Bulgarii au deja probleme cu euro falși, după ce au trecut la moneda unică europeană de la 1 ianuarie
Bulgaria a înregistrat primul său caz de bancnote euro falisificate. Unele dintre bancnotele false sunt de o calitate relativ ridicată și sunt greu de identificat la prima vedere, avertizează casa de schimb valutar Tavex, conform publicației Novinite. Bulgaria a trecut la moneda unică euro începând cu 1 ianuarie 2026. Folosirea sau punerea în circulație a banilor falși constituie infracțiune în Bulgaria, ca și în România. Legea bulgară prevede ca, dacă o persoană suspectează că o bancnotă euro este falsă, cea mai sigură soluție este să o ducă la cea mai apropiată sucursală bancară sau să o raporteze poliției. Acolo, autoritățile vor examina bancnota și vor întocmi un proces-verbal. Dacă bancnota este autentică, aceasta va fi returnată proprietarului. Dacă se confirmă că este contrafăcută, va fi confiscată, însă nu se aplică sancțiuni atâta timp cât bancnota a fost predată voluntar. Băncile și unii comercianți folosesc echipamente specializate pentru verificarea bancnotelor: lămpi ultraviolete, detectoare magnetice, scanere cu infraroșu, dispozitive pentru măsurarea dimensiunii și grosimii. Ce pedeapsă prevede legea pentru falsificarea de bani Legea din Bulgaria, ca și cea din România, tratează cu maximă seriozitate infracțiunile legate de banii contrafăcuți. Falsificarea sau producerea de bancnote ori monede false, conform articolului 243 din Codul penal, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani. Deținerea, transferul sau punerea în circulație a banilor contrafăcuți, atunci când persoana știe că sunt falși (articolul 244), se sancționează cu închisoare de la 2 la 8 ani. Bulgaria a trecut la euro de la 1 ianuarie 2026 Banca Națională a Bulgariei a raportat că, la data de 9 ianuarie, numerarul aflat în circulație, denominat în leva bulgărești, se ridica la 16,1 miliarde de leva, echivalentul a aproximativ 8,23 miliarde de euro. Potrivit Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), furnizarea de numerar în euro către băncile comerciale decurge conform planurilor operaționale aprobate în prealabil. Până în prezent, bancnote și monede euro cu o valoare totală de peste 3,1 miliarde de euro au fost deja puse în circulație pentru a acoperi cererea din perioada de tranziție. În primele șase luni ale anului 2026, toate băncile vor schimba bancnotele și monedele în leva în euro gratuit și fără limită de sumă, aplicând cursul oficial fix. Pentru sume care depășesc 30.000 de leva, echivalentul a aproximativ 15.340 de euro, clienții trebuie să depună o solicitare cu cel puțin trei zile lucrătoare în avans. De asemenea, depunerea de leva într-un cont bancar și conversia acestora în euro se realizează tot fără comisioane. AUTORUL RECOMANDĂ:
Ungaria a stabilit data alegerilor parlamentare, cu mize majore pentru viitorul lui Orbán. Când vor avea loc
Ungaria va organiza alegeri parlamentare pe 12 aprilie 2026, a anunțat marți președintele țării, Tamás Sulyok, într-o postare pe pagina sa de Facebook. „Votarea va avea loc duminică, 12 aprilie 2026. Unul dintre pilonii democrației este dreptul la alegeri libere. Îi încurajez pe toți să-și exercite acest drept”, se arată în mesajul postat de Sulyok pe rețeaua socială. Conform legii, scrutinul trebuie să aibă loc într-o duminică din aprilie sau mai, iar data votului nu poate fi o zi de sărbătoare legală, Duminica Paștelui sau Duminica Rusaliilor. De obicei, alegerile sunt programate pentru prima dată posibilă, notează Telex.hu. Din acest moment, candidații independenți și organizațiile care depun liste de candidați își pot înregistra intenția de a candida la Comisia Electorală Națională (NVB). Perioada oficială de campanie electorală va începe cu 50 de zile înainte de alegeri, respectiv pe 21 februarie. De la această dată, pot fi afișate postere electorale. Potrivit POLITICO, aceste alegeri parlamentare reprezintă o amenințare serioasă la adresa puterii lui Viktor Orbán, care a fost criticat pentru regresul democrației și al statului de drept. Pentru prima dată de la preluarea puterii în 2010, Orban se va confrunta cu un adversar puternic din opoziție, Peter Magyar. Partidul său de dreapta, Tisza, conduce cu 49% din voturi, devansând partidul Fidesz al lui Orbán, care are 37%, potrivit unui sondaj POLITICO.
Franța introduce o taxă pe Luvru și Versailles. Biletele, mai scumpe pentru turiștii din afara Europei
Începând de joi, mai multe muzee importante din Paris vor aplica o taxă suplimentară pentru vizitatorii din afara Spațiului Economic European, scrie La Repubblica. Măsura vizează Luvrul, Palatul Versailles, Conciergerie, Sainte-Chapelle și tururile ghidate ale Operei Garnier. Cetățenii din afara Uniunii Europene, Islanda, Norvegia și Liechtenstein vor plăti mai mult pentru acces. Pentru Luvru, prețul biletului va ajunge la 32 de euro pentru turiștii din țări precum Statele Unite, China și Mexic, dar și pentru elvețieni și britanici. Aceasta înseamnă o creștere de 10 euro față de tariful anterior aplicat tuturor vizitatorilor. În schimb, cetățenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, alături de cele trei țări asociate pieței unice, vor păstra tariful vechi. Pentru Palatul Versailles, unde exista deja o diferențiere de preț, vizitatorii din afara Uniunii cu vârste peste 30 de ani vor plăti cu 3 euro mai mult. Până acum, rezidenții UE sub 26 de ani beneficiau de facilități speciale. Guvernul francez a spus că decizia de a schimba prețurile reprezintă o „ruptură cu trecutul” și are ca scop obținerea de fonduri suplimentare. Anunțul vine la mai puțin de trei luni după furtul bijuteriilor din Muzeul Luvru. Incidentul a atras atenția asupra nevoilor de securitate și renovare ale Franței. Sindicatele s-au opus rapid acestei politici, pe care o consideră fără precedent la nivel european. Totuși, un exemplu similar există deja în Franța, la castelul Chambord, unde vizitatorii din afara Uniunii Europene plătesc 31 de euro, față de 21 de euro pentru rezidenții europeni. Ministrul Culturii, Rachida Dati, a explicat scopul măsurii la finalul anului trecut. „Vreau ca vizitatorii din afara UE să plătească mai mult pentru taxele de intrare și pentru acest cost suplimentar pentru finanțarea renovării siturilor de patrimoniu național. Francezii nu ar trebui să fie nevoiți să plătească singuri totul”, a declarat aceasta. Ministrul Culturii a descris schimbarea drept „o adevărată ruptură cu politica anterioară de taxe”. În alte mari capitale europene, regulile rămân diferite. La Muzeul Britanic din Londra, accesul este gratuit. La Muzeele Vaticanului, Rijksmuseum din Amsterdam, Galeria Uffizi, Prado din Madrid sau Alte Nationalgalerie din Berlin, tarifele sunt aceleași pentru toți vizitatorii, indiferent de naționalitate. Există doar excepții pentru localnici, cum este cazul Muzeului Metropolitan din New York sau al Palatului Dogilor din Veneția, unde rezidenții beneficiază de acces gratuit. Reduceri pentru tinerii europeni sub 25 de ani se aplică la obiective precum Colosseumul sau Acropolele din Atena, relatează aceeași sursă. Diferențierea prețurilor în funcție de origine a fost mult timp specifică unor țări mai puțin bogate, unde localnicii plătesc mult mai puțin decât turiștii străini. Exemplele includ Machu Picchu, Muzeul Egiptean din Cairo sau Ermitajul din Sankt Petersburg. Fonduri pentru renovare și tensiuni sociale la Luvru Prin această nouă politică, Franța estimează venituri suplimentare între 20 și 30 de milioane de euro anual, potrivit Ministerului Culturii. O mare parte din bani va merge către proiectul de renovare a Luvrului, evaluat la peste un miliard de euro. „Aceasta va fi una dintre modalitățile de finanțare, care va însoți evident creșterea numărului de vizitatori (la Luvru), deoarece țintim cel puțin 12 milioane de vizitatori pe an”, față de aproximativ 9 milioane în prezent, a explicat Emmanuel Macron în ianuarie 2025, când a prezentat proiectul Luvru, Noua Renaștere. În același timp, Luvrul se confruntă în prezent cu o grevă majoră. Sindicatele protestează față de introducerea tarifelor diferite. Ei cer renunțarea la acest sistem. În documentul de grevă depus la începutul lunii decembrie, angajații solicitau „abandonarea sistemului de prețuri duale, care calcă în picioare istoria noastră republicană și universalismul fondator al Muzeului Luvru”. În prezent, Muzeul Luvru rămâne închis din acest motiv.
Zelenski: Rusia a atacat Ucraina cu aproape 300 de drone și zeci de rachete
Potrivit lui Zelenski, forțele ruse au lansat aproape 300 de drone de atac, majoritatea de tip Shahed, alături de 18 rachete balistice și 7 rachete de croazieră. Principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică, inclusiv centrale și stații de transformare, însă au fost lovite și cartiere rezidențiale și obiective civile. Regiunile Dnipro, Jîtomîr, Zaporojie, Kiev, Odesa, Sumî, Harkov și Donețk s-au aflat sub atac. În regiunea Harkov, rachetele au lovit o poștă din localitatea Korotici, unde patru persoane au murit și alte șase au fost rănite. Președintele ucrainean a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Situația rămâne dificilă în regiunea Kiev, unde câteva sute de mii de gospodării au rămas fără electricitate. Autoritățile au mobilizat echipele de intervenție, iar în mai multe zone au fost activate așa-numitele „Puncte de Invincibilitate”, destinate sprijinirii populației afectate de penele de curent. Zelenski a subliniat că atacurile nu au avut niciun scop militar și a cerut din nou sprijin internațional. El a declarat că Ucraina are nevoie zilnic de sisteme de apărare antiaeriană, mai ales pe timp de iarnă, și a cerut accelerarea livrărilor de ajutor militar promise de Statele Unite și Europa. Președintele ucrainean a transmis că Rusia trebuie să înțeleagă că frigul nu îi va aduce victoria în război.
Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, efectuează o vizită crucială în China pentru consolidarea relațiilor comerciale și de securitate
Scopul vizitei este consolidarea relațiilor comerciale și de securitate, în contextul tensiunilor recente dintre Canada și Statele Unite și al conflictelor comerciale cu China, scrie Reuters. Experții canadieni consideră că această călătorie ar putea aduce acorduri concrete sau cel puțin promisiuni de cooperare viitoare. Carney a acceptat invitația Chinei încă din octombrie anul trecut, după întâlnirea cu președintele Xi Jinping în Coreea de Sud. Deși acea întâlnire nu a generat progrese semnificative, aceasta a sugerat posibilitatea reluării dialogului după perioadele tensionate generate de arestarea directorului financiar al Huawei în 2018. În cadrul vizitei din 14-17 ianuarie, Carney urmează să semneze mai multe memorandumuri în curs de negociere, iar oficialii canadieni estimează că rezultatele vor depăși simbolismul vizitei. Comerțul cu petrol și canola va fi un punct central al discuțiilor. Canada exportă majoritatea petrolului către SUA, dar planurile de creștere a importurilor americane din Venezuela ar putea deschide oportunități pentru piața chineză. În privința canolei, tarifele antidumping impuse de China în august au blocat practic exporturile canadiene, iar autoritățile canadiene nu se așteaptă la eliminarea imediată a acestora. Vizita ridică și preocupări legate de securitate și drepturile omului. Experții avertizează asupra riscurilor colaborării în domenii sensibile, precum inteligența artificială sau mineralele critice, și își exprimă îngrijorarea privind respectarea drepturilor omului în China, inclusiv cazul jurnalistului Jimmy Lai și al unor cetățeni canadieni executați în China. În același timp, China își arată disponibilitatea de a aprofunda încrederea reciprocă și de a prezenta Canada ca un partener comercial stabil, subliniind potențialul de diversificare a relațiilor externe ale Canadei în afara emisferei americane.
Preot ziua, DJ noaptea: Padre Guilherme încinge ringul de dans din Beirut și stârnește controverse
În seara de sâmbătă, un club renumit din Beirut s-a umplut de energie, lumini și ritmuri puternice. Cel care mixa nu era însă un DJ obișnuit: câteva ore mai devreme, același Padre Guilherme, oficiase o slujbă religioasă la o universitate catolică din Liban. Associated Press News arată că pentru părintele în vârstă de 52 de ani, muzica electronică nu contrazice credința, ci o completează. „Psalmii ne îndeamnă să-L lăudăm pe Dumnezeu cu toate instrumentele. Astăzi, muzica electronică este și ea un instrument”, a explicat el. De la altar la pupitrul de DJ: mișcarea globală de evanghelizare modernă Padre Guilherme a devenit cunoscut pe plan internațional după participarea sa la Zilele Mondiale ale Tineretului din 2023 și 2025, evenimente majore la care a fost prezent și Papa. Ceea ce a început ca o inițiativă de strângere de fonduri pentru parohii locale s-a transformat treptat într-o formă inovatoare de transmitere a mesajului creștin. Astăzi, preotul-DJ are peste 2,6 milioane de urmăritori pe Instagram și concerte pe toate continentele. Mesajul lui este adresat mai ales tinerilor care simt că nu se regăsesc în cadrele tradiționale ale Bisericii. Libanul a fost o oprire firească în turneul său internațional. Aproximativ o treime din populația țării este creștină, procentul cel mai ridicat din Orientul Mijlociu. Comunitatea maronită este cea mai numeroasă, iar vizita recentă a Papei a readus în atenție mesajele de pace și conviețuire. Pentru mulți dintre tinerii prezenți, concertul lui Padre Guilherme a reprezentat un semn de deschidere și optimism. Controverse și opoziție Evenimentul nu a fost însă primit unanim cu entuziasm. Un grup format din 18 persoane, printre care și lideri religioși creștini, a solicitat interzicerea spectacolului, invocând încălcarea învățăturilor Bisericii. Instanța a respins cererea. Organizatorii au impus reguli clare: interdicția de a afișa simboluri religioase în club și măsuri sporite de securitate. Preotul a acceptat să nu poarte reverenda pe scenă. „Dacă pentru unii prezența mea este un motiv de scandal, îmi pare rău. Tot ce pot să le cer este să se roage pentru mine”, a declarat el. Padre Guilherme: Credință, muzică și un mesaj de coexistență Reacțiile din mediul online au fost împărțite: unii au criticat ceea ce consideră a fi transformarea credinței într-un „spectacol pe fundal de alcool și fum”, alții au apreciat curajul de a comunica într-un mod pe înțelesul noii generații. Pe durata concertului, pe ecranele din spatele scenei au fost proiectate imagini cu foști papi și porumbei albi, simboluri ale păcii. Padre Guilherme a dedicat un moment special Libanului, ridicând steagul țării în fața publicului. „Dacă oameni diferiți, cu ținute și origini variate, pot dansa împreună în respect, de ce nu am putea trăi la fel și în lume?”, a transmis el.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 829. Numărul morților în urma protestelor din Iran a trecut de 640. Miting uriaș pro-guvernamental la Teheran
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul dorește să negocieze cu Washingtonul, după ce a amenințat că va lovi Republica Islamică pentru represiunea împotriva protestatarilor. Potrivit activiștilor, numărul morților în urma protestelor a trecut de 640. Iranul cere dialog cu SUA Cifra provine de la Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului din SUA, care a fost precisă pe parcursul mai multor ani de demonstrații, notează presa americană. Aceasta se bazează pe o rețea de activiști din Iran care confirmă toate decesele raportate, scrie Associated Press. Având în vedere blocarea comunicațiilor în Iran, AP nu a putut confirma în mod independent cifra furnizată de grup. Guvernul iranian nu a furnizat cifre privind victimele demonstrațiilor. Iranul nu a reacționat direct la comentariile lui Trump, care au venit după ce ministrul de Externe al Omanului, de mult timp interlocutor între Washington și Teheran, a călătorit în Iran în acest weekend. De asemenea, rămâne neclar ce ar putea promite Iranul, mai ales că Trump a stabilit cerințe stricte cu privire la programul său nuclear și arsenalul de rachete balistice, de care Teheranul insistă că are nevoie pentru apărarea națională. Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, vorbind în fața diplomaților străini la Teheran, a insistat că „situația este sub control total”. În declarațiile făcute, el a dat vina pe Israel și SUA pentru violențe, fără a oferi detalii. „De aceea demonstrațiile au devenit violente și sângeroase, pentru a oferi președintelui american un pretext să intervină”, a declarat Araghchi, într-un comentariu difuzat de Al Jazeera. Televiziunea din Qatar a primit permisiunea să transmită în direct din Iran, în ciuda blocării Internetului. Mai departe, Araghchi a spus că „Iranul este deschis la diplomație”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că un canal de comunicare cu SUA rămâne deschis, dar că discuțiile trebuie să se bazeze pe „acceptarea intereselor și preocupărilor reciproce, nu pe negocieri unilaterale, bazate pe dictat”. Uriaș miting pro-autorități la Teheran Între timp, luni, 12 ianuarie, demonstranții pro-guvernamentali au inundat străzile Teheranului în sprijinul teocrației, o demonstrație de forță după zile de proteste care au contestat direct conducerea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Mai multe surse au indicat pe Telegram că au fost peste un milion de iranieni ieșiți pe străzile Capitalei, într-o mișcare uriașă de sprijin pentru liderii țării. Televiziunea de stat a difuzat scandările mulțimii, care strigau „Moarte Americii!” și „Moarte Israelului!”. Alții strigau „Moarte dușmanilor lui Dumnezeu!”. Procurorul general al Iranului a avertizat că orice persoană care participă la proteste va fi considerată „dușman al lui Dumnezeu”, o acuzație pedepsită cu moartea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că retorica publică a Iranului diferă de mesajele private pe care administrația le-a primit de la Teheran în ultimele zile: „Cred că președintele este interesat să analizeze aceste mesaje. Cu toate acestea, președintele a demonstrat că nu se teme să recurgă la opțiuni militare dacă și când consideră necesar, iar nimeni nu știe acest lucru mai bine decât Iranul”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Criza din Iran zguduie marile puteri. Ce ar însemna căderea regimului pentru Putin, Trump și Orientul Mijlociu
Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în ciuda represiunii violente, a arestărilor în masă și a restricțiilor severe de internet impuse de autorități. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, peste 500 de persoane au fost ucise și mai mult de 10.000 au fost arestate în timpul demonstrațiilor declanșate inițial de criza economică și prăbușirea monedei naționale, dar care s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei, scrie Bloomberg. SUA, Israel și piețele globale urmăresc evoluțiile Situația din Iran a atras atenția liderilor mondiali și a investitorilor, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu intervenții militare, sugerând că Washingtonul ar putea sprijini o schimbare de regim. Trump a declarat că „analizează foarte serios” situația și că armata americană evaluează „opțiuni solide”. În același timp, Israelul colaborează îndeaproape cu guvernele europene, iar țările din Golf privesc cu îngrijorare posibilitatea unui haos regional. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 5%, investitorii temându-se de întreruperi ale livrărilor din al patrulea cel mai mare producător OPEC. Economie în colaps și apeluri la grevă în sectorul petrolier Economia iraniană este grav afectată de inflație, sancțiuni și corupție. Reza Pahlavi, fiul fostului șah, aflat în exil, a lansat un apel către muncitorii din industria petrolieră să intre în grevă, un scenariu care ar putea paraliza rapid statul, așa cum s-a întâmplat în 1978. Deși până în prezent nu au fost raportate întreruperi majore ale exporturilor de țiței, piețele rămân extrem de sensibile. Analiștii avertizează că o escaladare a violențelor sau o intervenție militară ar putea destabiliza întreaga regiune. Risc de haos regional Experții susțin că o prăbușire a regimului ar putea genera un vid de putere, conflicte interne și fragmentarea țării pe criterii etnice. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice rămâne un pilon central al regimului și este pregătit să intervină violent pentru menținerea controlului. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a adoptat un ton conciliant, cerând dialog și unitate, însă liderul suprem și forțele de securitate transmit mesaje tot mai dure, inclusiv amenințări cu pedeapsa capitală pentru protestatari. Analiștii Bloomberg Economics consideră că, deși un colaps total este puțin probabil pe termen foarte scurt, Republica Islamică ar putea să nu mai supraviețuiască în forma actuală până la finalul anului 2026.
Șeful armatei dezvăluie că Marea Britanie nu are niciun plan de apărare a regatului în caz de război
Marea Britanie nu are niciun plan de apărare a națiunii în caz de război, a declarat Sir Richard Knighton, șeful armatei britanice, potrivit Sky News. Șeful Statului Major al Apărării a mai dezvăluit că Marea Britanie nu este pregătită pentru mobilizarea medicilor și asistentelor medicale dacă va începe un război total în Europa. Declarațiile au fost făcute luni în timpul unei audieri parlamentare. Dezvăluirile apar în condițiile în care britanicii sunt tot mai îngrijorați cu privire la un posibil conflict cu Rusia și la intenția lui Donald de a ocupa Groenlanda. Răspunzând întrebărilor parlamentarilor, șeful statului major al apărării a confirmat că Ministerul Apărării nu are fonduri pentru a acoperi integral programul de achiziție de echipamente. El a refuzat să spună dacă se confruntă cu un deficit bugetar și a evitat să utilizeze cuvântul „reduceri”. Totuși a spus că reducerea sau încetinirea programelor militare se numără printre opțiunile luate în considerare. Șeful armatei nervos Șeful armatei a părut uneori frustrat în timpul audieri. El le-a cerut parlamentarilor să nu îi „pună vorbe în gură”, deoarece era presat de rapoartele conform cărora l-ar fi avertizat pe premier înainte de Crăciun că apărarea are o gaură de 28 de miliarde de lire sterline în bugetul său în următorii patru ani Cea mai uimitoare dezvăluire în timpul discuțiilor de două ore a fost confirmarea lui Knighton că Marea Britanie nu a realizat încă o versiune modernă a Cartei de Război a Guvernului. Elaborată în timpul Primului Război Mondial, aceasta conține un set cuprinzător de planuri pentru întreaga țară privind trecerea de la pace la război. Cartea nu a mai fost modificată după prăbușirea Uniunii Sovietice deși statele NATO sunt obligate să aibă planuri de apărare.
Ucraina depune eforturi pentru a restabili alimentarea cu energie electrică și căldură
Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters. Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni. Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență. El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos. „Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu. Primarul Vitali Klitschko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii. Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară. „Acest lucru se aplică specialiștilor care, în condiții de îngheț, se deplasează direct la locul loviturilor și restabilesc alimentarea cu căldură, electricitate, apă și gaz”. Locuitorii s-au îndreptat seara către unul dintre centrele umanitare de pe malul estic al râului – două corturi amplasate pe o mică suprafață de teren deschis. Și-au încărcat dispozitivele și au discutat, în timp ce afară, zgomotul generatoarelor umplea aerul. „În apartament este întuneric. Am un aragaz electric, așa că este imposibil să încălzesc prânzul sau cina sau să fac ceai”, a spus Kateryna Zubko, 67 de ani, inginer care trăiește fără energie electrică, încălzire și apă de la ultimul atac. „Ne sprijinim reciproc. Ucrainenii sunt oameni atât de rezistenți, încât cred că acest război se va termina într-o zi, nu poate continua la nesfârșit.”