Mai mulți americani deținuți în Venezuela au fost eliberați, anunță administrația Trump
„Salutăm eliberarea americanilor deținuți în Venezuela. Este un pas important în direcția corectă din partea autorităților interimare”, a declarat marți un oficial al Departamentului de Stat al Statelor Unite, sub protecția anonimatului, potrivit AFP. Reprezentantul diplomației SUA nu a oferit detalii privind identitatea persoanelor eliberate și nici numărul exact al acestora. Potrivit autorităților de la Washington, decizia vine după ce președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a ordonat eliberarea unor deținuți în urma atacului american din 3 ianuarie. Operațiune care a dus la capturarea lui Nicolás Maduro. Președintele american Donald Trump a salutat gestul Caracasului, afirmând că, în schimb, a „anulat” o nouă acțiune militară împotriva Venezuelei. Numeroase persoane fuseseră reținute în Venezuela pentru participarea la proteste împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate de Nicolás Maduro. Printre cei eliberați recent s-ar număra și cetățeni spanioli și italieni. Eliberarea cetățenilor americani deținuți în străinătate reprezintă o prioritate declarată pentru administrația de la Washington. Statele Unite ale Americii obținuseră deja, anul trecut, eliberarea unor americani în urma unui acord negociat cu guvernul condus atunci de Nicolás Maduro.
Trump cere Iranului să trateze protestatarii cu omenie, pe fondul unui număr tot mai mare de victime
Trump a declarat că este vorba despre un număr „semnificativ” de victime și că administrația sa va „acționa în consecință”. El a adăugat că guvernul iranian se comportă „foarte prost”. Totuși, președintele a spus că nu a primit încă un număr confirmat de persoane ucise în cadrul protestelor, menționând că a auzit „cinci cifre diferite” privind bilanțul deceselor. Potrivit Human Rights Activists News Agency, de la începutul protestelor pe 28 decembrie, 16.700 de persoane au fost arestate, iar peste 2.000 au fost ucise, majoritatea protestatari. Organizația se bazează pe o rețea de activiști din interiorul Iranului pentru confirmarea tuturor deceselor raportate. Trump: „Sper să nu mai ucidă oameni” „Mesajul este că trebuie să arate omenie”, a spus Trump despre guvernul iranian, potrivit AP. „Au o problemă foarte mare. Sper să nu mai ucidă oameni”, a continuat președintele american. Declarațiile sale au venit după ce, mai devreme, Trump a anunțat că întrerupe perspectiva unor negocieri cu oficialii iranieni, în contextul reprimării protestelor, spunând cetățenilor iranieni: „ajutorul este pe drum”. Televiziunea de stat iraniană a difuzat cel puțin 97 de mărturisiri ale protestatarilor, multe exprimând remușcare, de la începutul demonstrațiilor, conform unui grup de monitorizare a drepturilor omului. Autoritățile de la Teheran susțin că aceste mărturisiri dovedesc implicarea unor forțe străine, însă activiștii spun că este vorba despre declarații forțate, o practică frecventă a televiziunii de stat. Iranul, prin intermediul președintelui parlamentului, a avertizat că forțele militare americane și Israelul ar fi „ținte legitime” dacă Washingtonul ar folosi forța pentru a proteja demonstranții. Trump a spus că nu se lasă intimidat de amenințări. Peste 600 de proteste au avut loc în toate cele 31 de provincii ale Iranului, potrivit Human Rights Activists News Agency. Presiunea lui Trump asupra guvernului iranian vine în contextul în care se confruntă cu mai multe crize internaționale: raidul militar din Venezuela pentru arestarea lui Nicolás Maduro, eforturile de pace între Israel și Hamas în Gaza, și negocierile pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Activștii pentru drepturile omului spun că acesta este momentul potrivit pentru a slăbi și mai mult regimul de la Teheran, aflat la putere din 1979. Protestele, declanșate inițial de prăbușirea monedei iraniene, s-au transformat într-un test major al conducerii represive a liderului suprem Ali Khamenei.
Hamas își va alege un nou lider după moartea lui Yahya Sinwar. Cine sunt principalii favoriți
Alegerea are loc într-un moment extrem de delicat pentru organizația islamistă Hamas, afectată de doi ani de război și supusă unor presiuni internaționale tot mai mari pentru dezarmare. Principalii favoriți pentru preluarea conducerii sunt Khalil Al-Hayya și Khaled Meshaal, ambii aflați în prezent în Qatar și membri ai unui consiliu format din cinci persoane care a condus Hamas după moartea lui Sinwar. Acesta fusese considerat arhitectul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, atac care a declanșat conflictul major din Gaza. Sursele citate de Reuters afirmă că, deși există temeri că un nou lider ar putea deveni la rândul său o țintă pentru Israel, conducerea Hamas consideră necesară desemnarea rapidă a unui succesor pentru a asigura continuitatea deciziilor politice și militare. Khalil Al-Hayya este un oficial de rang înalt al Hamas și a fost implicat în negocieri indirecte privind un posibil armistițiu în Gaza, participând la întâlniri cu delegații din Egipt, Qatar și Turcia. De cealaltă parte, Khaled Meshaal, fost lider al organizației, este o figură cunoscută pe plan internațional și a mai condus Hamas în perioade de criză. Predecesorul lui Sinwar, Ismail Haniyeh, a fost asasinat de Israel în 2024, în timpul unei vizite în Iran, ceea ce a accentuat vulnerabilitatea conducerii Hamas în afara Fâșiei Gaza.
Ce mesaj i-a dat China lui Mark Zuckerberg, șeful Facebook. Chinezii au luat la ochi compania miliardarului
China a declarat joi că va investiga achiziția de 2 miliarde de dolari a startupului de inteligență artificială Manus de către Meta – compania lui Mark Zuckerberg care deține Instragram sau Facebook – pentru a evalua conformitatea acesteia cu legile privind controlul exporturilor. Meta a achiziționat luna trecută Manus, o companie cu sediul în Singapore, în timp ce gigantul tehnologic american încearcă să integreze automatizări avansate în produsele sale destinate consumatorilor și companiilor. Termenii achiziției nu au fost dezvăluiți, însă Wall Street Journal a relatat că tranzacția s-a încheiat la o valoare de peste 2 miliarde de dolari, potrivit unor surse familiarizate cu achiziția. Ministerul Comerțului din China a declarat că va efectua o evaluare și o investigație privind modul în care achiziția respectă legile și reglementările referitoare la controlul exporturilor, importul și exportul de tehnologie și investițiile în străinătate, potrivit unui comunicat tradus de Google. „Guvernul chinez sprijină în mod constant întreprinderile în desfășurarea de operațiuni transnaționale reciproc avantajoase și în cooperarea tehnologică internațională, în conformitate cu legile și reglementările”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului, He Yadong, în cadrul unei conferințe de presă. CNBC a contactat Meta și Manus pentru comentarii. Manus a început ca un produs al startupului chinez Butterfly Effect, cunoscut și sub numele de Monica.Im, înainte de a se dezvolta într-o entitate separată, care s-a mutat în Singapore la începutul acestui an. Startupul a fost salutat drept „următorul DeepSeek” după ce și-a lansat primul agent AI în martie, care poate ajuta la sarcini precum cercetarea de piață, programarea și analiza datelor. Se pare că, în iulie, compania a concediat cea mai mare parte a personalului din Beijing, pe măsură ce viza extinderea globală. Manus a declarat că achiziția de către Meta va permite companiei să continue să opereze din Singapore. Startupul a precizat că avea 105 angajați în decembrie, în Singapore, Tokyo și San Francisco. Manus a spus că a depășit 100 de milioane de dolari în venituri recurente anuale (ARR) în decembrie, la doar opt luni de la lansarea unui produs, ceea ce, potrivit companiei, o face cel mai rapid startup din lume care a atins acest prag pornind de la zero. „Talentul excepțional al Manus se va alătura echipei Meta pentru a livra agenți cu scop general în produsele noastre pentru consumatori și companii, inclusiv în Meta AI”, a declarat Meta într-un comunicat din decembrie. Achiziția vine după ce compania a obținut 75 de milioane de dolari într-o rundă de finanțare condusă de fondul american de capital de risc Benchmark, în aprilie. Investigația Chinei „subliniază faptul că țara consideră agenții AI avansați, modelele și proprietatea intelectuală aferentă drept active strategice”, a declarat pentru CNBC Nick Patience, responsabil pe AI la The Futurum Group. AUTORUL RECOMANDĂ:
Premierul Groenlandei: Dacă trebuie să alegem între SUA și Danemarca, alegem Danemarca
„Ne confruntăm acum cu o criză geopolitică și, dacă trebuie să alegem aici și acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca”, a declarat premierul Jens-Frederik Nielsen, marți, la o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen, la Copenhaga, potrivit Bloomberg. „Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi, care face parte din Regatul Danemarcei”, a adăugat el. Declarațiile lui Nielsen vin înaintea unei întâlniri importante, programate miercuri la Washington, între miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance. Situația este „foarte gravă”, a spus Nielsen, calificând drept complet deplasate amenințările administrației Trump de a anexa insula. Deși independența față de Danemarca este de mult timp dezbătută în teritoriul cu 57.000 de locuitori, sondajele arată că aceștia se opun ideii de a se alătura Statelor Unite. Această preocupare s-a reflectat și în alegerile de anul trecut, din martie, când trei din patru alegători au susținut partide care favorizează doar o tranziție lentă către independență. Când a fost întrebat în cadrul conferinței de presă dacă nu ar mai trebui să se discute despre independența Groenlandei, Nielsen a răspuns: „acum este momentul să fim uniți. Groenlanda se află în cadrul Regatului Danemarcei și este pe deplin unită în apărarea principiilor fundamentale”.
Scandal uriaș între cei mai puternici oameni ai planetei. Trump amenință că îl dă în judecată pe șeful băncii centrale americane. Președintele american vrea să-l demită pe președintele Fed, din cauza dobânzilor prea mari. De ce contează pentru România
Decizia Departamentului de Justiție de a investiga Rezerva Federală vine după o lungă serie de amenințări ale președintelui Donald Trump de a-l viza pe președintele băncii centrale, Jerome Powell. Practic, Donald Trump este nemulțumit de ratele dobânzilor băncii centrale americane (Fed), care, spune președintele american, sunt prea mari. Politica dobânzilor pe care o practică Fed, la fel ca și printarea dolarului, are ecou în toată lumea, inclusiv în România. Băncile centrale din toată lumea se uită la „semnalele Fed”. Trump a declarat duminică seara pentru NBC News că nu a știut în prealabil despre citațiile emise de Departamentul de Justiție, care se concentrează asupra mărturiei lui Powell din iunie în Senat privind renovarea clădirilor de birouri ale Rezervei Federale. Deși a criticat proiectul de renovare al Rezervei Federale, esența frustrărilor lui Trump față de Powell a provenit din refuzul acestuia de a reduce și mai mult ratele dobânzilor pentru a se alinia cu agenda administrației. Ofensiva lui Powell Duminică seara, Powell a publicat un videoclip în care l-a atacat direct pe Trump. Gestul a fost extrem de neobișnuit pentru un președinte al Rezervei Federale, care, în general, încearcă să stea departe de disputele politice, și reprezintă prima dată când Powell l-a criticat direct pe președinte. El a spus că citațiile sunt „fără precedent” și „ar trebui privite în contextul mai larg al amenințărilor administrației și al presiunilor continue”. În scurta sa convorbire telefonică cu NBC News, duminică, Trump a declarat că citațiile Departamentului de Justiție nu au nicio legătură cu ratele dobânzilor. „Nu. Nici măcar nu m-aș gândi să fac asta în felul acesta. Ceea ce ar trebui să pună presiune pe el este faptul că ratele sunt mult prea mari. Aceasta este singura presiune pe care o are”, a spus Trump, pentru sursa citată. Totuși, tensiunea dintre cei doi este evidentă de ceva timp. În timpul unui tur al Rezervei Federale în iulie, Trump l-a criticat pe Powell pentru costul proiectului de renovare. Powell a contestat evaluările președintelui, afirmând că acesta interpretează greșit documentele. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Trump către protestatarii din Iran: Ajutorul e pe drum. Preluați controlul asupra instituțiilor. SUA anulează discuțiile cu Teheranul / Bilanțul deceselor a ajuns la 2000 de persoane
Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a cerut continuarea manifestațiilor și a avertizat că „ucigașii și abuzatorii” vor plăti „un preț mare”, fără a preciza la ce se referă concret „ajutorul” promis. Mesajul, încheiat cu acronimul „MIGA” („Make Iran Great Again”), este considerat cel mai explicit semnal de până acum că Washingtonul ar putea lua în calcul opțiuni mai dure, inclusiv militare, față de regimul iranian. Schimbarea de ton vine la doar două zile după ce Trump sugerase că este deschis unor discuții cu Teheranul, în urma unor contacte recente, și că se pregătea o întâlnire. Marți, însă, liderul de la Casa Albă a transmis că oprește orice demers de acest fel „până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește”. În paralel, Regatul Unit a convocat ambasadorul Iranului la Londra și a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Teheranului, după ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a condamnat „uciderea oribilă și brutală” a demonstranților. Cooper a spus în Parlament că Londra va avansa legislație pentru „sancțiuni și măsuri sectoriale” suplimentare, vizând inclusiv domenii precum finanțe, energie, transport și software. Bilanț contestat, represiune și blackout informational Estimările privind numărul victimelor rămân greu de verificat, în condițiile restricțiilor de raportare și ale întreruperilor de comunicații. Organizații și surse citate de presa internațională indică un bilanț care ar fi ajuns la aproximativ 2.000 de morți, în timp ce autoritățile iraniene au oferit anterior cifre mai mici. Protestele, declanșate inițial de nemulțumiri legate de situația economică, au evoluat în multe locuri în apeluri deschise pentru înlăturarea conducerii clericale. Teheranul a răspuns cu arestări în masă, avertismente publice și măsuri de limitare a accesului la internet și servicii de mesagerie. Presiune economică americană și reacții internaționale Cu o zi înainte, Trump a anunțat și o nouă măsură economică: o taxă vamală de 25% care ar urma să se aplice oricărei țări ce „face afaceri” cu Iranul, pentru comerțul său cu Statele Unite. Detaliile tehnice și baza legală a măsurii nu au fost însă clarificate public de administrația americană. China, principal cumpărător al petrolului iranian, a criticat amenințarea cu tarife, avertizând asupra unor contramăsuri. În Europa, cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că Iranul ar putea intra în „ultimele zile” ale actualului regim, susținând că un stat care își menține puterea doar prin violență este, în esență, la final de drum. Rusia a condamnat amenințările SUA cu noi atacuri militare în Iran și a avertizat împotriva „interferențelor subversive externe” în politica iraniană. „Cei care intenționează să folosească tulburările inspirate din exterior ca pretext pentru a repeta agresiunea împotriva Iranului comisă în iunie 2025 trebuie să fie conștienți de consecințele dezastruoase ale unor astfel de acțiuni asupra situației din Orientul Mijlociu și asupra securității internaționale globale”, a precizat într-un comunicat ministerul rus de externe. Ministerul s-a referit la atacurile SUA și ale Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene efectuate anul trecut.
Iranul își intensifică represiunea digitală, iar dispozitivele Starlink devin ținta autorităților
Conducerea clericală a Iranului a înăsprit controlul asupra comunicațiilor pe fondul protestelor naționale în desfășurare. După perturbarea semnalelor de internet prin satelit, forțele de securitate au început raiduri la domiciliu pentru confiscarea echipamentelor Starlink folosite de protestatari, scrie IndiaToday. Bruiaj militar și percheziții la domiciliu La câteva săptămâni de la declanșarea celor mai ample proteste anti-guvernamentale din ultimii ani, autoritățile iraniene au restricționat aproape complet accesul la internet. După ce ar fi utilizat echipamente de bruiaj de nivel militar, provenite din China sau Rusia, pentru a bloca mare parte din semnalul Starlink, regimul a trecut la acțiuni pe teren. Potrivit organizațiilor pentru drepturi digitale, forțele de securitate desfășoară percheziții din ușă în ușă în zonele cu proteste intense. Antenele satelit și terminalele Starlink sunt confiscate, tăind una dintre ultimele legături ale iranienilor cu exteriorul. Starlink, colacul de salvare în timpul întreruperii În perioada întreruperii internetului, Starlink a devenit un instrument prin care iranienii au putut trimite imagini și videoclipuri peste graniță. Materialele distribuite prin conexiuni satelitare au scos la iveală amploarea revoltelor și a represiunii violente în sute de localități. Reuters a citat oficiali iranieni care ar fi recunoscut aproximativ 2.000 de morți, inclusiv membri ai forțelor de securitate, în timpul protestelor. Deși Starlink este interzis, dispozitivele ar fi fost introduse clandestin în Iran prin Irak și state din zona Golfului. Un tipar cunoscut al reprimării comunicațiilor Iranul are o istorie îndelungată de restricționare a comunicațiilor prin satelit în perioadele de tensiune. Antenele satelit au fost interzise oficial în 1994, însă milioane de persoane le-au folosit pentru a ocoli controlul mediatic al statului. În deceniile trecute, poliția și milițiile au confiscat frecvent echipamente în momente de tensiune socială. Analiștii afirmă că raidurile actuale repetă eforturi anterioare de blocare a informațiilor externe și de control al narativului public. Internet „pe listă albă” pentru regim În timp ce aproape 90 de milioane de iranieni rămân deconectați, regimul continuă să opereze online printr-o rețea restricționată de tip „whitelist”. Instituțiile statului, presa loială și serviciile de securitate ar avea acces neîntrerupt la internet. Acest lucru permite coordonarea represiunii, în timp ce protestatarii sunt izolați digital. Între timp, pierderile economice cresc, pe fondul blocării serviciilor online pentru afaceri deja afectate de sancțiuni și inflație. Atenția internațională a sporit după declarațiile lui Donald Trump, care a spus că intenționează să discute restabilirea accesului la internet cu Elon Musk. Pentru protestatari, activiștii avertizează că pierderea Starlink înseamnă ruperea ultimei legături a Iranului cu publicul global.
Sclavie modernă în fabricile LaBubu / Angajați minori și 100 de ore suplimentare lucrate în condiții insalubre și fără protecție
China Labor Watch, un ONG internațional pentru drepturile muncitorilor acuză exploatarea sistematică a angajaților dintr-o fabrică din China care produce jucăriile de pluș LaBubu, unele dintre cele mai populare produse de divertisment din lume, în contextul unei cereri globale explozive, relatează publicația britanică The Guardian, într-o investigație exclusivă. Investigația semnalează încălcări grave ale legislației muncii, inclusiv muncă excesivă, lipsa protecției pentru tineri lucrători și semnarea de contracte neclare sau incomplete. China Labor Watch (CLW), organizație cu sediul în New York, afirmă că a documentat timp de trei luni, în 2025, practicile din fabrica Shunjia Toys din comitatul Xinfeng, provincia Jiangxi, unde peste 4.500 de muncitori produc exclusiv jucăriile Labubu pentru compania Pop Mart. Ore suplimentare de trei ori peste limitele legale Legislația chineză limitează munca suplimentară la maximum 36 de ore pe lună, însă reprezentanții CLW arată că muncitorii din fabrica Shunjia Toys lucrau „frecvent peste 100 de ore suplimentare pe lună”, pentru a face față unor obiective extrem de ridicate de producție. De notat că echipe de 25–30 de persoane erau obligate să asambleze cel puțin 4.000 de jucării pe zi, un ritm pe care lucrătorii îl descriu drept epuizant și dificil de susținut fără ore prelungite. Această presiune este amplificată de faptul că fabrica produce, potrivit estimărilor ONG-ului, mult peste capacitatea sa oficială declarată de 12 milioane de unități pe an, apropiindu-se de peste 24 de milioane doar din activitatea a două echipe. „Când cererea crește rapid, producția se extinde mult peste nivelurile planificate, iar presiunea este suportată direct de lucrători”, a declarat Li Qiang, directorul executiv al CLW. Angajarea tinerilor de 16–17 ani fără protecții speciale Investigația a identificat și angajarea de muncitori cu vârste între 16 și 18 ani, lucru permis de legea chineză doar cu protecții speciale — precum interzicerea muncii extenuante sau periculoase. În practică, acești tineri ar fi fost repartizați pe aceleași linii de asamblare și cu aceleași norme de producție ca și adulții. Mai mult, potrivit raportului, mulți dintre lucrătorii minori „nu înțelegeau natura contractelor pe care le-au semnat și nu aveau o imagine clară asupra statutului lor juridic”. Contracte semnate „în alb” și lipsă de transparență CLW mai susține că muncitorii erau obligați să semneze contracte de muncă incomplete, în care lipseau informații esențiale precum durata contractului, salariul, atribuțiile sau contribuțiile sociale. „Lucrătorilor li se acordau maximum cinci minute pentru a completa datele personale și li se spunea explicit să nu citească sau să nu completeze alte secțiuni”, arată raportul. Reacția Pop Mart Compania Pop Mart a declarat că tratează „foarte serios bunăstarea și siguranța lucrătorilor” din lanțul său de aprovizionare și că efectuează audituri regulate, inclusiv prin firme independente internaționale. „Apreciem informațiile și investigăm în prezent această problemă. Dacă constatările vor fi confirmate, vom solicita partenerilor să implementeze măsuri corective cuprinzătoare, în conformitate cu legislația locală”, a transmis compania. Reprezentanții Shunjia Toys nu au putut fi contactați pentru comentarii. Angajații nu au mecanisme reale de plângere Potrivit CLW, situația din Shunjia nu este un caz izolat, ci reflectă probleme structurale ale industriei manufacturiere din China, unde aplicarea legislației muncii rămâne slabă, iar presiunea economică este transferată asupra muncitorilor. ONG-ul solicită Pop Mart să creeze mecanisme reale de plângere pentru angajați, precum linii telefonice independente, să crească transparența asupra condițiilor de muncă și să publice structura completă a lanțului său de aprovizionare. Într-o lume a expansiunii agresive pe piețele globale, așteptările producătorilor nu mai țin cont de drepturile angajaților. Bani să iasă!
Bulgarii au deja probleme cu euro falși, după ce au trecut la moneda unică europeană de la 1 ianuarie
Bulgaria a înregistrat primul său caz de bancnote euro falisificate. Unele dintre bancnotele false sunt de o calitate relativ ridicată și sunt greu de identificat la prima vedere, avertizează casa de schimb valutar Tavex, conform publicației Novinite. Bulgaria a trecut la moneda unică euro începând cu 1 ianuarie 2026. Folosirea sau punerea în circulație a banilor falși constituie infracțiune în Bulgaria, ca și în România. Legea bulgară prevede ca, dacă o persoană suspectează că o bancnotă euro este falsă, cea mai sigură soluție este să o ducă la cea mai apropiată sucursală bancară sau să o raporteze poliției. Acolo, autoritățile vor examina bancnota și vor întocmi un proces-verbal. Dacă bancnota este autentică, aceasta va fi returnată proprietarului. Dacă se confirmă că este contrafăcută, va fi confiscată, însă nu se aplică sancțiuni atâta timp cât bancnota a fost predată voluntar. Băncile și unii comercianți folosesc echipamente specializate pentru verificarea bancnotelor: lămpi ultraviolete, detectoare magnetice, scanere cu infraroșu, dispozitive pentru măsurarea dimensiunii și grosimii. Ce pedeapsă prevede legea pentru falsificarea de bani Legea din Bulgaria, ca și cea din România, tratează cu maximă seriozitate infracțiunile legate de banii contrafăcuți. Falsificarea sau producerea de bancnote ori monede false, conform articolului 243 din Codul penal, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani. Deținerea, transferul sau punerea în circulație a banilor contrafăcuți, atunci când persoana știe că sunt falși (articolul 244), se sancționează cu închisoare de la 2 la 8 ani. Bulgaria a trecut la euro de la 1 ianuarie 2026 Banca Națională a Bulgariei a raportat că, la data de 9 ianuarie, numerarul aflat în circulație, denominat în leva bulgărești, se ridica la 16,1 miliarde de leva, echivalentul a aproximativ 8,23 miliarde de euro. Potrivit Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), furnizarea de numerar în euro către băncile comerciale decurge conform planurilor operaționale aprobate în prealabil. Până în prezent, bancnote și monede euro cu o valoare totală de peste 3,1 miliarde de euro au fost deja puse în circulație pentru a acoperi cererea din perioada de tranziție. În primele șase luni ale anului 2026, toate băncile vor schimba bancnotele și monedele în leva în euro gratuit și fără limită de sumă, aplicând cursul oficial fix. Pentru sume care depășesc 30.000 de leva, echivalentul a aproximativ 15.340 de euro, clienții trebuie să depună o solicitare cu cel puțin trei zile lucrătoare în avans. De asemenea, depunerea de leva într-un cont bancar și conversia acestora în euro se realizează tot fără comisioane. AUTORUL RECOMANDĂ: