostile. „Nu veți putea spune nimic despre Groenlanda și nu veți putea trimite trupe în Groenlanda”, a spus Vladimir Solovyov. „În primul rând, nu aveți trupe. În al doilea rând, nu aveți cu ce să le transportați. Americanii vă vor scufunda pe drum dacă vor dori, iar noi îi vom ajuta. Ei bine, doar din dragoste pentru artă.” Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a reacționat cu insulte personale, subliniind degradarea accentuată a limbajului diplomatic. În același timp, presei ruse i s-a cerut să evite menționarea faptului că războiul din Ucraina a depășit deja durata campaniei sovietice din Al Doilea Război Mondial. Rusia sugerează sprijin pentru Trump în cazul Groenlandei Realizatorul pro-Kremlin Vladimir Solovyov a sugerat că Rusia ar putea sprijini o eventuală inițiativă a lui Donald Trump de a „elibera” Groenlanda. „Am intrat într-o perioadă extrem de turbulentă. Trump se pregătește pentru un război major”, a declarat acesta la postul de televiziune susținut de Kremlin. Solovyov a descris scenariul ca fiind avantajos strategic, susținând că majorarea bugetului militar american indică pregătiri pentru un conflict mai amplu cu Europa. El a minimalizat capacitățile militare ale Marii Britanii și a ridiculizat capacitatea NATO de a apăra teritoriul arctic, parte a Danemarcei. „Iar pentru noi, acest lucru este foarte benefic dacă înseamnă război cu Europa. Vom fi gata să-l ajutăm pe Trump să elibereze Groenlanda de această influență străină. De ce nu? „America și-a menținut trupele de ocupație pe teritoriul european din 1945. Nu este un aliat, vite europene proaste. Este stăpânul vostru, iar acum stăpânul vostru vă va spune să „mergeți la grajd”, iar voi veți fugi la hambar să grohăiți, să priviți și să gândiți, ca [Sir Keir] Starmer, care nu poate spune ce s-a întâmplat în Venezuela.” Trump a afirmat anterior că preluarea controlului asupra Groenlandei este necesară pentru a preveni influența rusă sau chineză în regiune. Oboseala războiului și radicalizarea discursului În pofida retoricii agresive, Rusia a obținut doar câștiguri teritoriale limitate în Ucraina, cu pierderi estimate la peste un milion de victime. Solovyov a mers mai departe, cerând public eliminarea unor oficiali ucraineni de rang înalt, inclusiv a președintelui Volodimir Zelenski. Zelenski a avertizat că acțiunile Rusiei reflectă crimele regimurilor fasciste ale secolului XX. „Au vrut să repete și au repetat batjocura față de oameni – au repetat fascismul, au repetat aproape toate lucrurile rele care s-au întâmplat în secolul XX”, a spus el.
Trump amenință că orice țară care face afaceri cu Iranul va fi supusă unei taxe vamale de 25%
Președintele Donald Trump a declarat luni că orice țară care face afaceri cu Iranul va fi supusă unei taxe vamale de 25% „asupra tuturor afacerilor realizate cu Statele Unite ale Americii”. Această nouă taxă vamală asupra importurilor din partea partenerilor comerciali ai Iranului „intră în vigoare imediat”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social. „Acest ordin este definitiv și concludent. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris el, relatează CNBC. Detalii suplimentare despre anunțul privind tariful nu au fost clare încă. Un oficial al Casei Albe a refuzat să răspundă la întrebările CNBC despre postarea președintelui pe rețelele de socializare. Efortul evident al lui Trump de a izola economic Iranul vine în contextul în care țara bogată în petrol din Orientul Mijlociu se luptă să suprime valul continuu de proteste antiguvernamentale masive. Zeci de protestatari ar fi fost uciși în ultimele săptămâni; Trump a amenințat că va lua măsuri militare împotriva Iranului dacă uciderile vor continua. Președintele a încurajat în mod explicit demonstrațiile împotriva regimului iranian. „Iranul se îndreaptă spre LIBERTATE, poate ca niciodată până acum. SUA sunt gata să ajute!!!”, a scris el sâmbătă pe rețelele de socializare. Anunțul privind noile tarife aplicate partenerilor comerciali ai Iranului vine înaintea unei decizii mult așteptate a Curții Supreme cu privire la legalitatea multora dintre cele mai extinse tarife impuse de Trump. Aceste tarife — inclusiv controversatele taxe „reciproce” introduse la începutul lunii aprilie și altele legate de presupusul trafic de fentanil — au fost invocate în temeiul Legii privind puterile economice de urgență internaționale (IEEPA). Nu era clar dacă noile tarife impuse de Trump în legătură cu Iranul se bazează, de asemenea, pe această lege.
Rusia a cumpărat din Iran rachete de 2,7 miliarde de dolari
Din Iran, Federația Rusă a achiziționat rachete balistice și sisteme de apărare antiaeriană în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de dolari, înainte ca Moscova să declanșeze ofensiva militară la scară largă în Ucraina. Potrivit UNN, contractele au fost încheiate între octombrie 2021 și începutul războiului, iar „valoarea totală a armamentului iranian cumpărat de Moscova după finalul anului 2021 depășește deja 4 miliarde de dolari”. Rachete, muniție și sisteme de apărare Achizițiile au inclus „sute de sisteme de rachete de diferite tipuri”, printre care sute de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Fath-360, dar și aproape 500 de alte rachete din aceeași categorie. În plus, Rusia ar fi primit de la Iran aproximativ 200 de rachete sol-aer destinate sistemelor de apărare antiaeriană. Estimările serviciilor occidentale de informații indică și livrări masive de muniție, Iranul furnizând Rusiei „milioane de cartușe și proiectile”. Datele nu sunt definitive, întrucât acordurile aflate în derulare pot duce la creșterea volumului livrărilor. Parteneriat ruso-iranian și în domeniul dronelor Cooperarea militară dintre Moscova și Teheran s-a extins și în domeniul dronelor. La începutul anului 2023, cele două părți au semnat un contract distinct, în valoare de 1,75 miliarde de dolari, pentru livrarea dronelor kamikaze Shahed-136. Acordul a inclus și transferul de tehnologie necesar producerii acestora pe teritoriul Rusiei, iar acest lucru a permis lansarea producției de drone sub denumirea Geran-2. Acest tip de dronă este utilizat de armata rusă pentru lovituri asupra infrastructurii militare și energetice din Ucraina, având rol de armă de atac kamikaze.
SUA: peste 100.000 de vize au fost revocate într-un singur an
Peste 100.000 de vize au fost retrase de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, potrivit Departamentului de Stat. Este cel mai mare număr raportat într-un singur an în ultimul deceniu. „Prioritatea absolută a administrației Trump este protejarea cetățenilor americani și respectarea suveranității americane”, a declarat Tommy Pigott, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, citat de Le Figaro. Studenți și infractori, vize retrase în masă Potrivit autorităților americane, 8.000 dintre vizele revocate aparțineau studenților. Alte „mii” de vize au fost retrase persoanelor implicate în infracțiuni, inlcusiv agresiuni sau conducere sub influența alcoolului. Numărul vizelor anulate după 20 ianuarie 2025, data la care Donald Trump și-a preluat mandatul la Casa Albă, este de două ori și jumătate mai mare decât cel din 2024 – ultimul an al administrației Biden. Secretarul de stat Marco Rubio a susținut revocarea vizelor unor studenți care au participat la proteste împotriva ofensivei Israelului în Fâșia Gaza. El a invocat o lege care permite anularea vizelor persoanelor considerate incompatibile cu interesele politicii externe americane. O parte dintre aceste decizii au fost însă contestate și anulate de instanțe. Rețelele sociale, sub supraveghere În paralel, administrația Trump a înăsprit controalele pentru acordarea vizelor. Măsura include verificarea activității solicitanților de viză pe rețelele sociale și este justificată de oficiali prin considerente de „securitate națională”. Măsurile fac parte dintr-o campanie mai amplă de combatere a imigrației ilegale, una dintre principalele priorități ale președintelui Donald Trump. Potrivit Departamentului pentru Securitate Internă, peste 605.000 de persoane au fost expulzate, iar 2,5 milioane au părăsit voluntar teritoriul Statelor Unite în ultimele luni.
Starlink, alternativă la internetul blocat în Iran. Poate funcționa independent de rețelele statului
Președintele SUA a spus duminică, la Washington, că intenționează să vorbească cu miliardarul Elon Musk despre posibilitatea restabilirii accesului la internet în Iran. Începând de joi, autoritățile iraniene au restricționat serviciile online, limitând drastic comunicarea populației cu exteriorul, în timp ce protestele anti-guvernamentale continuă în mai multe zone ale țării. Potrivit Reuters, întrebat dacă ar lua în calcul implicarea companiei SpaceX, Trump le-a spus jurnaliștilor: „Este foarte bun la astfel de lucruri, are o companie foarte bună”. Ce rol ar putea avea Starlink în Iran Starlink nu este disponibil oficial în Iran. Bazat pe o rețea de sateliți aflați pe orbită joasă, serviciul de internet operat de SpaceX poate funcționa însă independent de rețelele controlate de stat. Din acest motiv, este văzut ca o posibilă alternativă în țările unde accesul la internet este restricționat. În Iran, Starlink este introdus prin terminale aduse ilegal în țară. Accesul la astfel de conexiuni este posibil doar în mod limitat și neoficial, fiind folosit de activiști și jurnaliști pentru a ocoli restricțiile impuse de autorități asupra internetului. Practica a devenit cunoscută în timpul protestelor din 2022, declanșate de moartea unei tinere aflate în custodia poliției morale, care au evoluat rapid într-o mișcare de contestare a regimului. Lecțiile din Ucraina Sistemul a fost folosit în mai multe zone de conflict și criză, inclusiv în Ucraina, unde a asigurat acces esențial la internet după invazia Rusiei. Experiența din Ucraina a arătat însă și limitele serviciului, după ce Elon Musk a fost criticat pentru restrângerea accesului Starlink în timpul unor operațiuni militare, invocând riscuri de escaladare.
Ce efecte a avut decizia unui startup indian de a înlocui 90% din angajați cu Inteligență Artificială
Un startup din India a declanșat o dezbatere globală după ce a înlocuit cea mai mare parte a echipei de relații cu clienții cu inteligență artificială (AI), potrivit IDR. O schimbare radicală În iulie 2023, Dukaan, o platformă de comerț electronic din Bangalore, a concediat 90% din personalul său de suport clienți. Posturile au fost înlocuite cu un chatbot AI dezvoltat intern în doar două zile de un specialist în date al companiei. CEO-ul Suumit Shah a anunțat decizia pe rețelele sociale, descriind îmbunătățiri semnificative de performanță. We had to layoff 90% of our support team because of this AI chatbot. Tough? Yes. Necessary? Absolutely. The results? Time to first response went from 1m 44s to INSTANT! Resolution time went from 2h 13m to 3m 12s Customer support costs reduced by ~85% Here’s how’s we did it 🧵 — Suumit Shah (@suumitshah) July 10, 2023 Potrivit lui Shah, timpul de răspuns a scăzut de la aproape două minute la răspunsuri instantanee, iar rezolvarea solicitărilor a fost redusă la puțin peste trei minute. El a adăugat că, în urma tranziției, costurile de suport clienți au fost reduse cu aproximativ 85%. Reacții publice și poziția companiei Anunțul a devenit rapid viral, generând atât aprecieri, cât și critici dure. Mulți utilizatori au contestat tonul mesajului, susținând că tratează concedierile în masă ca pe un instrument de marketing. Relatările din presă au arătat că postarea a depășit 2,7 milioane de vizualizări, amplificând atenția asupra stilului de conducere al companiei. În pofida reacțiilor negative, Dukaan a susținut că orientarea strategică spre clienți mari, de tip direct-to-consumer, a redus nevoia de suport uman permanent. Compania a continuat între timp să recruteze personal în domenii precum inginerie, produs și marketing. Un exemplu dintr-un trend global mai amplu Cazul Dukaan reflectă o tendință mai largă, pe măsură ce firmele din întreaga lume accelerează adoptarea AI. Un raport din 2023 al Goldman Sachs estima că până la 300 de milioane de locuri de muncă ar putea fi afectate la nivel global. Cercetări realizate de IBM arată că majoritatea directorilor executivi intenționează să implementeze AI pentru creșterea productivității și controlul costurilor. De asemenea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că inclusiv rolurile cu calificare înaltă pot fi tot mai expuse automatizării.
Papa Leon s-a întâlnit la Vatican cu Maria Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela
Întâlnirea a apărut pe agenda oficială a papei pentru ziua de luni, publicată de Vatican, deși nu fusese inclusă într-o informare anterioară trimisă presei despre programul său, scrie Reuters. Papa Leon, primul suveran pontif din Statele Unite, a cerut ca Venezuela să își păstreze independența după ce președintele Nicolas Maduro a fost capturat de forțele americane la ordinul președintelui Donald Trump. Vineri, într-un discurs de politică externă, papa a criticat folosirea forței militare pentru atingerea obiectivelor diplomatice și a cerut respectarea drepturilor omului în Venezuela. Maria Corina Machado a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2025 pentru rolul său în apărarea democrației și a drepturilor omului în Venezuela. Machado, fost membru al Adunării Naționale, a fost împiedicată de autoritățile de la Caracas să candideze la alegerile din Venezuela din 2024. Aceasta l-a susținut pe Edmundo González Urrutia ca reprezentant al opoziției în alegerile din 2024, considerat de mulți drept câștigătorul scrutinului, deși președintele Nicolás Maduro și-a revendicat victoria. Verificări ale buletinelor de vot efectuate de observatori independenți au arătat nereguli în rezultatele oficiale.
Finlanda a ridicat sechestrul asupra navei suspectate de avarierea unui cablu în Marea Baltică
Nava Fitburg părăsește luni apele finlandeze, după ce măsurile de anchetă penală desfășurate de poliția din Finlanda și Estonia au ajuns într-un stadiu în care vasul nu mai trebuie reținut, a precizat poliția finlandeză, potrivit Bloomberg. Incidentul a avut loc în noaptea de Revelion, când operatorul de telecomunicații Elisa Oyj a detectat o defecțiune la un cablu dintre Helsinki și Tallinn. Autoritățile finlandeze au preluat controlul navei și au adus-o într-un port de pe coasta de sud. Un membru al echipajului a fost plasat duminică în arest preventiv până la proces, iar alți membri ai echipajului se află în continuare sub interdicție de călătorie, au precizat polițiștii. Nava Fitburg se deplasa din Rusia spre Israel. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, în Marea Baltică s-au înregistrat mai multe avarii la cabluri submarine. În mai multe cazuri, daunele au fost provocate de nave care și-au târât ancorele pe fundul mării.
Germania și India își consolidează cooperarea în securitate pentru a reduce dependența de Rusia
În cadrul vizitei, cele două state au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea în securitate, precum și acorduri suplimentare în domenii-cheie precum mineralele critice, sănătatea și înființarea unui centru de inovare în inteligență artificială, scrie Reuters. Scopul declarat este consolidarea lanțurilor de aprovizionare sigure, reziliente și de încredere între Germania și India. Germania și India urmăresc lanțuri de aprovizionare sigure și reziliente „India și Germania colaborează pentru a construi lanțuri de aprovizionare sigure, de încredere și reziliente. Memorandumurile semnate astăzi vor oferi un nou impuls și vor consolida cooperarea noastră”, a declarat premierul Narendra Modi în cadrul conferinței de presă comune. Cooperarea vizează în special reducerea vulnerabilităților economice și strategice, în contextul în care India continuă să se bazeze pe Rusia pentru o mare parte din echipamentele sale militare și este unul dintre cei mai mari importatori de petrol și gaze rusești, alături de China. Presiuni pentru reducerea legăturilor cu Rusia Cancelarul Merz a subliniat că Germania depune eforturi pentru a se asigura că autoritățile indiene împiedică firmele locale să eludeze sancțiunile impuse Rusiei și pentru a încuraja reducerea importurilor de energie din această țară. Până în prezent, guvernul de la New Delhi a respins aceste solicitări, menținând o poziție pragmatică în raport cu Moscova. Germania și India susțin accelerarea acordului de liber schimb UE-India Pe lângă componenta de securitate, Merz a făcut apel la India și Uniunea Europeană să finalizeze negocierile pentru acordul de liber schimb, exprimându-și dorința ca acesta să fie încheiat până la sfârșitul lunii ianuarie. Vizita sa are ca obiectiv principal oferirea unui impuls politic negocierilor stagnante. „Trăim o renaștere a protecționismului, iar acest lucru dăunează atât Germaniei, cât și Indiei”, a avertizat cancelarul german.