Alegerile din Ungaria: Opoziția se distanțează de Fidesz în sondaje
Sondajul realizat de Median arată că partidul Tisza, condus de Peter Magyar, a ajuns la un avans de 12 puncte procentuale față de Fidesz, față de 10 puncte în noiembrie. Potrivit sondajului citat de Reuters, Tisza este creditat cu 51% din opțiunile alegătorilor deciși, în creștere ușoară față de sondajul anterior, în timp ce Fidesz a coborât la 39%. Cercetarea, realizată între 7 și 13 ianuarie, indică faptul că Tisza atrage în principal votanți de la alte partide de opoziție, în timp ce Fidesz nu reușește să câștige electorat nou. Un al doilea sondaj, publicat de Idea Institute și realizat între 31 decembrie și 6 ianuarie, plasează Tisza la 48% din intențiile de vot ale alegătorilor deciși, cu un avantaj de 10 procente față de Fidesz. Sondajul a mai arată că pe lângă cele două partide, doar formațiunea de extremă dreapta, Mi Hazank (Patria Noastră), ar mai putea depăși pragul electoral de 5% pentru intrarea în Parlament. Premierul Orban se află la putere din 2010, se confruntă astfel cu cea mai serioasă provocare politică. Acesta a menținut relații apropiate cu Rusia în contextul Războiului din Ucraina, îl consideră pe președinte Trump un alaita și în repetate rânduri s-a ciocnit cu oficialii europeni. Opozantul său, Peter Magyar a declarat că se va menține aproape de Uniunea Europeană și NATO, notând că va avea relații „pragmatice” cu Rusia dacă va câștiga alegerile.
Macron despre Groenlanda: Dacă suveranitatea unui aliat este afectată, efectele de domino ar fi fără precedent
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri că ar putea apărea consecințe grave dacă suveranitatea unui stat european și a unui aliat ar fi pusă în pericol, scrie Reuters. Declarația a avut loc în cadrul unei ședințe de cabinet și a vizat inițiativele președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei. Macron a spus că Franța tratează subiectul cu maximă seriozitate. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, liderul de la Paris a transmis un mesaj în acest sens. „Nu subestimăm declarațiile despre Groenlanda”, a spus Emmanuel Macron. Președintele Franței a insistat că impactul ar putea fi unul major pe care o astfel de situație l-ar putea avea la nivel internațional și european. „Dacă suveranitatea unei țări europene și a unui aliat ar fi afectată, efectele în lanț ar fi fără precedent. Franța monitorizează situația foarte atent și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca și suveranitatea sa”, a adăugat Macron. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană are o legătură solidă cu Groenlanda și comunică constant cu oficialii de acolo. Von der Leyen a declarat că populația acestui teritoriu se poate baza pe sprijinul Uniunii Europene. Contextul declarațiilor vine după mai multe săptămâni de tensiuni generate de afirmațiile lui Donald Trump la adresa Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub autoritatea Danemarcei. În acest cadru, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmează să se întâlnească miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele american JD Vance.
Telefónica, firma care vrea să cumpere Digi, caută modalități de a repatria profituri acumulate în Venezuela, blocate timp de 20 de ani
Potrivit surselor din sector citate de elEconomista.es, suma acumulată din 2005 în această țară din Caraibe (acum aflată sub controlul Statelor Unite) este dificil de estimat din cauza hiperinflatiei și a devalorizării continue a bolívarului, proces derulat sub regimurile foștilor președinți Hugo Chávez și Nicolás Maduro. Față de ceea ce până acum câteva săptămâni părea aproape pierdut, se deschide acum o fereastră pentru recuperarea investițiilor și eforturilor grupului spaniol pe această piață. Aceleași surse adaugă că operatorul spaniol consideră prioritară apărarea intereselor acționarilor, ceea ce obligă compania să exploreze toate opțiunile pentru a recupera total sau parțial acești bani blocați. În același timp, această sumă rămasă de recuperat ar putea deveni un element de negociere pentru potențiali cumpărători ai filialei din Venezuela. Lanțul pierderilor din Venezuela a continuat între 2010 și 2014, perioadă în care grupul spaniol a înregistrat pierderi contabile apropiate de 7,5 miliarde de euro din cauza deprecierii monedei și a restricțiilor privind ieșirile de valută din țară. Schimbarea de putere din ultimele zile deschide și o nouă perspectivă asupra discuțiilor preliminare privind ieșirea Telefónica din Venezuela. Orice cumpărător potențial va avea nevoie de acordul administrației Trump. Posibilitățile de vânzare cresc considerabil în contextul așteptărilor de dezvoltare economică stimulate de Statele Unite. Noile condiții ar putea atrage operatori americani de telecomunicații interesați de o piață cu potențial ridicat de creștere. Decizia de vânzare este definitivă În pofida acestor perspective favorabile pentru investitori, grupul spaniol urmărește îndeaproape evoluțiile din Venezuela, în speranța că schimbările vor sprijini interesele companiei. Totuși, indiferent de evoluții, decizia Telefónica de a se retrage din toate piețele latino-americane (cu excepția Braziliei) rămâne ireversibilă, conform planului strategic anunțat pe 4 noiembrie 2025. Grupul a raportat pierderi contabile totale de 7,5 miliarde de euro ca urmare a situației din Venezuela. Compania de telefonie Movistar Venezuela are 8,9 milioane de clienți și este liderul pieței, cu o cotă de peste 40% și aproximativ 1.700 de angajați. Digitel, parte a grupului Cisneros, ocupă locul al doilea, cu 35%. Spre deosebire de alte țări, Telefónica nu oferă servicii de telefonie fixă în Venezuela, un segment dominat aproape integral de operatorul național Cantv, cu aproximativ 80% din piață. Deși Telefónica nu publică rezultatele financiare detaliate pe țară, surse locale estimează că profitul din 2024 a fost de aproximativ 210 milioane de euro la cursul local. O piață încă subdezvoltată Potrivit surselor din industrie, nivelul mediu de cheltuieli ale utilizatorilor de telefonie mobilă din Venezuela este greu de comparat cu al altor state din regiune. Consumul lunar al unui utilizator obișnuit este în jur de 5 dolari, prețul celor mai populare pachete de date de 3 până la 5 GB. Această valoare este între trei și aproape cinci ori mai scăzută decât media regională de aproximativ 14 GB. Piața telecom este dominată de serviciile preplătite, segment mai puțin valoros decât abonamentele. Pe de altă parte, negocierile altor companii internaționale cu Statele Unite pentru repatrierea profiturilor sunt momentan descurajante. Președintele Donald Trump a blocat prin ordin executiv fondurile aparținând Guvernului venezuelean depozitate în conturile Departamentului Trezoreriei, pentru a le proteja de confiscări, decizii judiciare sau pretenții ale creditorilor. Decizia a fost confirmată într-o recentă întâlnire între mari companii petroliere, inclusiv Repsol, și reprezentanți ai Casei Albe, care înclină spre o abordare radicală: uitarea trecutului și concentrarea pe câștigurile viitoare. Achiziționarea grupului Digi, o posibilă opțiune pentru Telefónica de a opera în șapte țări Achiziția întregului grup Digi a apărut ca o potențială tranzacție corporativă pentru Telefónica, prezentând o oportunitate latentă de creștere anorganică pe un continent pregătit pentru consolidare. Estimările pieței sugerează că prețul ar putea fi de aproximativ 3,8 miliarde de euro, inclusiv 1,8 miliarde de euro reprezentând datorii și o primă de 20% față de o capitalizare de piață de 1,7 miliarde de euro. Digi este un fenomen comercial în Spania, devenind un disruptor major în industrie, cu o creștere a veniturilor de 23% de la an la an. Al patrulea cel mai mare operator de telecomunicații fixe și mobile din Spania se mândrește cu 9,6 milioane de clienți, o rețea de retail de cincizeci de magazine proprii, 10.000 de angajați și o creștere a portărilor de peste 27% în ultimele douăsprezece luni. În plus, achiziția are un scop defensiv clar împotriva altor potențiali pretendenți, având în vedere că Digi închiriază rețeaua Telefónica acolo unde infrastructura proprie este insuficientă. Mai mult, aceeași ofensivă l-ar elimina pe cel mai agresiv jucător din industrie, o sursă de frustrare pentru operatorii consacrați și presupusul vinovat din spatele devalorizării sectorului.
Parlamentul Ucrainei a desemnat noul ministru al Apărării. Mykhailo Fedorov mizează pe tehnologie și reformă
Parlamentul Ucrainei a aprobat miercuri numirea lui Mykhailo Fedorov în funcția de ministru al Apărării. Acesta a anunțat că scopul său este să susțină inovația și schimbarea profundă a sistemului militar, scrie Reuters. În vârstă de 34 de ani, Mykhailo Fedorov a ocupat anterior funcțiile de prim-viceprim-ministru și ministru al transformării digitale. Din aceste funcții, el a influențat în mod semnificativ strategia tehnologică a Ucrainei după declanșarea invaziei rusești în februarie 2022. Unul dintre rezultatele lui Fedorov cele mai importante a vizat întărirea comunicațiilor armatei ucrainene de pe front, prin introducerea terminalelor Starlink. Această soluție a permis o legătură mai strânsă între unități, chiar și în zonele de luptă intense. Tot el a stat la baza dezvoltării așa-numitei „linii de drone”, un sistem defensiv conceput pentru a produce pierderi semnificative trupelor ruse. Inițiativa a devenit un element central al apărării moderne a Ucrainei. „Astăzi, este imposibil să lupți cu tehnologii noi folosind o structură organizațională veche. Avem nevoie de schimbări cuprinzătoare”, a declarat Mykhailo Fedorov în fața parlamentarilor, înainte de votul final. „Scopul nostru este să schimbăm sistemul: să reformăm armata, să îmbunătățim infrastructura de pe linia frontului, să eradicăm minciunile și corupția și să facem din leadership și încredere o nouă cultură.”, a mai declarat acesta. Preluarea mandatului are loc la câteva săptămâni după un scandal major de corupție din domeniul energiei, care a generat reacții din partea populației față de guvernul condus de Volodimir Zelenski. Numirea sa face parte dintr-o reorganizare amplă a conducerii politice și de securitate, decisă de președintele Volodimir Zelenski. Pe teren, armata ucraineană se confruntă cu un dezavantaj numeric, dar și din punct de vedere al echipamentelor. Trupele rusești înaintează în estul regiunii Donețk și cresc frecvența atacurilor aeriene asupra orașelor situate departe de linia frontului. Mykhailo Fedorov a precizat că planul său pune accent pe digitalizarea forțelor armate, extinderea utilizării dronelor, integrarea inteligenței artificiale și aplicarea soluțiilor tehnologice moderne.
YouTube schimbă regulile pentru adolescenți: Ce tipuri de videoclipuri nu vor mai fi recomandate în Europa
YouTube precizează că algoritmii săi pot crea „bucle de conținut”. Acestea sunt situații în care utilizatorii ajung să urmărească repetitiv același tip de materiale, uneori din ce în ce mai extreme. În cazul adolescenților, acest fenomen favorizează comparațiile cu standarde corporale nerealiste. Astfel, se poate ajunge la o percepție distorsionată asupra propriei imagini, mai scrie CNN. Testele pentru aceste restricții au fost deja realizate în Statele Unite, iar acum măsura este extinsă în Europa și, treptat, la nivel global, conform recomandărilor primite de la comitetul YouTube dedicat tinerilor și familiilor. Tipurile de clipuri vizate de limitări YouTube nu va elimina complet aceste materiale. Platforma va reduce frecvența cu care sunt recomandate adolescenților videoclipuri care prezintă ca ideal anumite greutăți corporale sau niveluri de fitness. De asemenea sunt vizate și cele care compară și glorifică trăsături fizice specifice sau promovează agresivitatea socială. Tot la acest capitol sunt incluse și intimidarea sau confruntările fizice. Compania subliniază că vizionarea ocazională a unui astfel de clip nu reprezintă neapărat un risc. Totuși, consumul repetat de astfel de conținut, poate deveni problematic. Numeroase studii indică faptul că platformele sociale pot contribui la scăderea încrederii în sine și apariția tulburărilor de alimentație. Exista indicii și despre creșterea nivelului de anxietate și depresie. Impactul este și mai pronunțat în rândul fetelor, al tinerilor supraponderali precum și al celor care au deja o percepție negativă asupra propriului corp. Specialiștii descriu acest fenomen ca un „cerc al riscului”: vulnerabilitatea determină consumul de conținut dăunător, ceea ce amplifică problema. YouTube și alte măsuri pentru protecția minorilor Pe lângă aceste restricții, YouTube oferă direcționări către linii de ajutor atunci când sunt căutate materiale despre auto-vătămare sau tulburări alimentare. Platforma colaborează deja cu organizații din Germania și Franța pentru adaptarea politicilor la specificul european. Totodată aplică deja limitări pentru conținut violent sau legat de tulburări alimentare. Această decizie se înscrie într-un cadru mai larg de reglementare. În Marea Britanie, autoritatea de comunicații a solicitat platformelor să împiedice algoritmii să distribuie conținut periculos copiilor. La nivelul Uniunii Europene, Digital Services Act impune marilor companii din domeniul tehnologiei să protejeze dezvoltarea fizică și psihică a minorilor.
Americanii vor construi un drum pe teritoriul unei țări care va fi folosit de altă țară. Se va numi Calea Trump către Pace
Americanii au anunțat că vor merge mai departe cu planul privind realizarea unui coridor care traversează Armenia pentru a conecta Azerbaidjanul cu teritoriul Nakhchivan, potrivit Le Figaro. În prezent, Nakhchivan este o enclavă care nu are o legătură terestră cu țara de care aparține. Coridorul care reprezintă de mult timp o solicitare din partea autorităților de la Baku va fi numit „Calea Trump către Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP – Trump Route for International Peace and Prosperity). Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că americanii vor continua planul privitor la coridor. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri cu ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoyan. Anul trecut, Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord la Washington, sub auspiciile președintelui american Donald Trump, pentru a pune capăt disputei teritoriale care ține de decenii. Acordul prevede, printre altele, crearea unei zone de tranzit (coridorul TRIPP) care trece prin Armenia și conectează Azerbaidjanul la enclava Nakhchivan. O companie, deținută în proporție de 74% de SUA, va fi însărcinată cu construirea infrastructurii feroviare și rutiere de-a lungul fâșiei de teren, a transmis Departamentul de Stat. Americanii vor să facă afaceri în zonă Americanii sunt interesați de proiect deoarece va facilita investițiile SUA și accesul la „minerale critice și elemente de pământuri rare”. „Acordul TRIPP va deveni cu adevărat un model pentru întreaga lume, demonstrând cum se poate deschide calea către activitatea economică și prosperitate fără a contesta sau compromite în niciun fel suveranitatea și integritatea teritorială. Acest lucru va fi bun pentru Armenia, bun pentru Statele Unite, bun pentru toți cei implicați”, a declarat Marco Rubio la întâlnire. Iranul se opune formării coridorului, temându-se că influența sa în zonă se va diminua și că acesta va aduce investiții străine aproape de granița sa. La rândul său, prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a declarat că securitatea coridorului care leagă Azerbaidjanul de Nakhichivan va fi asigurată „de Armenia și nu de o țară terță”. Conflictul teritorial dintre Armenia și Azerbaidjan a vizat în special Nagorno-Karabah, o zonă muntoasă. Aceasta dispută a provocat două războaie, unul la prăbușirea URSS și celălalt în 2020. Azerbaidjanul a recucerit zona de la separatiștii armeni în urma unei ofensive fulger în 2023.
Donald Trump despre șeful băncii centrale a SUA: Idiotul ăla nu va mai fi mult timp acolo
Donald Trump l-a criticat din nou pe președintele Fed, Jerome Powell. „Idiotul ăla nu va mai fi mult timp prin preajmă”, a spus Donald Trump despre președintele Fed, potrivit Le Figaro. Trump și-a intensificat atacurile personale asupra șefului băncii centrale a SUA. Într-un discurs rostit marți în fața Detroit Economic Club, președintele SUA l-a criticat dur pe Jerome Powell. Discursul a fost ținut după ce Trump a vizitat o fabrică auto Ford din Michigan. Cu câteva ore mai devreme, de la Casa Albă, Trump l-a numit pe Powell „incompetent” și „necinstit”. Atacurile în serie ale liderului SUA asupra șefului Rezervei Federale au legătură cu dezacordurile dintre cei doi. Trump consideră că Fed are o politică monetară prea restrictivă și dăunătoare creșterii economice. În plus, Trump pune la îndoială independența Fed-ului, considerând că banca ar trebui să sprijine acțiunile puterii executive. Donald Trump vs Jerome Powell Atacurile lui Trumo reprezintă o tentativă de intimidare, susține Powell. Într-o declarație filmată, el a confirmat că este vizat de o anchetă penală. Powell a afirmat că anchetă nu se bazează pe probleme de management sau pe proiectul de renovare a sediului Fed. În opinia sa, este vorba despre o încercare motivată politic de a presa banca centrală să reducă ratele dobânzilor în conformitate cu dorințele administrației Trump. El a reiterat faptul că Fed trebuie să continue să își bazeze politica monetară pe date economice, nu pe considerații politice, subliniind importanța independenței sale. Procurorii americani au deschis o anchetă penală care îl vizează pe președintele Rezervei Federale (Fed), Jay Powell, în legătură cu renovarea sediului băncii centrale, un proiect estimat la 2,5 miliarde de dolari. Decizia a escaladat conflictul dintre administrația președintelui Donald Trump și instituția responsabilă de politica monetară a SUA.
Franța, planuri de a deschide un consulat în Groenlanda în februarie
Franța va inaugura un consulat în Groenlanda pe 6 februarie, decizie anunțată încă de anul trecut, a declarat miercuri ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot. Măsura are loc în contextul presiunilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului arctic, scrie Reuters. Jean-Noël Barrot a declarat la radioul RTL că „Statele Unite trebuie să înceteze șantajul asupra Groenlandei și să exprime dorința de a prelua controlul asupra teritoriului autonom danez”. „A ataca un alt membru NATO nu ar avea sens, ar fi chiar contrar intereselor Statelor Unite… și, prin urmare, acest șantaj trebuie evident să înceteze”, a adăugat ministrul francez. Donald Trump: SUA trebuie să „dețină” Groenlanda Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia și China să o facă, relatează BBC. „Țările trebuie să aibă proprietate, iar tu aperi proprietatea, nu aperi contractele de închiriere. Și noi va trebui să apărăm Groenlanda”, a spus Donald Trump reporterilor, vineri, răspunzând la o întrebare. El a mai spus că Statele Unite o vor face „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”. Casa Albă a precizat recent că administrația analizează posibilitatea de a cumpăra teritoriul semi-autonom al Danemarcei, membră NATO, fără a exclude însă opțiunea unei acțiuni forțate. Danemarca și Groenlanda afirmă că terenul nu este de vânzare, iar Danemarca avertizează că o acțiune militară ar duce la sfârșitul alianței transatlantice de apărare. Liderii partidelor din Groenlanda, inclusiv opoziția, au cerut într-o declarație comună de vineri seară ca „lipsa de respect a SUA față de țara noastră să se încheie”. „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi. Viitorul Groenlandei trebuie decis de poporul groenlandez.”, au spus ei.
Atac cu drone ucrainene provoacă incendii industriale și răniți în orașul rus Rostov-pe-Don
Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că patru persoane, inclusiv un copil în vârstă de patru ani, au fost rănite după ce resturi provenite de la drone doborâte au căzut peste apartamentele lor. Toți răniții au fost transportați la spital, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Telegram, citat de Reuters. Sliusar nu a oferit detalii privind tipul instalației industriale afectate de incendii, menționând doar că, până miercuri dimineață, un incendiu a fost stins, iar cel de-al doilea a fost localizat. Primarul orașului Rostov-pe-Don, Aleksandr Skriabin, a anunțat că autoritățile au asigurat cazare temporară pentru familiile ale căror locuințe au fost avariate. Amploarea completă a pagubelor nu era cunoscută. Ucraina nu a comentat oficial atacul. Kievul a folosit în mod repetat drone pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, afirmând că aceste acțiuni vizează slăbirea infrastructurii militare și energetice a Moscovei și reprezintă un răspuns la atacurile continue ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, în războiul declanșat de Kremlin în urmă cu aproape patru ani. Rostov-pe-Don este un important nod de transport și logistică, situat în apropierea graniței cu Ucraina, găzduind sedii militare-cheie și rute de aprovizionare pentru trupele ruse, ceea ce îl transformă într-o țintă strategică pentru atacurile cu drone. Rusia, la rândul său, a lansat, miercuri, un atac cu drone asupra orașului din sud-estul Ucrainei, Krîvîi Rih.
Nu suntem de vânzare. Cum trăiesc oamenii din Groenlanda atenția globală și presiunile marilor puteri
În ultimele luni, mass-media internațională a relatat intens despre posibilitatea ca Statele Unite să „cumpere” sau să anexeze Groenlanda. Pentru populația locală, aceste speculații sunt percepute ca profund jignitoare. Sloganul „Nu suntem de vânzare” a devenit un reper al nemulțumirii. Acesta a aparut pe bannere și pancarte în cadrul protestelor desfășurate în Nuuk, capitala insulei. Într-o comunitate de aproximativ 57.000 de locuitori, manifestația din luna martie a marcat un moment important. A subliniat și întărit opoziția clară față de orice decizie luată fără consultarea populației, mai arată Il Post. Groenlanda, indignare și epuizare: „Nu suntem de vânzare” Pe lângă furie, mulți groenlandezi vorbesc despre un sentiment de oboseală. Jurnaliști aflați pe insulă descriu o atmosferă de „déjà vu” negativ. Este apăsător, având în vedere că temerile legate de interesul administrației Trump persistă de mai mult de un an. Localnicii reproșează liderului american modul în care se referă la Groenlanda. Abordarea fiind una pur afaceristică, ca despre un bun imobiliar, fără dialog real cu autoritățile sau cetățenii. Postările sugestive pe rețelele sociale și declarațiile privind anexarea au accentuat nemulțumirea. Un sondaj realizat la începutul anului 2025 indică faptul că în jur de 85% dintre groenlandezi resping ideea ca insula să devină parte a SUA. Retorica administrației americane nu s-a schimbat semnificativ, ceea ce a alimentat percepția că presiunile reprezintă o formă de intimidare politică. Au apărut și informații privind posibile încercări de influențare a politicii interne, inclusiv propuneri de stimulente financiare directe pentru cetățeni – demersuri primite cu reacții puternic negative. Între SUA și Danemarca: alegerea de a decide singuri Pentru majoritatea groenlandezilor, problema nu constă în a alege între Statele Unite și Danemarca, ci în a-și păstra dreptul de a decide singuri asupra viitorului lor. Deși insula beneficiază de guvern propriu din 1979 și de autonomie extinsă din 2009, dependența economică de Danemarca rămâne considerabilă, complicând procesul spre independență. Discuțiile despre suveranitate sunt influențate de trecutul colonial danez. Acesta a fost marcat de politici abuzive și de limitarea identității inuit, fapt ce amplifică neîncrederea față de orice intervenție externă. Există și opinii – minoritare – care văd în interesul american o posibilă oportunitate economică sau un catalizator pentru independență. Totuși, poziția dominantă este că Groenlanda nu trebuie tratată ca un bun tranzacționabil pe scena geopolitică. Pentru locuitorii insulei, prioritar nu este „cine oferă mai mult”, ci recunoașterea faptului că Groenlanda are o identitate proprie, o istorie complexă și dreptul fundamental de a-și stabili singură direcția.