Unul dintre prietenii lui Trump susține că americanii nu vor invada Groenlanda
Nigel Farage consideră că Donald Trump nu va invada Groenlanda și se declară de acord cu premierul britanic Keir Starmer că teritoriul aparține poporului său, potrivit Sky News. Liderul Reform UK a participat miercuri dimineață la o conferință de presă la Londra, unde a fost întrebat despre opiniile sale cu privire la amenințările lui Trump de a anexa Groenlanda, posibil prin forță militară. „Ceea ce voi spune este că există unele preocupări reale legate de securitate în jurul Groenlandei și acest lucru devine din ce în ce mai relevant odată cu retragerea calotelor glaciare pe măsură ce ne îndreptăm spre Polul Nord”, a răspuns Farage. Liderul Reform UK a vorbit despre necesitatea apariției unei baze NATO în nordul insulei înghețate. „Există un sentiment puternic în cercurile de informații britanice și în NATO, că este nevoie de o bază NATO semnificativă situată în nordul Groenlandei”, a adăugat Nigel Farage. El a mai spus că Groenlanda „nu este deosebit de dornică” să facă acest lucru și, odată cu ieșirea teritoriului „de sub controlul danez”, insula este expusă riscului de a fi exploatată cu „sume foarte mari de bani și… influență chineză”. Referindu-se la poporul din Groenlanda, britanicul s-a declarat de acord cu poziția premierului Starmer. „Desigur, ei sunt cei care trebuie să decidă [cu privire la soarta lor]”, a precizat Farage. Groenlanda nu vrea să devină stat american Groenlanda a fost o colonie sub coroana Danemarcei până în 1953, când a devenit provincie în țara scandinavă. În 1979, insulei i s-a acordat autonomie, iar 30 de ani mai târziu, Groenlanda a devenit o entitate autoguvernată, parte a teritoriului danez. Danemarca și Groenlanda au respins ofertele lui Trump de a cumpăra insula, poziție apărată de liderii europeni. Președintele SUA nu a exclus forța militară pentru a prelua controlul asupra teritoriului bogat în minerale.
Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se sustrage cel mai des
Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate, scrie Libertaddigital.com. Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple. Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Casele cu autoservire Raportul identifică, în special, casele de autoservire ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi. În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor. Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active. Produsele cele mai furate În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice. Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor. Pierderea necunoscută Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent. Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.
Zelenski acuză Rusia că blochează intenționat schimburile de prizonieri
Președintele Volodimir Zelenski a spus că Rusia întârzie în mod voit schimburile de prizonieri de război, cu scopul de a pune presiune asupra Ucrainei. Declarația a fost făcută miercuri, 7 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă online, scrie Kyiv Post. Schimburile de prizonieri au fost suspendate de la începutul lunii octombrie. Întrebat despre motivele acestei pauze și despre rolul lui Kyrylo Budanov, numit șef al Cabinetului Prezidențial, Zelenski a spus că responsabilitatea rămâne împărțită între mai multe instituții ale statului. „Cartierul General de Coordonare s-a ocupat de schimburi. Kyrylo Budanov a fost implicat, Serviciul de Securitate al Ucrainei a fost implicat și fostul șef al Biroului, Andriy Yermak, a fost implicat”, a spus Volodimir Zelenski. „Oricine se află în această poziție trebuie să se ocupe de această problemă, deoarece este extrem de importantă.”, a mai declarat Zelenski. Kyrylo Budanov, fost șef al serviciilor de informații militare, conduce în prezent Cabinetul Prezidențial și rămâne la conducerea Cartierului General pentru Afacerile Prizonierilor de Război. Acesta continuă să coordoneze acest dosar alături de ministrul Apărării, Denys Sekhmyhal, în cadrul echipei de negocieri a Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a explicat că Moscova folosește situația prizonierilor ca instrument de presiune politică. „Pauza este clară. Este legată de faptul că Rusia încearcă să pună presiune pe Ucraina. [Ucraina] își exercită propria presiune diplomatică asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Rusia înțelege că schimburile de prizonieri sunt o problemă importantă și dureroasă pentru noi și de aceea încetinește în mod deliberat totul.”, a spus acesta.
Cum și-au extins Statele Unite granițele prin achiziții. Groenlanda, vechiul vis american
Potrivit agenției EFE, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat în fața unui grup de congresmeni că președintele Donald Trump este dispus să cumpere Groenlanda și că administrația sa pregătește un plan actualizat pentru a negocia achiziția teritoriului autonom aparținând Regatului Danemarcei. Interesul Statelor Unite pentru achiziționarea Groenlandei nu este nou. Încă din 1946, președintele Harry Truman a propus Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă. În timpul primului mandat al lui Donald Trump, ideea a fost relansată, dar a fost respinsă ferm de premierul danez Mette Frederiksen, care a declarat că „Groenlanda nu este de vânzare”. Acum, în al doilea mandat, Trump susține că deținerea Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru securitatea națională a SUA. Precedentul istoric al achizițiilor De-a lungul ultimilor 200 de ani, Statele Unite și-au extins teritoriul printr-o serie de tranzacții majore. Cumpărarea Louisianei în 1803 de la Franța pentru 15 milioane de dolari a dublat suprafața țării. Florida a fost cedată de Spania în 1821, iar Texas s-a alăturat Uniunii în 1845. Ulterior, în urma războiului mexicano-american, SUA au obținut vaste teritorii, inclusiv California și Arizona. Un alt exemplu relevant este achiziționarea Alaskăi de la Rusia în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, o tranzacție considerată inițial o greșeală, dar care s-a dovedit strategică. În 1917, Danemarca a vândut Insulele Virgine Statelor Unite, consolidând prezența americană în Caraibe. Aceste precedente alimentează argumentele administrației Trump privind fezabilitatea achiziționării Groenlandei. Administrația Trump consideră că achiziționarea Groenlandei ar oferi Statelor Unite avantaje strategice majore, inclusiv control asupra rutelor arctice, acces la resurse naturale și consolidarea apărării în fața Rusiei și Chinei. Marco Rubio a subliniat că planul este în fază de analiză și că se caută „o formulă acceptabilă din punct de vedere diplomatic”. Reacția Danemarcei Guvernul danez nu și-a schimbat poziția oficială, insistând că Groenlanda nu este de vânzare. Totuși, relansarea discuțiilor privind achiziționarea Groenlandei riscă să genereze tensiuni diplomatice între Washington și Copenhaga, dar și să provoace reacții la nivelul Uniunii Europene și NATO. În contextul rivalităților globale și al competiției pentru Arctica, achiziționarea Groenlandei devine un subiect central al politicii externe americane. Rămâne de văzut dacă această ambiție se va concretiza sau va rămâne, ca în trecut, doar o declarație controversată.
Ironie sau întrebare serioasă? Jurnaliștii britanici au fost întrebați dacă Trump vrea și Insulele Falkland
Jurnaliștii britanici de la Sky News au primit întrebarea în timpul celui mai recent episod al podcastului Trump100. Martha Kelner și James Matthews, corespondenții publicației din SUA, au primit întrebarea de la Andrew. El a vrut să știe dacă Marea Britanie va apăra Insulele Falkland în cazul în care Trump va încerca să cucerească insulele. Scenariul, de neconceput în urmă cu câteva săptămâni, arată cât de mult s-a modificat lumea după amenințările lui Trump privitoare la Groenlanda și la atacul din Venezuela. Jurnaliștii surprinși de întrebare Matthews a răspuns că nimeni și nimic nu sugerează că insulele din Atlanticul de Sud sunt pe lista de dorințe a lui Trump. Jurnalistul a recunoscut că Argentina cu siguranță vrea insulele, iar președintele argentinian este un apropiat aliat al lui Trump. „Desigur, încă avem această relație specială, dar Trump are o relație destul de specială și cu președintele Argentinei, Javier Milei – tipul cu care a fost pe scenă, cu o drujbă”, a explicat Matthews. Americanii au făcut mari investiții în Argentina pentru a-l susține pe Milei, așa că o modificare de strategie a SUA cu privire la Insulele Falkland nu poate fi exclusă. Totuși, este greu de crezut că în prezent SUA și-ar permite să facă o nouă schimbare dramatică de strategie. De aceea, în scenariul în care Argentina ar invada din nou insulele, este improbabil că Trump va oferi sprijin militar contra britanicilor. Istoria Insulelor Falkland Insulele Falkland, numite și Insulele Malvine, sunt un arhipelag situat în Atlanticul de Sud, la 460 km est de țărmul Argentinei. Arhipelagul este format din două insule principale și din sute de insule mai mici. Insulele sunt un teritoriu britanic de peste mări, dar sunt revendicate de Argentina. În 1982 a avut loc Războiul Malvinelor, atunci când Argentina a invadat insulele. După două luni de lupte, trupele argentiniene s-au retras. Cetățenii insulelor sunt britanici, iar în 2013, ei s-au pronunțat, printr-un referendum validat cu 99% din voturi, în favoarea rămânerii în uniune cu Regatul Unit.
Pentagonul evaluează eficacitatea femeilor în roluri de luptă terestră
Departamentul Apărării a lansat o analiză oficială a „eficacității” femeilor în posturi de luptă terestră, la aproape zece ani după ce interdicția care le excludea din unitățile de infanterie, blindate și artilerie de linia întâi a fost eliminată. Evaluarea va dura șase luni și va solicita liderilor Armatei și Corpului Pușcașilor Marini să transmită date despre pregătire, antrenament, performanță, victime și climatul de comandă al unităților și personalului de luptă terestră, potrivit unui memoriu din decembrie al subsecretarului Apărării pentru Personal, Anthony Tata. Pentagonul prezintă această analiză ca pe o metodă de a măsura „eficacitatea operațională a unităților de luptă terestră” și integrarea femeilor în aceste roluri în ultimul deceniu. „Institutul pentru Analize de Apărare analizează eficacitatea includerii femeilor în roluri de luptă terestră pentru a se asigura că standardele sunt îndeplinite și că Statele Unite mențin cea mai letală armată”, a declarat Kingsley Wilson, secretar de presă al Pentagonului, într-un comunicat acordat Military Times. Institutul este o organizație privată, non-profit, finanțată în mare parte de guvernul federal, care cercetează și analizează probleme de securitate națională pentru Departamentul Apărării. „Standardele noastre pentru posturile de luptă în arme de luptă vor fi de elită, uniforme și neutre din punct de vedere sexual, deoarece greutatea unui rucsac sau a unei ființe umane nu contează dacă ești bărbat sau femeie”, a mai spus Kingsley Wilson, precizând că secretarul Apărării, Pete Hegseth, „nu va compromite standardele pentru a satisface cote sau o agendă ideologică – acesta este bunul simț”. Pete Hegseth, care și-a exprimat anterior opoziția față de femeile din roluri de luptă terestră, a stabilit noi standarde de fitness fizic pentru aceste posturi într-un discurs susținut în septembrie. Șeful Pentagonului a declarat că fiecare poziție de luptă trebuie să revină la „cel mai înalt standard masculin” și a recunoscut că „dacă asta înseamnă că nicio femeie nu se califică pentru anumite posturi de luptă, așa să fie”.
Liderul sud-coreean i-a cerut lui Xi Jinping să fie mediator în problemele legate de Coreea de Nord
Lee a spus că a făcut această cerere când s-a întâlnit cu Xi la summitul de luni de la Beijing. Liderul sud-coreean a citat răspunsul președintelui chinez, care a spus că este nevoie de răbdare în ceea ce privește problemele nord-coreene, potrivit AP. Comunicarea cu Coreea de Nord este „complet blocată” „Depunem eforturi, dar toate canalele noastre (cu Coreea de Nord) sunt complet blocate, astfel încât nu putem comunica deloc. I-am spus că ar fi bine ca China să joace rolul de mediator pentru pace”, a declarat Lee într-o intervenție televizată. „Președintele Xi a apreciat eforturile noastre și a spus că trebuie să avem răbdare”. China este cel mai mare partener comercial al Coreei de Nord și principalul său susținător diplomatic. Coreea de Sud și SUA au cerut în repetate rânduri Chinei să-și folosească influența unică pentru a convinge Coreea de Nord să reia diplomația, aflată în stagnare de mult timp, sau să renunțe la armele nucleare. China a îndemnat toate părțile implicate în problemele Coreei de Nord să dea dovadă de reținere și, în ultimii ani, a blocat în repetate rânduri încercările SUA și ale altor țări de a înăspri sancțiunile împotriva Coreei de Nord, în ciuda testelor cu arme interzise de rezoluțiile ONU. Coreea de Nord a refuzat să se angajeze în dialog cu Coreea de Sud și SUA și a luat măsuri pentru a-și extinde arsenalul nuclear de când diplomația nucleară riscantă a liderului său Kim Jong Un cu Donald Trump s-a prăbușit în 2019. Presiunile guvernului lui Lee De la preluarea mandatului în iunie 2025, guvernul liberal al lui Lee a făcut presiuni puternice pentru redeschiderea negocierilor cu Coreea de Nord, dar Phenianul a ignorat în mare măsură oferta lui Lee. În iulie, sora lui Kim și înaltă oficialitate, Kim Yo Jong, a declarat că „încrederea oarbă” a guvernului Lee în alianța Coreei de Sud cu SUA și ostilitatea față de Coreea de Nord nu îl diferențiază de predecesorul său conservator. Lee a declarat că premierul chinez Li Qiang i-a spus marți, în cadrul unei întâlniri separate, că este necesar să aibă răbdare. „Rolul vecinilor este necesar. Am solicitat Chinei să joace un astfel de rol, iar China a spus că va depune oricum astfel de eforturi”, a declarat Lee.
Volodimir Zelenski, vizită oficială în Cipru la debutul mandatului UE al Nicosiei
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns miercuri în Cipru pentru discuții cu președintele cipriot Nikos Christodoulides și cu reprezentanți de rang înalt ai Uniunii Europene. Informația a fost transmisă miercuri de purtătorul de cuvânt al președinției, Serhii Nykyforov. În cursul serii, Volodimir Zelenski va lua parte la un eveniment oficial care marchează începutul mandatului de șase luni al Ciprului la conducerea Consiliului Uniunii Europene. Programul vizitei cuprinde o întâlnire cu Nikos Christodoulides la ora 11:15, ora locală, urmată de o întrevedere cu arhiepiscopul George al III-lea al Ciprului la ora 12:15. La ora 15:30, Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de președintele Ciprului. Nikos Christodoulides, care a avut o întrevedere cu Volodimir Zelenski la Kiev în luna decembrie, a declarat că sprijinirea parcursului european al Ucrainei este una dintre prioritățile mandatului Ciprului la Uniunea Europeană. Ciprul preia conducerea Consiliului UE de la Danemarca, o țară care este un aliat apropiat al Kievului. Autoritățile daneze au susținut deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina, însă demersul nu a avansat din cauza poziției Ungariei, notează Kyiv Independent. Premierul ungar Viktor Orban, cunoscut drept unul dintre cei mai apropiați lideri europeni de Kremlin, a susținut că intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană ar avea „consecințe catastrofale”. De la începutul războiului la scară largă, Cipru a oferit Ucrainei ajutor financiar, umanitar și de securitate, inclusiv prin mecanismele Uniunii Europene. Totodată, statul cipriot a primit critici pentru rolul său ca rută de acces pentru capital rusesc în Uniunea Europeană și pentru statutul de refugiu fiscal pentru oligarhi ruși. Vizita lui Volodimir Zelenski în Cipru are loc la scurt timp după deplasarea sa la Paris, pe 6 ianuarie. Acolo, președintele ucrainean a participat la discuții cu lideri europeni privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului.
Ramzan Kadîrov își promovează fiul Akhmat ca vicepremier interimar în Cecenia. Care este starea de sănătate a liderului cecen
Decizia vine în contextul în care Akhmat deține deja două portofolii importante în administrația regională: ministru al culturii fizice și sportului, funcție preluată în 2024, la doar 18 ani, și ministru regional al tineretului, poziție ocupată din iarna aceluiași an. Numirea a fost confirmată de Ramzan Kadîrov pe canalele sale oficiale, fără a oferi detalii suplimentare privind durata mandatului interimar sau atribuțiile exacte ale fiului său. Potrivit The Moscow Times, promovarea fiilor lui Ramzan Kadîrov în funcții publice a devenit o practică recurentă în ultimii ani. Akhmat Kadîrov nu este singurul membru al familiei beneficiat de ascensiune rapidă în structurile de putere. Fratele său mai mic, Adam Kadîrov, în vârstă de 18 ani, a ocupat cel puțin șapte funcții oficiale în ultimii doi ani. Prima sa numire importantă a avut loc în 2023, când a devenit șef al securității tatălui său. Adam Kadîrov a atras atenția presei internaționale în același an, după ce a fost filmat agresând un deținut adolescent acuzat că ar fi ars Coranul. Incidentul nu a avut consecințe judiciare, iar tânărul a continuat să fie promovat în structurile administrative și de securitate ale republicii. Speculații privind sănătatea liderului cecen Cea mai recentă numire vine într-un moment în care presa din exil relatează intens despre starea de sănătate a lui Ramzan Kadîrov. Novaia Gazeta Europe a scris în 2024 că liderul cecen ar suferi de o boală gravă, posibil necroză pancreatică, iar specialiștii în relații publice ai Kremlinului ar încerca să ascundă situația medicală reală. Săptămâna trecută, aceeași publicație a relatat că Kadîrov ar fi fost internat de urgență la Moscova, chiar înainte de reuniunea anuală a Consiliului de Stat prezidată de Vladimir Putin pe 25 decembrie. „Abia l-au resuscitat la Moscova, după care s-a întors acasă și nu a mai apărut în public de atunci”, a declarat o sursă apropiată liderului cecen, citată de Novaia Gazeta. Promovarea fiilor lui Ramzan Kadîrov în funcții publice, în ciuda controverselor Ramzan Kadîrov, în vârstă de 49 de ani, conduce Cecenia din 2007, beneficiind de o autonomie largă în schimbul loialității față de Kremlin. Presa independentă și mass-media din exil au documentat în repetate rânduri stilul de viață luxos al familiei Kadîrov, incluzând flote de mașini de lux, ceasuri extrem de scumpe și nunți extravagante. Deși liderul cecen a negat problemele de sănătate, sâmbătă a apărut într-un material video publicat pe canalul său oficial de Telegram, participând la deschiderea unei școli islamice. În imagini, Kadîrov nu vorbește și este văzut sprijinindu-se într-un baston, alimentând și mai mult speculațiile.
Trump, republicanilor: Dacă nu câștigăm alegerile intermediare, voi fi pus sub acuzare
„Trebuie să câștigați alegerile intermediare, pentru că, dacă nu le câștigăm, vor găsi un motiv să mă pună sub acuzare”, le-a spus Trump parlamentarilor republicani la o reuniune la Washington, scrie Reuters. „Voi fi pus sub acuzare”. Înaintea alegerilor din noiembrie, care ar putea bloca agenda sa și l-ar putea expune la anchete ale Congresului, Trump și-a tachinat și provocat aliații care controlează cu greu Camera Reprezentanților din SUA. Le-a spus să lase deoparte diferențele dintre ei și să promoveze politicile sale privind egalitatea de gen, sănătatea și integritatea alegerilor în rândul electoratului american nemulțumit de costul vieții. „Se spune că, atunci când câștigi președinția, pierzi alegerile de la jumătatea mandatului”, a spus Trump. „Aș vrea să-mi explicați ce naiba se întâmplă în mintea publicului”. După o operațiune militară îndrăzneață împotriva liderului venezuelean Nicolas Maduro, Trump a fost supus presiunilor de a se concentra asupra problemelor interne, în special asupra inflației și prețurilor. Marți, Trump a vorbit puțin și despre această din urmă problemă, spunând doar că a moștenit-o de la democrați și că republicanii ar trebui să se bazeze pe creșterile puternice ale pieței bursiere americane. El a menționat doar pe scurt atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA de către susținătorii săi, în timp ce democrații din Congres au marcat a cincea aniversare a revoltei acuzând republicanii de „albirea” istoriei. Legiuitorii s-au întâlnit la Centrul John F. Kennedy pentru Arte Performative, o instituție înființată și numită de Congres. Trump a epurat consiliul de administrație de membrii numiți de democrați anul trecut, iar administratorii rămași au votat în decembrie să redenumească centrul pentru a include numele lui Trump alături de cel al fostului președinte Kennedy. Acolo, într-un discurs nestructurat care a durat 84 de minute, Trump a reflectat asupra sfatului soției sale de a nu mai dansa în public. El a repetat mai multe falsități, inclusiv că Washingtonul nu a înregistrat omucideri în ultimele șapte luni. Poliția din Washington a raportat o crimă în ajunul Anului Nou și a declarat că în 2025 au avut loc 127 de omoruri. El a spus că „nu apuc să joc prea mult” golf, după ce a făcut-o recent, duminică, și în mod regulat pe durata mandatului său. Predicția și nemulțimirea lui Donald Trump Trump a prezis că republicanii vor învinge pronosticurile și vor obține o „victorie epică la alegerile de la jumătatea mandatului”, dar s-a plâns și de unii membri care nu se aliniază. Toate locurile din Camera Reprezentanților și o treime din cele din Senat vor fi disputate în noiembrie. Președinții în funcție au pierdut locuri în Camera Reprezentanților la fiecare alegeri intermediare de la George W. Bush în 2006. Trump a îndemnat partidul său să respingă cu mai multă forță mesajul aproape unitar al democraților privind sănătatea, întrucât partidul minoritar pledează pentru prelungirea subvențiilor expirate care au făcut asigurarea Obamacare mai accesibilă pentru milioane de americani. El a spus că membrii conservatori ar trebui să fie „puțin flexibili” în ceea ce privește insistența lor de a include prevederile Amendamentului Hyde în planurile lor de sănătate, care ar împiedica banii contribuabililor să fie folosiți pentru servicii de avort. „Toate aceste probleme sunt foarte importante, dar puteți deține sistemul de sănătate”, le-a spus el parlamentarilor. „Găsiți o soluție”. Democrații au introdus deja articole pentru punerea sub acuzare a lui Trump în al doilea mandat Trump a fost pus sub acuzare de două ori de Camera Reprezentanților condusă de democrați în timpul mandatului său din 2017-2021. Democrații i-au reproșat politica sa față de Ucraina și revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitol din partea susținătorilor săi. Senatul a votat pentru achitarea sa în ambele cazuri. Unii democrați din Camera Reprezentanților au introdus deja articole de punere sub acuzare în care îl acuză pe Trump de abuzuri de putere în al doilea mandat, acuzații pe care Casa Albă le neagă. Republicanii controlează în prezent Camera cu cinci voturi, o marjă mică care i-a frustrat atât pe Trump, cât și pe președintele Camerei, Mike Johnson. Trump a luat măsuri pentru a-și extinde puterile de a acționa singur în domenii care variază de la imigrație la acțiuni militare și reglementări federale. El se confruntă în curând cu o hotărâre importantă a Curții Supreme cu privire la faptul dacă utilizarea pe scară largă a tarifelor vamale a uzurpat o putere acordată Congresului de Constituție. Republicanii din Camera Reprezentanților au arătat o deferență enormă față de Trump, cedând o mare parte din autoritatea Congresului asupra cheltuielilor și a altor chestiuni administrației sale. Dar au început să dea semne de independență. Camera Reprezentanților ar putea vota săptămâna aceasta pentru a anula veto-ul emis de Trump luna trecută, care a anulat proiecte de infrastructură în Colorado și Florida, deși nu este clar dacă efortul va obține majoritatea de două treimi necesară.