Trump îl invită pe președintele Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă după amenințări militare
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat miercuri că se fac aranjamente pentru o vizită a președintelui Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă, după o convorbire telefonică între cei doi lideri. Anunțul a venit la câteva zile după ce președintele Donald Trump a amenințat Columbia cu acțiuni militare, relatează Reuters. Trump și Gustavo Petro au purtat acum și prima lor discuție directă de la revenirea în funcție a președintelui american în ianuarie 2025. Donald Trump a acuzat conducerea columbiană că permite traficul de cocaină către SUA și a impus sancțiuni președintelui, deși, conform informațiilor, conversația telefonică a fost una bună. „A fost o mare onoare să vorbesc cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, care m-a sunat pentru a-mi explica situația drogurilor și alte neînțelegeri pe care le-am avut. Am apreciat apelul și tonul său și aștept cu nerăbdare să îl întâlnesc în viitorul apropiat”, a scris Trump pe rețelele de socializare. Donald Trump a precizat că „se fac aranjamente” pentru ca întâlnirea să aibă loc la Washington, fără a anunța o dată exactă. În timpul convorbirii, Gustavo Petro a menționat că a cerut reluarea dialogului între cele două state și a spus că este nevoie de o comunicare mai deschisă. „Am vorbit la telefon pentru prima dată de când a devenit președinte”, a spus Gustavo Petro susținătorilor în Bogota, adăugând că apelul a fost respectuos. Această invitație vine după amenințările lui Trump privind posibilitatea unei intervenții militare, lansate în contextul unei operațiuni americane în Venezuela.
Rusia îl eliberează pe cercetătorul francez Laurent Vinatier într-un schimb de deținuți cu Franța
Autoritățile rusești au anunțat joi eliberarea cercetătorului francez Laurent Vinatier, condamnat anterior la trei ani de închisoare, în urma unui schimb de prizonieri cu Franța, scrie Reuters. Informația a fost transmisă de serviciul de securitate FSB și preluată de presa de stat. Agenția RIA a precizat că Laurent Vinatier, în vârstă de 49 de ani, a primit grațiere din partea președintelui Vladimir Putin. Decizia a venit după ce Franța a dispus eliberarea unui cetățean rus aflat în detenție. Este vorba despre jucătorul de baschet Daniil Kasatkin, care se afla în arest din luna iunie a anului trecut, la solicitarea Statelor Unite, în legătură cu o presupusă implicare în atacuri cibernetice. Avocatul acestuia, Frederic Belot, a declarat că Daniil Kasatkin a ajuns joi la Moscova. Cercetătorul Laurent Vinatier a primit condamnarea în octombrie 2024 pentru încălcarea legislației rusești care obligă persoanele catalogate drept „agenți străini” să se înregistreze la autorități. Pe durata detenției, el a intrat și sub incidența unei noi anchete, de această dată pentru spionaj, fapt care deschidea posibilitatea unui nou proces în perioada următoare. La finalul lunii decembrie, Kremlinul a confirmat existența unei propuneri transmise Franței în legătură cu situația lui Laurent Vinatier, după ce Vladimir Putin a declarat că va analiza cazul cercetătorului francez.
Zelenski: Proiectul de acord privind garanțiile de securitate între Ucraina și SUA este gata de finalizare cu Trump
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că proiectul acordului privind garanțiile de securitate dintre Ucraina și Statele Unite se află „în esență gata” și mai are nevoie doar de o aprobare din partea președintelui Donald Trump. Declarația a venit după un summit organizat la Paris, marți, pe 6 ianuarie, la care au participat reprezentanți europeni, americani și ucraineni, scrie Kyiv Independent. În urma întâlnirii, Ucraina, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru o posibilă desfășurare, după război, a unei forțe multinaționale pe teritoriul ucrainean. În ultimele săptămâni, Kievul și Washingtonul au lucrat separat la documentul privind garanțiile de securitate oferite de SUA și la un cadru mai larg pentru încheierea războiului declanșat de Rusia. „Au fost abordate și probleme complexe din cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile opțiuni pentru finalizarea acestui document”, a declarat Zelenski pe rețelele de socializare. Președintele ucrainean a menționat aspecte sensibile precum chestiunile teritoriale și controlul centralei nucleare de la Zaporijia, aflată sub ocupație rusească. „Înțelegem că partea americană va interacționa cu Rusia și așteptăm feedback cu privire la disponibilitatea reală a agresorului de a pune capăt războiului.”, a mai spus Zelenski. După întâlnirea cu Donald Trump în Florida, la finalul lunii decembrie, Zelenski a spus că garanțiile de securitate oferite de SUA ar urma să fie valabile timp de 15 ani, cu opțiunea unei prelungiri. În paralel cu aceste discuții de pace, Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, cu un mare impact asupra infrastructurii energetice, în condițiile de vreme extrem de scăzută. În ultimele zile, au fost vizate capitale regionale din estul și sudul țării, iar regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijia au rămas aproape complet fără electricitate în seara de 7 ianuarie.
O turmă de oi a luat cu asalt un supermarket din Gemania. Care a fost mobilul incredibil al mioarelor
Aproximativ 50 de oi au intrat într-un supermarket din Germania, după ce s-au pierdut de turmă. Reprezentanții magazinului au transmis că nu au de gând să ceară despăgubiri ciobanului și au transmis, ironic, faptul că intenționează să preia pentru un an întreaga grijă a turmei de 50 de oi, inclusiv furnizarea de hrană. Incidentul a avut loc luni, 5 ianuarie, în localitatea germană Burgsinn. Aproximativ 50 de oi au intrat într-un supermarket Penny. Angajații și clienții au privit animalele cu uimire, neînțelegând ce se întâmplă, potrivit publicațiilor Osthessen și Bild, preia A3CNN. Ulterior, reprezentanții supermarketului au anunțat că animalele au stat între rafturi și în zona caselor de marcat, timp de 20 de minute, provocând haos și lăsând în urmă câteva sticle sparte. Ciobanul a recunoscut că turma se deplasa între zona industrială și râul Sinn, când mai multe animale s-au oprit să pască pe marginea drumului și s-au despărțit de restul grupului. Ulterior, acestea au ajuns în incinta parcării supermarketului și mai apoi în interiorul magazinului.
Fostul premier al Ucrainei cere blocarea discuțiilor despre alegerile prezidențiale: Este un joc al inamicului
Iulia Timoșenko, fost prim-ministru al Ucrainei și lidera fracțiunii Batkivșcina din Rada Supremă, a cerut blocarea discuțiilor privind organizarea alegerilor prezidențiale în timpul legii marțiale. Ea spune că astfel de dezbateri pot servi intereselor inamicului. Declarațiile au fost făcute joi, la o reuniune parlamentară în care au fost discutate regulile privind organizarea alegerilor pe durata războiului și după acesta. Ea susține că discuțiile despre alegeri în plin război nu sunt motivate democratic, ci au drept scop destabilizarea internă. Parlamentul, chemat să spună „nu” alegerilor „Mi se pare că în spatele acestui șantaj legat de organizarea alegerilor în timp de război se află inamicul nostru. Cred că dedicăm prea mult timp acestui subiect și avem nevoie de un răspuns politic clar”, a spus Timoșenko, citată de Interfax-Ukraine. Fostul premier a propus elaborarea unui document parlamentar oficial care să explice, din punct de vedere juridic, de ce organizarea alegerilor este imposibilă sub lege marțială. Documentul ar urma să funcționeze atât ca argument legal, cât și ca poziție politică unitară a Parlamentului ucrainean. Discuțiile despre alegeri dezbină țara Timoșenko a atras atenția liderilor politici că astfel de discuții pot alimenta tensiuni interne și riscă să dezbine țara în plin război. „Nu exclud ca, dacă nu ne pot învinge pe front, să încerce să semene discordie și haos în interiorul țării pentru a ne slăbi”, a spus ea, referindu-se la adversarii Ucrainei. În opinia sa, disputele politice interne generate de tema alegerilor ar putea fi exploatate de adversari pentru a-și atinge obiectivele militare. „Inamicul va profita de aceste conflicte pentru a continua să ne ocupe teritoriile. Toate aceste riscuri trebuie asumate și explicate clar într-o declarație parlamentară”, a subliniat Timoșenko.
Ucraina respinge rapoartele despre ocuparea Andriivka din regiunea Sumî
Satul Andriivka, din regiunea Sumî, aproape de granița cu Rusia, rămâne complet sub controlul Forțelor de Apărare Ucrainene, anunță oficialii ucraineni. Informațiile potrivit cărora satul ar fi fost capturat de trupele rusești sunt false, a transmis Centrul de Comunicații al Grupului de Forțe Kursk. Conform declarației oficiale, în ciuda repetatelor încercări ale Rusiei de a avansa în zonă, forțele ucrainene își păstrează pozițiile de apărare a regiunii. „Andriivka a fost și rămâne sub controlul total al Grupului de Forțe Kursk. Nu se poate vorbi despre nicio ocupație”, se arată în raport, notează Kyiv Post. De asemenea, grupul a recunoscut că armata rusească încearcă să își extindă controlul în regiune, dar a precizat că aceste acțiuni nu au avut succes. Anterior, analiștii proiectului DeepState au susținut că trupele ruse ar fi ocupat Andriivka. „Raportul unei resurse populare de monitorizare despre presupusa ocupare a Andriivka în regiunea Sumî este, ca să spunem așa, surprinzător”, a declarat Grupul Kursk. Armata a îndemnat cetățenii să trateze cu precauție informațiile de pe câmpul de luptă provenite din astfel de surse, spunând că Rusia folosește aceste rapoarte pentru a provoca multă panică. La sfârșitul lunii decembrie, forțele ucrainene au respins o tentativă de străpungere rusească în regiunea Sumî, după rapoarte conform cărora trupele Moscovei ar fi luat cu forța zeci de civili dintr-un sat de frontieră. Aceasta a marcat o nouă ofensivă a Rusiei într-o zonă care evitase luptele grele de la contraofensiva rapidă a Ucrainei din 2022. „Luptele sunt în curs de desfășurare în prezent în satul Hrabovske”, a declarat forța operativă comună a Ucrainei, adăugând că trupele ucrainene „depun eforturi pentru a-i împinge pe ocupanți înapoi pe teritoriul rusesc”. Anterior, avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmytro Lubinets, a precizat că trupele rusești au reținut cu forța aproximativ 50 de civili din Hrabovske. El a mai declarat că locuitorii au fost ținuți în condiții precare, fără posibilitatea de a comunica, și ulterior transportați în Rusia. Între timp, armata Rusiei susține că a capturat satul Vysoke, situat la câțiva kilometri de Hrabovske.
Irakul preia controlul unuia dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume
Guvernul irakian a anunțat miercuri aprobarea naționalizării operațiunilor petroliere din câmpul West Qurna 2, în baza contractului de servicii semnat cu compania rusă Lukoil. Decizia permite Irakului să mențină producția de petrol într-unul dintre cele mai importante zăcăminte din lume. Lukoil a invocat clauza de forță majoră în noiembrie, compania fiind afectată de sancțiunile impuse Rusiei. „Cabinetul irakian a aprobat naționalizarea operațiunilor petroliere în câmpul West Qurna 2, în conformitate cu prevederile contractuale”, au precizat autoritățile de la Bagdad, citate de Reuters. Cum va fi finanțată exploatarea Pentru susținerea operațiunilor, autoritățile de la Bagdad intenționează să folosească fonduri din contul câmpului petrolier Majnoon, un alt zăcământ important din sudul Irakului. Contul este alimentat din vânzările de țiței realizate de compania petrolieră de stat SOMO, responsabilă de exporturile de petrol ale țării. Cel mai important activ extern al Lukoil Lukoil deținea o participație operațională de 75% în câmpul petrolier West Qurna 2. Compania a fost nevoită să își suspende activitatea după ce a fost inclusă pe lista sancțiunilor americane, alături de Rosneft. Câmpul petrolier West Qurna 2 produce aproximativ 470.000 de barili pe zi și reprezintă cel mai important activ extern al Lukoil. Zăcământul asigură aproximativ 0,5% din producția mondială de petrol și 9% din producția totală a Irakului, al doilea cel mai mare producător din OPEC, după Arabia Saudită.
POLITICO. Cum încearcă Europa să blocheze planurile lui Trump pentru Groenlanda / Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”
Până de curând, multe guverne europene au tratat cu indiferență ideea ca președintele american Donald Trump să vrea Groenlanda. Acum, liderii politici europeni privesc situația ca pe un risc real. Intenția președintelui american a devenit mai serioasă. În tot acest context, capitalele europene caută soluții rapide pentru a preveni o criză majoră. „Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți.”, a declarat un diplomat al UE informat cu privire la discuțiile în curs. La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că va discuta săptămâna viitoare cu oficiali danezi despre posibilitatea ca SUA să cumpere Groenlanda. Casa Albă susține, de altfel, că Donald Trump ar prefera o soluție negociată, dar nu exclude nici varianta unei intervenții militare. În Europa, reacțiile nu au întârziat. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat discuții cu omologii săi din Germania și Polonia pentru un răspuns comun al Uniunii Europene. „Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările, atacurile la adresa securității și intereselor sale. Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată… așa că amenințările trebuie să înceteze.”, a declarat Jean-Noë Barrot. Jurnaliștii POLITICO au vorbit cu oficiali, diplomați, experți și reprezentanți NATO pentru a înțelege ce instrumente are Europa la dispoziție. A reieșit o analiză bazată pe opinii privind această temă actuală. Sursele au cerut anonimat pentru a putea vorbi deschis. „Toată lumea este foarte uimită și nu știe ce avem de fapt la dispoziție. Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot face orice vor. Dar avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări imediat. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani.”, a declarat un fost deputat danez. Tot pe acest subiect, POLITICO a prezentat și analizat și opțiunile lui Donald Trump pentru a obține Groenlanda, în patru pași simpli. Opțiunea 1: Un compromis negociat Donald Trump susține că Groenlanda are o importanță majoră pentru securitatea SUA. El acuză Danemarca că nu oferă suficientă protecție în fața activităților Rusiei și Chinei în zona arctică. O soluție negociată ar putea reprezenta cea mai rapidă ieșire din impas. În acest scenariu, Donald Trump ar obține un rezultat pe care l-ar prezenta drept un succes, iar Danemarca și Groenlanda și-ar proteja imaginea. Un fost oficial de rang înalt din NATO a sugerat că alianța ar putea juca rol de mediator, la fel cum a procedat în trecut între Turcia și Grecia. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient protejată. „Pe măsură ce gheața se topește și rutele din Arctica și din nordul îndepărtat se deschid… Groenlanda devine un risc foarte serios pentru securitatea continentului Statelor Unite ale Americii.”, a declarat acesta. Unii aliați NATO discută propuneri noi care ar întări securitatea insulei, chiar dacă mulți experți consideră exagerat pericolul unei amenințări directe din partea Rusiei sau Chinei. Printre idei se află creșterea cheltuielilor militare în Arctica, organizarea mai multor exerciții și trimiterea de trupe pentru protejarea Groenlandei, dacă situația o cere. De asemenea, NATO ar putea crea un program numit „Arctic Sentry”, similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry. „Tot ce se poate face” pentru a întări prezența NATO în apropierea Groenlandei și pentru a răspunde cerințelor lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a spus unul dintre diplomații NATO. Președintele Donald Trump invocă și bogățiile naturale ale Groenlandei, cum sunt mineralele sau petrolul și gazele. Totuși, exploatarea lor rămâne extrem de costisitoare din cauza condițiilor dure, ceea ce face resursele mai puțin atractive față de alternativele din alte regiuni. Diplomații danezi spun că au cerut ani la rând investiții pentru Groenlanda, dar fără succes. Un oficial al Uniunii spune însă că poziția unor state europene începe să se schimbe. Opțiunea 2: O ofertă financiară masivă Administrația Trump susține mișcarea pentru independența Groenlandei. Ideea este că, după desprinderea de Danemarca și semnarea unui acord cu Statele Unite, insula ar primi sume mari de bani din partea Americii. Deși nu a exclus folosirea forței militare, Donald Trump afirmă că preferă o decizie luată de bunăvoie. În acest context, Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să le arate groenlandezilor că pot primi condiții mai bune din partea Europei. Comisia Europeană plănuiește dublarea fondurilor alocate Groenlandei din anul 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat în septembrie. Conform documentului, cheltuielile Uniunii Europene pentru Groenlanda ar ajunge la aproximativ 530 de milioane de euro pentru șapte ani. La aceste sume se adaugă sprijinul financiar oferit deja de Danemarca. În plus, Groenlanda ar putea solicita încă 44 de milioane de euro din fonduri europene destinate teritoriilor îndepărtate. În prezent, sprijinul european și danez vizează domenii precum sănătatea, educația, protecția socială și tranziția verde. Noile planuri includ și dezvoltarea capacității locale pentru exploatarea resurselor minerale. „Avem foarte mulți oameni care trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profit Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze”, a declarat Kuno Fencker, deputat și susținător al independenței Groenlandei. O ofertă solidă din partea Danemarcei și a Uniunii Europene ar putea reduce atractivitatea promisiunilor americane și ar menține Groenlanda aproape de Europa. Opțiunea 3: Presiune economică dură După primul mandat al lui Donald Trump, statele europene au încercat să construiască soluții de securitate care să nu depindă total de Statele Unite, mai ales în nordul Europei și în zona arctică. „S-au depus multe eforturi pentru a găsi soluții care să asigure securitatea europeană, nordică și arctică, fără implicarea activă a SUA”, a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare, instituție care pregătește forțele armate daneze. Totuși, o confruntare directă cu Statele Unite ale Americii ridică probleme serioase. „Este dificil, dar este posibil. Nu știu însă dacă cineva s-a gândit serios să asigure securitatea europeană împotriva Americii. Este o idee nebunească”, a spus Crosbie. Uniunea Europeană deține totuși un instrument care joacă un rol esențial. Este vorba despre mecanismul anti-coerciune, cunoscut drept „bazooka comercială”, creat
Un terminal rusesc important a exportat GNL în valoare de 8,4 miliarde de dolari către Europa în 2025
Principalul terminal de export al Rusiei pentru gaz natural lichefiat, Yamal LNG, a livrat în anul 2025 gaze în valoare de 7,2 miliarde de euro către statele europene, potrivit unui raport publicat joi de organizația germană de mediu Urgewald. Analiza a fost publicată după acordul stabilit de țările Uniunii Europene în decembrie 2025, care prevede oprirea importurilor de gaze rusești de la 1 ianuarie 2028. Importurile de gaz natural lichefiat urmează să fie interzise mai devreme, la începutul anului 2027. Chiar și cu aceste decizii, Uniunea Europeană rămâne principalul cumpărător de GNL rusesc. Datele citate de Urgewald, provenite de pe platforma globală de monitorizare a comerțului Kpler, arată că terminalul Yamal LNG a asigurat aproape 15% din totalul importurilor de GNL ale Uniunii. „Această traiectorie sugerează că UE va continua să canalizeze miliarde de euro către Moscova pentru cel puțin încă un an”, au transmis cercetătorii Urgewald. Cu toate că Rusia exportă GNL și prin alte proiecte, Yamal LNG rămâne punctul central pentru livrările către Europa. Terminalul se află în nordul extrem al peninsulei Yamal. Din cele 19,7 milioane de tone exportate în total, peste 15 milioane de tone, adică 76,1%, au ajuns în porturi europene, notează Kyiv Independent. În 2025, Franța a ocupat primul loc la importuri de GNL rusesc provenit din Yamal, cu aproape 42%, respectiv 6,3 milioane de tone. Alte 4,2 milioane de tone au ajuns în terminalul Zeebrugge din Belgia. În ciuda volumelor mari importate, organizațiile de monitorizare susțin că Europa are pârghii importante asupra exporturilor rusești. Moscova depinde de navele speciale Arc7, capabile să navigheze în gheață, iar aceste nave operează pe rute scurte către porturile europene. „În prezent, nu există o alternativă viabilă la rutele pe distanțe scurte care duc la porturile UE. Fără aceste nave, operațiunile Yamal ar ajunge la un blocaj total, în special în lunile de iarnă impenetrabile.”, arată Urgewald. În acest context, Donald Trump a cerut în ultimele luni Europei să accelereze embargoul asupra energiei rusești, inclusiv asupra gazelor, pentru a spori presiunea asupra Moscovei. După o perioadă lungă fără sancțiuni noi, Trump a decis în octombrie 2025 sancționarea companiilor Rosneft și Lukoil. A fost prima rundă de sancțiuni impusă Rusiei de actualul președinte american de la începutul mandatului său. Miercuri, senatorul american Lindsey Graham a anunțat că Donald Trump a aprobat continuarea procesului legislativ pentru un proiect de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei. Un vot în Senat ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare. Dacă proiectul va trece, noile reguli ar introduce sancțiuni secundare pentru state precum China, Brazilia și India, care cumpără petrol și gaze rusești, în ideea de a limita finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Ploi torențiale și vijelii în Bulgaria: peste 100 l/mp în sud, inundații și localități izolate
Ploile au depășit 108 litri pe metru pătrat în ultimele 24 de ore și au provocat inundații severe în sudul Bulgariei, în special în regiunea Krumovgrad, situată în apropierea graniței cu Grecia. Mai multe localități au fost izolate temporar. Viiturile au inundat străzi și terenuri agricole, iar un pod de 15 metri a fost distrus, îngreunând accesul către unele așezări. Alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în anumite zone, iar alimentarea cu apă a fost grav afectată după ce stațiile de pompare de pe râul Krumovița au fost inundate. Potrivit autorităților locale, citate de televiziunea publică bulgară, apa este furnizată în prezent doar din rezervoare de rezervă. Fără curent electric Cea mai gravă situație este semnalată în unele cartiere din Krumovgrad, unde subsolurile blocurilor au fost inundate, iar tablourile electrice se află sub apă, întârziind reluarea alimentării cu energie. Pentru a permite repornirea instalațiilor imediat ce nivelul apei va scădea, municipalitatea a activat surse alternative de electricitate, inclusiv generatoare. Trafic îngreunat și la Burgas Furtuni puternice au fost raportate și în estul Bulgariei. Joi dimineața, o furtună cu descărcări electrice, ploi intense și vânt a afectat orașul Burgas, provocând acumulări de apă pe carosabil și dificultăți temporare de trafic. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale semnificative. Alertă meteo în sudul Bulgariei Autoritățile bulgare mențin starea de alertă, în special în sudul țării, din cauza riscului de noi precipitații. Echipele de intervenție sunt pregătite să acționeze pentru evaluarea pagubelor și refacerea infrastructurii imediat ce condițiile meteo vor permite intervențiile în siguranță, au transmis reprezentanții instituțiilor implicate.