Inteligența artificială nu este ceea ce credem: Cum suntem păcăliți de o iluzie
Profesorul Pablo Sanguinetti subliniază că limbajul prin care descriem Inteligența artificială modelează percepția publicului și, indirect, influențează direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, inteligența artificială este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească” și să „aleagă” singură. Aceasta este o imagine extraordinară pentru presă și marketing, dar departe de funcționarea reală a sistemelor actuale, arată The Conversation. Mitul „tehnologiei autonome” Această viziune se înscrie într-o veche tradiție culturală, denumită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”. Aceasta promovează ideea că invențiile și tehnologia scapă de sub controlul oamenilor și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu, la povești precum Frankenstein sau filme precum Terminator, AI este adesea asociată cu scenarii dominate de teamă și inevitabilitate. Chiar și termenul „inteligență artificială” poate induce în eroare. El a fost propus în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea lui era evidentă. După cum arată cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici complet artificială, nici cu adevărat inteligentă: depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, muncă umană și contexte sociale complexe. Felul în care limbajul distorsionează dezbaterea În vorbirea curentă, AI „învață”, „înțelege” sau „ia decizii”. Acest mod de exprimare alimentează așteptări nerealiste, anxietate și ideea că viitorul este deja scris. Promisiunea unei inteligențe artificiale generale – susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI – este prezentată ca inevitabilă, deși nu există consens științific că aceasta va fi realizată vreodată. Această abordare mai degrabă fantezistă nu este doar o problemă teoretică. Potrivit unui raport al AI Now Institute, promisiunile exagerate legate de AI sunt folosite pentru a evita discuții esențiale despre riscurile reale: efectele asupra locurilor de muncă, educației, mediului și democrației. În plus, ele pot duce la supraevaluarea pieței, cu pericolul unor corecții bruște. Inteligența artificială – perspectiva corectă Sanguinetti propune o schimbare de abordare: AI ar trebui privită ca rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Asta presupune: mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și actuale; sublinierea faptului că deciziile umane sunt esențiale în proiectarea și utilizarea AI; evitarea limbajului antropomorf, preferând termeni tehnici precum „procesare avansată a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație sau piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea felului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu detaliu de comunicare, ci o chestiune etică fundamentală. Numai înțelegând AI ca pe un sistem socio-tehnic – și nu ca pe un creier autonom – putem decide corect cum să o folosim în beneficiul public.
Fermierii francezi furioși se îndreaptă spre Paris ca să oprească acordul Mercosur:Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!
Pe durata noții, fermierii furioși din cadrul sindicatului Coordonării Rurale au forțat un baraj al jandarmeriei la nord de Orléans pentru a încerca să ajungă la Paris la primele ore ale zilei 8 ianuarie 2026. Tractoarele Coordonării Rurale au pornit spre Paris după ce au forțat un baraj al jandarmeriei. Fermierii au fost reținuți de forțele de ordine la nord de Orléans. În cadrul convoiului de fermieri furioși din cadrul Coordonării Rurale în direcția Parisului, unul dintre ei a spus: „Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!”. „Cea mai mare problemă a agriculturii este specific franceză”, a afirmat Bertrand Venteau, președintele Coordination Rurale, referindu-se la furia fermierilor. Mai mulți agricultori au fost arestați, printre care și liderul sindicatului din Occitania, Eloi Nespoulois. Se așteaptă sosirea întăririlor la fața locului. Fermierii francezi se opun semnării acordului UE-Mercosur Fermierii sunt hotărâți să se adreseze Adunării Naționale sau Senatului pentru a-și prezenta în mod pașnic nemulțumirile, inclusiv opoziția față de Mercosur. În timp ce la Bruxelles, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre încearcă să facă apel la calm înainte de semnarea acordului Mercosur, programată pentru lunea viitoare, fermierii continuă să se mobilizeze. La mai puțin de 100 de kilometri de Paris, sfidând interdicțiile prefecturale privind demonstrațiile și condițiile meteorologice nefavorabile pentru deplasarea rutieră, câteva zeci de tractoare, provenite în principal din sud-vestul Franței, se aflau miercuri după-amiază la o distanță de 100 de kilometri de Paris, potrivit Le Figaro. „Grosul grupului a reușit să treacă de blocajele poliției”, a declarat Bertrand Venteau, președintele sindicatului Coordonării Rurale (CR). „Aceștia sunt adunați în prezent la mai multe ferme aflate la o distanță de 100 de kilometri de capitală. Scopul nostru este să ajungem în mod pașnic la Paris joi dimineață cu tractoarele pentru a ne prezenta nemulțumirile președinților Senatului și Adunării Naționale. Vrem să le cerem să oprească această mașinărie infernală”. Ministra agriculturii din Franța: Nu sunt în favoarea acestui acord cu Mercosur La Bruxelles, ministra Agriculturii din Franța Annie Genevard încearcă să obțină concesii pentru a potoli furia fermierilor francezi. Nici ea nu susține semnarea acordului cu Mercosur, declarând că a încercat să stabilizeze bugetul Franței pentru PAC și suspendarea creșterii unei taxe pe îngrășăminte. Numită ministru al Agriculturii în septembrie 2024, la câteva luni după cea mai mare mișcare de proteste rurale din ultimii 30 de ani, Annie Genevard a fost foarte conștientă de amenințarea constantă a unor noi crize agricole. S-a concentrat pe negocierea garanțiilor pe coridoarele Comisiei Europene. Scopul ei: să prevină o nouă izbucnire de furie a fermierilor Prezentă la Bruxelles alături de omologii ei europeni și de trei comisari (pentru Agricultură, Comerț și Sănătate) pentru o întâlnire pe care o descrie drept „ultima șansă” de a găsi o soluție, ministra știe că principalele revendicări ale agriculturii franceze sunt acum negociate acolo. Susținută de aproximativ zece omologi europeni, ministra afirmă că a obținut acordul Comisiei pentru a scuti îngrășămintele importate de taxe. Acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume Franța a făcut lobby pentru a propulsa blocarea acordului Mercorsur discutată la nivelul blocului european de către miniștrii Agriculturii la Bruxelles. Cele cinci substanțe vizate includ fungicidele mancozeb, tiofanat-metil, carbendazim și benomil, utilizate pe diverse produse, de la avocado și mango la grâu și soia.A cincea substanță, glufosinatul, este un erbicid utilizat pe scară largă la cartofi. Toate acestea au fost interzise în UE din cauza riscurilor pentru sănătate. Însă, pentru că cererea agricolă a Franței este crescută, îngrășămintele pot fi importate din afara blocului, precum America de Sud. Aflat în dezvoltare de 25 de ani, acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume. Mercosur este un bloc comercial și economic cimpus din Brazilia, Paraguay, Argentina și Uruguay. Venezuela a fost suspendată din 2016. Fermierii europeni se tem însă că acordul ar putea să le perturbe producția și vânzările din cauza importului de produse alimentare mai ieftine din America de Sud. Scurtă recapitulare: Protestele fermierilor din 2023-2024 Din decembrie 2023, fermierii europeni au protestat la scară largă împotriva alimentelor ieftine, reglementărilor climatice (taxa pe carbon,interzicerea pesticidelor, limitarea folosirii apei și solului), precum și împotriva comerțului de produse agricole cu Ucraina și Mercosur. Protestele au avut loc în contextul implementării Politicii Agricole Comune, un program prin care UE furniza subvenții de 57 de miliarde de euro fermierilor. UE încerca să atingă obiectivul „0% emisii de dioxid de carbon” până în 2050. Fermierii erau nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor cu 20% și să utilizeze 4% din terenul arabil pentru scopuri non-productive. În iarna anilor 2023-2024 au rezultat demonstrații, baricade și au vărsat tone de lapte, în special în Franța și Țările de Jos, pentru a-și exprima nemulțumirile față de prețurile mari la carburanți, a noilor standarde ecologice stricte și a importurilor de cereale ucrainene. Sursa Foto: X Autorul recomandă: PROTEST în București. Transportatorii și fermierii, nemulțumiți de prețul RCA și de acciza la motorină /„Ne îndreptăm către Capitală”
Trump vrea o creștere masivă a cheltuielilor pentru armată, până la 1,5 trilioane de dolari, invocând vremuri periculoase
Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a spus că banii ar urma să susțină construirea unei „Dream Military”, invocând un context de securitate pe care l-a descris drept „vremuri tulburi și periculoase”. Creșterea propusă ar reflecta costul unor proiecte ambițioase, precum inițiativa de apărare antirachetă și antiaeriană „Golden Dome” și planurile pentru o nouă generație de nave mari de luptă în cadrul conceptului „Golden Fleet”. Bugetul militar pentru 2026 este de 901 miliarde de dolari. Dar o serie de măsuri legislative îi oferă o flexibilitate până în jurul valorii de 1000 de miliarde. Critici și reacția burselor Insistența asupra unei finanțări mai mari pentru Pentagon va întâmpina cu siguranță rezistența democraților, care depun eforturi pentru a menține echilibrul între cheltuielile pentru apărare și cele pentru alte domenii. Dar va atrage cu siguranță și obiecții din partea susținătorilor reducerii deficitului din cadrul Partidului Republican, care s-au opus creșterii cheltuielilor militare. Trump a declarat însă că se simte confortabil să crească cheltuielile militare datorită veniturilor suplimentare generate de administrația sa prin impunerea de tarife vamale prietenilor și dușmanilor din întreaga lume de la revenirea sa la putere. Guvernul SUA a colectat venituri brute de 288,5 miliarde de dolari anul trecut din tarife și alte accize, în creștere față de 98,3 miliarde de dolari în 2024, potrivit Bipartisan Policy Center. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă a veniturilor din taxarea importurilor. Dar nu este suficient pentru a acoperi diversele promisiuni făcute de Trump, care a afirmat că tarifele pot acoperi și dividendele pentru contribuabili, pot achita datoria națională și, acum, pot acoperi cheltuielile militare crescute. Anunțul privind bugetul a venit pe fondul unei escaladări a criticilor lui Trump la adresa marilor contractori din apărare. Președintele a atacat public practicile de buyback și plata de dividende, acuzând companiile că întârzie livrări și că „taxează prea mult” pentru armament. Piețele au reacționat volatil: după comentariile despre limitarea dividendelor și răscumpărărilor, mai multe acțiuni din sector au scăzut în ședința de miercuri, potrivit presei financiare.
Trump dă undă verde super-sancțiunilor pentru Rusia. Sancțiuni pentru cumpărătorii de petrol rusesc; vot posibil săptămâna viitoare în Senat
Într-o postare pe X, Graham a spus că a avut miercuri o întâlnire „foarte productivă” cu președintele „pe o varietate de subiecte” și că Trump a „dat undă verde” proiectului de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei. Deși proiectul ar avea peste 80 de co-sponsori din întreg spectrul politic, el a rămas blocat fără vot, în condițiile în care conducerea republicană din Senat a transmis în repetate rânduri că lucrează împreună cu administrația Trump pentru a stabili momentul oportun pentru aducerea lui în plen. Liderul majorității, John Thune, a indicat public că senatorii vor să acționeze „în unison” cu administrația privind politica SUA față de Rusia și că era nevoie de aprobarea președintelui Trump pentru programarea votului, relatează CNN. Anunțul lui Graham intervine într-un moment în care politica externă a lui Trump se află în atenție, pe fondul unor evoluții legate de Venezuela: capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și sechestrarea, miercuri, a două petroliere asociate Venezuelei, inclusiv a unei nave sub pavilion rusesc. Casa Albă ar fi transmis că Trump „nu se teme” să continue sechestrarea petrolierele sancționate, în pofida îngrijorărilor că astfel de acțiuni ar putea amplifica tensiunile cu Rusia și China. Graham și senatorul democrat Richard Blumenthal fac presiuni de luni de zile pentru un vot, argumentând că o modalitate de a „sparge mașinăria de război” a lui Vladimir Putin în Ucraina este reducerea dependenței Rusiei de piețele de petrol. Conform descrierii inițiativei, proiectul ar permite președintelui să impună sancțiuni severe statelor care cumpără din Rusia petrol, gaze naturale și uraniu, cu excepții pentru țările care au contribuit la efortul de război al Ucrainei.
Rușii îl ironizează pe Trump: Să cumperi Groenlanda cu petrol din Venezuela, o mișcare inovatoare
Emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, a glumit pe seama strategiei SUA, potrivit Sky News. Acesta s-a referit la interesul declarat al lui Trump pentru Groenlanda și la recenta operațiune din Venezuela care a dus la capturarea președintelui Maduro. Într-o postare pe X, ca răspuns la un raport al Wall Street Journal, Dmitriev a spus: „Să cumperi Groenlanda cu petrol din Venezuela? M&A geopolitice inovatoare.” Emisarul Kremlinului a glumit despre faptul că SUA ar putea folosi bani din comercializarea petrolului din Venezuela pentru a cumpăra Groenlanda. În ceea ce privește M&A, se pare că Dmitriev s-a referit la fuziuni și achiziții, amestecând mișcările geopolitice ale lui Trump într-un context de afaceri. Rușii i-au răspuns și lui Marco Rubio Raportul Wall Street Journal l-a citat pe Marco Rubio, secretarul de stat american. Luni, într-o conferință de presă acesta a spus că nu este planificată o invazie a Groenlandei și că americanii au scopul de a cumpăra teritoriul de la Danemarca. Casa Albă a declarat că Groenlanda „este o prioritate de securitate națională”, iar Donald Trump „a discutat o serie de opțiuni pentru a urmări acest obiectiv important de politică externă”. Groenlanda a fost o colonie sub coroana Danemarcei până în 1953, când a devenit provincie în țara scandinavă. În 1979, insulei i s-a acordat autonomie, iar 30 de ani mai târziu, Groenlanda a devenit o entitate autoguvernată, parte a teritoriului danez. Danemarca și Groenlanda au respins ofertele lui Trump de a cumpăra insula. Liderul SUA nu a exclus forța militară pentru a prelua controlul asupra teritoriului bogat în minerale.
Președintele Columbiei cheamă oameni la proteste după escaladarea tensiunilor cu administrația Trump
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a făcut un apel public către populație să iasă în stradă miercuri la ora 16:00 în piețele publice din întreaga țară pentru a-și arăta indignarea față de declarațiile recente ale administrației Trump și pentru a „apăra suveranitatea națională”, a anunțat liderul pe rețelele sociale. Petro, primul lider de stânga al Columbiei, se află într-o confruntare verbală acută cu Trump după o serie de evoluții care au amplificat tensiunile regionale, scrie Al Jazeera. Conflictul a degenerat după operațiunea militară a Statelor Unite din Venezuela, în timpul căreia liderul venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat, ceea ce Petro a criticat vehement drept o încălcare gravă a suveranității statelor latino-americane. Trump l-a catalogat pe Petro drept „lunatic” și „lider internațional al drogurilor”, iar tensiunile au inclus și sancțiuni financiare și revocarea vizelor oficiale pentru Petro și colaboratorii săi din partea Statelor Unite. Petro a respins acuzațiile legate de implicarea sa în traficul de droguri și a subliniat că este hotărât să apere suveranitatea Colombiei în fața oricăror interferențe externe. Apelul său la proteste survine pe fondul unei poziții tot mai ferme prin care încearcă să mobilizeze sprijinul intern, în timp ce păstrează colaborarea cu partenerii externi în domeniul securității și combaterii traficului de droguri.
POLITICO. Cum ar putea Donald Trump să preia Groenlanda în patru pași
Donald Trump își dorește ca Statele Unite ale Americii să dețină Groenlanda. Problema principală este că insula aparține Danemarcei, iar majoritatea locuitorilor nu doresc să devină parte a Statelor Unite, scrie POLITICO într-o analiză despre posibilitățile pe care SUA le au ca să-și atingă scopul. Deși ideea unei incursiuni în Nuuk sau a preluării forțate a teritoriului pare imaginară, există o strategie clară, iar Trump pare să fi început deja acest parcurs. Strategia seamănă, pentru europeni, cu abordarea expansionistă a președintelui rus Vladimir Putin. POLITICO a discutat cu oficiali ai Uniunii Europene, membri NATO, experți în apărare și diplomați pentru a analiza cum ar putea SUA să obțină controlul asupra insulei arctice, bogată în resurse și importantă strategic. „Ar putea fi ca cinci elicoptere… nu ar avea nevoie de multe trupe. (Groenlandezii) nu ar putea face nimic.”, a declarat un politician danez sub protecția anonimatului. Pasul 1: Campanie de influență pentru independența Groenlandei La scurt timp după preluarea mandatului, administrația Trump a discutat despre independența Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea semna acorduri cu SUA, pe când în prezent are nevoie de aprobarea Copenhagăi. Pentru a obține independența, locuitorii trebuie să voteze într-un referendum și să negocieze un acord aprobat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Într-un sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, iar 28% împotrivă. Americanii ce au legături cu Donald Trump au desfășurat operațiuni de influență în Groenlanda. Serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat că teritoriul „este ținta unor campanii de influență de diferite tipuri”. Felix Kartte, expert în politici digitale, a explicat metodele Rusiei de influențare politică în țări precum Moldova, România și Ucraina: „Rusia combină tactici offline și online. Pe teren, lucrează cu actori aliniați, cum ar fi partide extremiste, rețele de diaspora sau oligarhi pro-ruși și se pare că plătește oameni pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA. În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pseudo-media pentru a amplifica aceste activități online și a promova anumiți candidați sau poziții. Scopul nu este adesea de a convinge alegătorii că o opțiune pro-rusă este mai bună, ci de a o face să pară mai mare, mai zgomotoasă și mai populară decât este în realitate, creând un sentiment de inevitabilitate.”. În Groenlanda, Statele Unite ale Americii par să utilizeze metode similare. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”. Luna trecută, Trump a creat funcția de trimis special în Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, pentru acestă funcție. Președintele Donald Trump a spus că scopul său este „să facă din Groenlanda o parte a SUA”. Vicepreședintele JD Vance, care în martie a fost în Groenlanda, a afirmat că „poporul Groenlandei va avea autodeterminare” și a adăugat că speră „că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, deoarece suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și securitatea”. Pasul 2: Oferirea unei înțelegeri avantajoase Groenlandei Dacă locuitorii Groenlandei votează pentru independență și se desprind de Danemarca, următorul pas pentru SUA ar fi să aducă insula sub influența americană. O variantă ar fi integrarea Groenlandei ca stat al SUA, idee discutată de apropiații lui Donald Trump. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că „SUA nu are dreptul să anexeze” Groenlanda, după ce Katie Miller, soția lui Stephen Miller, a publicat pe rețelele sociale o hartă a insulei cu steagul american și cuvântul „ÎN CURÂND”. Majoritatea groenlandezilor se opun acestei idei. Sondajul din 2025 a arătat că 85% nu doresc ca insula să devină parte a Statelor Unite ale Americii. Chiar și membrii mișcării de independență favorabili lui Donald Trump nu sunt entuziasmați. Există însă alte opțiuni. Administrația Trump ar putea propune Groenlandei semnarea unui Compact de Liberă Asociere (COFA), similar celor cu Micronezia, Insulele Marshall sau Palau. Aceste acorduri oferă servicii esențiale, protecție și comerț liber în schimbul prezenței militare fără restricții. Ideea a reapărut recent. Kuno Fencker, deputat groenlandez de opoziție pro-independență, a spus că încearcă „să le explice [americanilor] că nu vrem să fim ca Puerto Rico sau orice alt teritoriu al Statelor Unite. Dar un Compact de Liberă Asociere, acorduri bilaterale sau alte mijloace – să vină la masa negocierilor, iar groenlandezii vor decide într-un plebiscit”. Pasul 3: Atragerea Europei Pasul 4: Scenariul forței armate Ce se întâmplă dacă Groenlanda sau Danemarca, de acordul căreia depinde separarea de Copenhaga, refuză planul lui Donald Trump? O intervenție militară a SUA ar putea avea loc fără mari obstacole. Potrivit lui Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează mai multe variante posibile. „Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip fait accompli, pe care o vedem mult și la care ne gândim mult în cercurile militare, care ar consta pur și simplu în acapararea teritoriului în același mod în care Putin a încercat să-l acapere, pentru a face revendicări teritoriale asupra Ucrainei. Ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să spună că acum este americană… armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să susțină că este teritoriu american.”, a spus acesta pentru POLITICO. Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, spune că SUA au deja aproximativ 500 de militari și contractori locali la baza spațială Pituffik din nordul insulei. În plus, circa 100 de soldați ai Gărzii Naționale din New York ajung periodic în Groenlanda pe timpul verii pentru misiuni de sprijin științific. Cu toate acestea, capacitatea de apărare a Groenlandei rămâne foarte redusă. Teritoriul nu dispune de armată proprie. Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei are mijloace limitate, în mare parte patru nave, o patrulă cu sănii trase de câini, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă. Din acest motiv, Lin Mortensgaard afirmă că SUA ar putea prelua controlul asupra orașului Nuuk „într-o jumătate de oră sau mai puțin”, dacă ar
AI-ul lui Musk, folosit pentru a crea imagini cu copii abuzați sexual / Ceea ce am văzut este absolut îngrozitor
Organismul britanic de supraveghere a internetului, Internet Watch Foundation (IWF), a anunțat că a identificat pentru prima dată materiale ilegale cu abuzuri sexuale asupra copiilor care ar fi fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale Grok, dezvoltată de compania xAI a lui Elon Musk și integrată în platforma X, reatează news.sky.com. Potrivit IWF, infractorii au folosit Grok pentru a crea imagini sexualizate cu minori, iar materialele au fost ulterior distribuite pe un forum de pe dark web. S-au lăudat explicit că au folosit Grok Utilizatorii care le-au postat s-au lăudat în mod explicit că au folosit instrumentul de inteligență artificială pentru a le produce. „Putem confirma că analiștii noștri au descoperit imagini cu caracter sexual cu copii cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani, care par să fi fost create folosind acest instrument”, a declarat Ngaire Alexander, șefa liniei de asistență a IWF. „Nu există nicio scuză pentru așa ceva” În ultimele zile, IWF a primit numeroase sesizări de la utilizatori care reclamau că Grok poate genera imagini sexualizate cu copii, dar care nu atingeau pragul legal al conținutului ilegal. Acum, acest prag a fost depășit. Organizația a precizat că imaginile identificate ar fi clasificate drept „categoria C” conform legislației britanice, dar sunt folosite ca material de bază pentru generarea unor videoclipuri mult mai grave — de „categoria A” — cu ajutorul altor instrumente de inteligență artificială. „Daunele se extind în valuri. Nu există nicio scuză pentru lansarea către publicul din toată lumea a unor produse care pot fi folosite pentru a abuza și a răni oamenii, în special copiii”, a spus Alexander. Cazul a declanșat reacții dure din partea autorităților britanice. Atât Ofcom, autoritatea de reglementare a comunicațiilor, cât și secretarul pentru tehnologie, Liz Kendall, au avertizat X să ia măsuri urgente. „Ceea ce am văzut în online în ultimele zile este absolut îngrozitor și inacceptabil într-o societate decentă. X trebuie să se ocupe urgent de această problemă”, a declarat Kendall. O chestiune de politică internă Ministrul britanic pentru inteligență artificială și siguranță online, Kanishka Narayan, a catalogat imaginile drept „complet inacceptabile” și a spus că guvernul va aplica regulile de siguranță online indiferent de presiunile externe. „Este o chestiune de politică internă. Vom continua să ne asigurăm că publicul este protejat de abuz sexual și hărțuire online”, a declarat Narayan, întrebat dacă Londra riscă tensiuni cu administrația americană în acest dosar. Răspunsul lui Musk și al platformei X Miercuri, Elon Musk a anunțat lansarea unei noi versiuni a Grok și a îndemnat utilizatorii să își actualizeze aplicația, fără a preciza ce modificări au fost introduse. Anterior, Musk declarase că „oricine folosește Grok pentru a crea conținut ilegal va suferi aceleași consecințe ca și cum ar fi încărcat conținut ilegal”. Platforma X a transmis că ia măsuri împotriva conținutului ilegal prin eliminarea materialelor, suspendarea permanentă a conturilor și cooperarea cu autoritățile. Un test major pentru reglementarea AI Cazul Grok devine unul dintre primele exemple concrete în care un instrument de inteligență artificială este asociat direct cu producerea și distribuirea de materiale ilegale cu abuzuri asupra copiilor, punând presiune pe guverne și companii să clarifice rapid responsabilitatea legală în era AI. Pentru autoritățile britanice, nu există decât o singură rațiune: protejarea copiilor și aplicarea legii, indiferent cine se află în spatele tehnologiei.
Italia și Franța solicită scutirea îngrășămintelor de la taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon
Oficialii francezi și italieni au îngrijorări că sectorul agricol al celor două țări va fi expus unei „scumpiri semnificative” al costului îngrășămintelor importate în UE. Francezii estimează că prețul îngrășămintelor s-ar putea scumpi cu 25% în urma implementării noii taxe de carbon la frontieră, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, potrivit Euronews. „O astfel de amânare ar atenua tensiunile din sectorul agricol și ar oferi operatorilor economici timp pentru a restabili condiții satisfăcătoare de aprovizionare cu îngrășăminte pentru anul agricol 2026”, se arată într-o scrisoare a oficialilor francezi, consultată de sursa citată. Îngrășămintele au un rol important în agricultură, pentru refacerea nutrienților din sol, precum azotul, pentru a crește randamentul culturilor și a asigura securitatea alimentară. Totuși, fabricarea lor necesită o mare cantitate de energie, care se reflectă în taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon. Actuala taxă pentru emisiile de carbon de la frontieră, numită Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) acoperă îngrășămintele cu azot, precum amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție. Deși, în mare parte, Franța sprijină impunerea taxei, Parisul și-a exprimat îngrijorarea că legea va conduce inevitabil la creșterea costului pentru agricultorii care deja se confruntă cu prețuri mici ale recoltelor, dar și costuri mai mari de import al îngrășămintelor care provin, în special din Rusia. Italia cere Comisiei Europene să ia măsuri O a doua scrisoare semnată de ministrul Agriculturii din Italia îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri în beneficul fermierilor „în viitorul apropiat”. Francesco Lollobrigida, ministrul italian al Agriculturii afirmă că acest lucru ar putea fi realizat prin eliminarea taxelor vamale pentru îngrășămintele importate. „Situația alarmantă a pieței sugerează că ar trebui activată cât mai curând posibil o clauză suspensivă privind efectele CBAM pentru îngrășăminte”, se arată în scrisoarea italiană adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Probleme și pentru firmele mari Fertilisers Europe, o asociație comercială cu sediul la Bruxelles a precizat că intrarea în vigoare a noii taxe pentru emisiile de carbon la frontieră ar „aduce incertitudini financiare majore” pentru producătorii și importatorii de îngrășăminte din UE. Noua taxă i-ar împiedica pe aceștia să mai plaseze comenzi la îngrășăminte din afara UE. „Având în vedere că 50 % din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE provine din țări terțe și că stocurile actuale acoperă doar aproximativ 60 % din necesarul pentru anul viitor, această incertitudine amenință comerțul cu îngrășăminte și continuitatea disponibilității îngrășămintelor pentru agricultorii europeni”, a precizat asociația comercială într-un comunicat. Algeria, Belarus, China, Egipt și SUA sunt doar câteva dintre cele mai proeminente țări care vând îngrășăminte în UE. Îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus au fost deja supuse tarifelor UE în vară.
Unul dintre prietenii lui Trump susține că americanii nu vor invada Groenlanda
Nigel Farage consideră că Donald Trump nu va invada Groenlanda și se declară de acord cu premierul britanic Keir Starmer că teritoriul aparține poporului său, potrivit Sky News. Liderul Reform UK a participat miercuri dimineață la o conferință de presă la Londra, unde a fost întrebat despre opiniile sale cu privire la amenințările lui Trump de a anexa Groenlanda, posibil prin forță militară. „Ceea ce voi spune este că există unele preocupări reale legate de securitate în jurul Groenlandei și acest lucru devine din ce în ce mai relevant odată cu retragerea calotelor glaciare pe măsură ce ne îndreptăm spre Polul Nord”, a răspuns Farage. Liderul Reform UK a vorbit despre necesitatea apariției unei baze NATO în nordul insulei înghețate. „Există un sentiment puternic în cercurile de informații britanice și în NATO, că este nevoie de o bază NATO semnificativă situată în nordul Groenlandei”, a adăugat Nigel Farage. El a mai spus că Groenlanda „nu este deosebit de dornică” să facă acest lucru și, odată cu ieșirea teritoriului „de sub controlul danez”, insula este expusă riscului de a fi exploatată cu „sume foarte mari de bani și… influență chineză”. Referindu-se la poporul din Groenlanda, britanicul s-a declarat de acord cu poziția premierului Starmer. „Desigur, ei sunt cei care trebuie să decidă [cu privire la soarta lor]”, a precizat Farage. Groenlanda nu vrea să devină stat american Groenlanda a fost o colonie sub coroana Danemarcei până în 1953, când a devenit provincie în țara scandinavă. În 1979, insulei i s-a acordat autonomie, iar 30 de ani mai târziu, Groenlanda a devenit o entitate autoguvernată, parte a teritoriului danez. Danemarca și Groenlanda au respins ofertele lui Trump de a cumpăra insula, poziție apărată de liderii europeni. Președintele SUA nu a exclus forța militară pentru a prelua controlul asupra teritoriului bogat în minerale.