Un înalt oficial de la Casa Albă a oferit detalii despre viitorul Venezuelei și al Groenlandei
Șeful adjunct al cabinetului Casei Albe, Stephen Miller, a vorbit la CNN despre modul în care SUA gestionează situația din Venezuela după capturarea lui Nicolas Maduro. Miller a declarat că armata americană este „staționată în afara țării”, iar administrația Trump „a stabilit termenii și condițiile”. Demnitarul a adăugat că SUA nu a exclus inculparea altor oficiali venezueleni, dar i-a avertizat să coopereze cu americanii. În ceea ce o privește pe lidera opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, care a lăudat capturarea lui Maduro de către americani, Miller a spus că ea nu poate ajunge în fruntea țării. Miller a explicat că „ar fi absurd din partea noastră să o aducem brusc în țară și să o punem la conducere”, având în vedere că armata Venezuelei nu o va considera legitimă, potrivit Sky News. Oficialul american, despre Groenlanda Șeful adjunct al cabinetului Casei Albe s-a referit și la Groenlanda spunând că „ar trebui să facă parte din SUA”. Totuși, el a arătat că „nimeni nu se va lupta… militar pentru viitorul Groenlandei”. Afirmația a provocat o reacție dură din parlamentarului danez Rasmus Jarlov. Acesta a pus la îndoială comentariile lui Miller. „Și crede că nu vom lupta pentru a o păstra? Greșit. Nu aveți [în SUA n.r.] niște oameni competenți pe care îi puteți numi la conducere? Cineva care măcar citește puțin înainte de a decide să atace aliații și să distrugă alianța occidentală”, a declarat parlamentarul danez. Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei, dar beneficiază de o autonomie extinsă. Demnitarii din Groenlanda și din Danemarca au declarat constant că insula înghețată nu este de vânzare. Groenlanda găzduiește baze militare strategice, inclusiv una a SUA, și deține resurse minerale vaste.
Oficialii administrației Trump cer ca termeni precum femei și rasă să fie interziși în cererile de finanțare federală
O coaliție de organizații care reprezintă furnizorii Head Start și părinții a declarat luna trecută în documentele depuse la tribunal că Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale i-a cerut unei directoare Head Start din Wisconsin să elimine acești termeni și alte peste zeci din cererea ei. Ulterior, ea a primit o listă cu aproape 200 de cuvinte pe care departamentul i-a recomandat să nu le folosească în cererea ei, printre care „negru”, „nativ american”, „handicap” și „femei”, potrivit Associated Press. Administrația președintelui Donald Trump asociază termenii cu inițiativele de diversitate, echitate și incluziune, pe care s-a angajat să le elimine din cadrul guvernului. Orientarea ar putea determina centrele Head Start să renunțe preventiv la orice ar putea fi considerat ca fiind în conformitate cu definiția administrației privind DEI, a declarat Ruth Friedman, care a condus Oficiul pentru îngrijirea copiilor sub președintele Joe Biden. „Beneficiarii se autoexclud din aceste activități dinainte, din cauza fricii și a indicațiilor pe care le primesc de la Biroul Head Start, potrivit cărora nu mai pot desfășura aceste activități importante bazate pe cercetare, care sunt esențiale pentru învățarea copiilor și care sunt de fapt obligatorii prin lege”, a spus Friedman. Proces intentat de grupuri de părinți Documentele au fost depuse într-un proces intentat în aprilie de grupuri de părinți și asociații Head Start din Washington, Illinois, Pennsylvania și Wisconsin împotriva secretarului Sănătății și Serviciilor Sociale, Robert F. Kennedy Jr. și a altor oficiali. Aceștia susțin că administrația Trump desființează ilegal programul Head Start. Reclamanții susțin că administrația încearcă să oblige furnizorii să își modifice modul de funcționare, încălcând astfel Legea Head Start, care impune directorilor să furnizeze informații demografice despre familiile lor, o sarcină care devine dificilă dacă li se interzice utilizarea termenilor „negru”, „handicap” și „socioeconomic”. Reprezentanții Departamentului Sănătății și Serviciilor Sociale au declarat că nu comentează litigiile aflate în curs. Centrele Head Start primesc cea mai mare parte a finanțării de la guvernul federal. Programul de lungă durată de sprijin pentru preșcolari și familii se adresează bebelușilor, sugarilor și copiilor mici proveniți din familii cu venituri mici, din centre de plasament sau din familii fără adăpost. Avocații reclamanților susțin că orientările anti-DEI au generat confuzie pentru programele Head Start, care sunt gestionate de organizații non-profit, școli și agenții guvernamentale. Cererea de finanțare conține multe dintre cuvintele interzise, solicitând directorilor să includă date demografice despre comunitatea lor, inclusiv estimări privind numărul de femei însărcinate și copii cu dizabilități. „Acest lucru m-a pus într-o situație imposibilă”, a scris directoarea anonimă a programului Head Start din Wisconsin în documentul depus la tribunal. Dacă respectă Legea Head Start și include cuvintele interzise în cererea sa, ar putea ajunge să-și piardă subvenția, a spus ea. Dar dacă urmează orientările administrației Trump, se teme că va fi sancționată pentru încălcarea legii.
China acuză SUA că acționează ca un judecător mondial prin arestarea lui Maduro
Beijingul urmează o politică de neintervenție și critică în mod regulat activitățile militare desfășurate fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, potrivit Reuters. Îndepărtarea de către armata americană a liderului unuia dintre partenerii strategici „permanenți” ai Chinei din capitala sa, în miezul nopții, va fi un test decisiv pentru afirmația Beijingului că poate juca un rol în rezolvarea problemelor globale fierbinți fără a urma calea militară a Washingtonului. „Nu am crezut niciodată că vreo țară poate acționa ca polițist al lumii și nici nu acceptăm ca vreo națiune să pretindă că este judecătorul lumii”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi omologului său pakistanez în cadrul unei întâlniri la Beijing duminică, referindu-se la „evoluțiile bruște din Venezuela” fără a menționa direct Statele Unite. „Suveranitatea și securitatea tuturor țărilor ar trebui să fie pe deplin protejate în conformitate cu dreptul internațional”, a adăugat Wang, în primele sale declarații de când imaginile cu Maduro, în vârstă de 63 de ani, legat la ochi și încătușat, au șocat lumea sâmbătă. „Precedentul periculos” dezbătut la Consiliul de Securitate al ONU Maduro apare luni în fața unui tribunal din New York pentru a răspunde acuzațiilor de trafic de droguri. La doar câteva străzi distanță, Consiliul de Securitate al ONU se va reuni la cererea Columbiei – susținută de China și Rusia – pentru a dezbate decizia președintelui american Donald Trump de a-l aresta, o măsură despre care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că ar putea crea „un precedent periculos”. Analiștii observă că China, a doua economie mondială și principalul partener comercial global, va juca un rol crucial în mobilizarea criticilor la adresa acțiunilor Washingtonului. „În acest moment, China nu poate oferi Venezuelei prea mult sprijin material, dar, din punct de vedere retoric, Beijingul va juca un rol foarte important atunci când va conduce eforturile la ONU și împreună cu alte țări în curs de dezvoltare pentru a mobiliza opinia publică împotriva SUA”, a declarat Eric Olander, cofondator al China-Global South Project. „Ceea ce am văzut în cazul Zimbabwe și Iran, ambele sancționate de Occident, este că China își demonstrează angajamentul față de aceste relații prin comerț și investiții, chiar și în circumstanțe dificile”, a adăugat el. Marea lovitură pentru China Având în vedere că Trump amenință cu acțiuni militare împotriva Columbiei și Mexicului și că a remarcat că regimul comunist din Cuba „pare gata să cadă” de la sine, țările din America Latină care au semnat inițiativa de securitate globală a președintelui chinez Xi Jinping se pot întreba acum cum le va proteja pactul dacă va fi pus la încercare. Luni, Xi a îndemnat toate țările să respecte dreptul internațional și principiile ONU. El a afirmat că marile puteri ar trebui să dea exemplu, fără a numi însă Statele Unite sau Venezuela. Beijingul a avut un succes considerabil în a convinge statele latino-americane să treacă de la recunoașterea diplomatică a Taiwanului la cea a Chinei, Costa Rica, Panama, Republica Dominicană, El Salvador, Nicaragua și Honduras alăturându-se în ultimii 20 de ani discuțiilor despre un parteneriat strategic cu economia de 19 trilioane de dolari.
O treime dintre americani susțin lovitura militară a SUA în Venezuela
Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos realizat duminică și luni pe un eșantion de 1.248 de persoane, 33% dintre respondenți susțin acțiunea militară din Venezuela, în timp ce 34% se opun. Restul respondenților nu au o părere privind evenimentul. Sprijinul pentru operațiune diferă puternic în funcție de afilierea politică. Astfel, 65% dintre republicanii care au participat la sondaj aprobă intervenția militară, comparativ cu doar 11% dintre democrați și 23% dintre alegătorii independenți. Democrații se opun acțiunii în proporție de 65%. Același sondaj arată că o majoritate de 72% din respondenți este îngrijorată că Washingtonul s-ar putea implica excesiv în Venezuela. Îngrijorarea se poate observa indiferent de opțiunea politică, acest sentiment fiind confirmat de 54% dintre republicani 90% dintre democrați și 74% dintre independenți. Sondajul indică, de asemenea, o susținere semnificativă în rândul republicanilor pentru o politică externă mai agresivă în emisfera vestică. Aproximativ 43% dintre republicani sunt de acord cu ideea că Statele Unite ar trebui să „domine afacerile din emisfera occidentală”, în timp ce 19% se declară în dezacord. În plus, 60% dintre alegătorii republicani susținu staționarea de trupe în Venezuela, 59% susțin preluarea de către SUA a controlului asupra câmpurilor petroliere venezuelene și 65% susțin ca SUA să conducă Venezuela pe o perioadă de tranziție. Sâmbătă, armata americană a efectuat un raid în urma căruia Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați. În urma operațiunii, liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite vor „administra” Venezuela pe perioada tranziției.
SUA: Curtea Supremă din Arizona a fost evacuată după descoperirea unui pachet suspect
Autoritățile statale au fost alertate cu privire la existența unui colet suspect care a fost identificat în camera destinată corespondenței de la Curtea Supremă. Potrivit unui comunicat oficial, pachetul conținea mai multe fiole, dintre care două au fost testate pozitiv pentru o „substanță explozivă improvizată”. Ca măsuri de precauție, au fost evacuate mai multe clădiri din apropiere. Printre acestea se numără: Curtea Supremă, o divizie a Curții de Apel, precum și sediile Departamentului Educației, Biroului Procurorului General și Departamentului de Administrație din Arizona, aflate în centrul orașului Phoenix. Conform autorităților, la momentul incidentului, Curtea Supremă nu se afla în sesiune și că nu au fost raportate victime. În plus, au fost demarate operațiunile de îndepărtare a pachetului pentru investigații suplimentare și neutralizare. Potrivit presei locale, pachetul nu ar fi avut o adresă de retur, însă oficialii nu au confirmat dacă acesta conținea un dispozitiv capabil să detoneze și nici modul sau momentul în care a ajuns la destinație.
Kim Jong Un a vizitat un memorial dedicat soldaților nord-coreeni uciși în Războiul din Ucraina
Presa de stat relatează că monumentul comemorează victimele nord-coreene din Războiul din Ucraina. În baza tratatului de cooperare militară dintre Rusia și Coreea de Nord, Phenianul a trimis aproximativ 14.000 de militari care să susțină armata rusă în Ucraina. Conform surselor occidentale și sud-coreene, peste 6.000 de soldați ar fi fost uciși în lupte. Kim Jong Un a descris militarii căzuți ca: „eroi care s-au sacrificat fără ezitare”, punctând: „nimeni în lume nu poate învinge o astfel de armată care este absolut loială ordinelor partidului”. Acesta a participat alături de fiica sa la o ceremonie simbolică de plantare a copacilor în cadrul memorialului. Totodată, presa de stat a anunțat deschiderea la Phenian a unei expoziții foto care prezintă progresele Coreei de Nord sub conducerea lui Kim Jong Un. Evenimentul are loc în contextul pregătirilor pentru organizarea primului Congres al Partidului Muncitoresc din Coreea din ultimii cinci ani.
SUA reduce numărul de vaccinuri recomandate pentru copii
Oficialii au declarat că revizuirea programului federal de vaccinare nu va duce la pierderea accesului și că asigurările vor acoperi în continuare vaccinările, dar experții medicali au criticat această măsură, afirmând că ar putea duce la reducerea administrării vaccinurilor importante și la creșterea incidenței bolilor. Schimbarea a survenit după ce, în decembrie, președintele Donald Trump a solicitat Departamentului Sănătății și Serviciilor Sociale al SUA să analizeze modul în care alte țări abordează recomandările privind vaccinurile și să ia în considerare revizuirea orientărilor. HHS a declarat că, în urma comparației cu 20 de țări similare, a constatat că SUA era o „excepție” atât în ceea ce privește numărul de vaccinări, cât și numărul de doze recomandate tuturor copiilor. Oficialii agenției au prezentat această schimbare ca o modalitate de a crește încrederea publicului, recomandând doar vaccinările cele mai importante pentru copii. „Această decizie protejează copiii, respectă familiile și restabilește încrederea în sănătatea publică”, a declarat luni secretarul pentru sănătate Robert F. Kennedy Jr. într-un comunicat. Experții medicali nu au fost de acord, afirmând că această schimbare, fără o discuție publică sau o revizuire transparentă a datelor, ar pune copiii în pericol. „Renunțarea la recomandările privind vaccinurile care previn gripa, hepatita și rotavirusul și modificarea recomandării privind HPV fără un proces public de evaluare a riscurilor și beneficiilor va duce la creșterea numărului de spitalizări și decese evitabile în rândul copiilor americani”, a declarat Michael Osterholm, de la Vaccine Integrity Project, cu sediul la Universitatea din Minnesota.
Sute de turiști, blocați pe o insulă exotică din cauza tensiunilor politice
Sute de turiști sunt blocați pe insula Socotra din Yemen. Asta după ce zborurile lor au fost anulate din cauza tensiunilor care au cuprins țara în ultimele zile, au declarat luni oficialii locali pentru AFP. „Avem peste 400 de turiști străini… zborurile lor au fost anulate”, a declarat Yehya ben Afrar, viceguvernatorul orașului Socotra, responsabil cu cultura și turismul, potrivit Le Figaro. Un reprezentant al guvernului a confirmat informația spunând că 416 turiști sunt blocați pe insulă. Peste 60 dintre aceștia sunt ruși, au mai transmis autoritățile locale. Arabia Saudită a bombardat marți orașul portuar Mukalla din Yemen, după ce în zonă a sosit un transport de arme din Emiratele Arabe Unite. Armele sunt livrate forțelor separatiste din Yemen, susținute de conducerea EAU. Arabia Saudită a catalogat acțiunile „extrem de periculoase”. Ca urmare, incidentul a tensionat și mai mult relațiile dintre Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, țări vecine din Peninsula Arabică și aflate în concurență pe probleme economice și politice. Mișcarea separatistă din sudul Yemenului a anunțat o constituție și intenția de a organiza un referendum privind independența față de nord. Emiratele Arabe Unite au anunțat că își retrag trupele din Yemen la scurt timp după declarația separatiștilor.
Un atac al SUA asupra Groenlandei ar însemna sfârșitul NATO, avertizează premierul danez
Potrivit The Guardian, duminică, președintele Trump a declarat că SUA au „mare nevoie” de Groenlanda, reînnoind temerile privind o invazie americană a insulei autonome, parte a regatului danez. Mette Frederiksen, prim-ministrul danez, a avertizat luni că orice atac al SUA asupra unui aliat NATO ar însemna sfârșitul „tuturor lucrurilor”. „Dacă Statele Unite decid să atace militar o altă țară NATO, atunci totul s-ar opri – inclusiv NATO și, prin urmare, securitatea postbelică”, a declarat Frederiksen pentru postul de televiziune danez TV2. Susținere din partea UE Comentariile sale au venit după ce prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, l-a îndemnat pe Trump să renunțe la „fanteziile sale despre anexare” și a acuzat SUA de retorică „complet și absolut inacceptabilă”. Nielsen și Frederiksen au fost susținuți de UE, care luni a declarat că nu va înceta să apere principiul integrității teritoriale, în special când este vorba de un membru al blocului format din 27 de state. „UE va continua să susțină principiile suveranității naționale, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”, a declarat reporterilor Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt principal al UE pentru politica externă. Aaja Chemnitz, membru groenlandez al parlamentului danez, a declarat că, deși nu crede că o invazie este iminentă, groenlandezii ar trebui să se „pregătească pentru ce este mai rău”: „Ar trebui să sperăm la ce e mai bun și să ne pregătim pentru ce e mai rău. Așa văd eu lucrurile în acest moment. Ne aflăm într-o situație îngrijorătoare”. Trump: Avem nevoie de Groenlanda Vorbind la bordul Air Force One, Trump a refuzat să răspundă la o întrebare referitoare la intenția sa de a lua măsuri în Groenlanda, spunând că va reveni asupra subiectului „în 20 de zile”. „În acest moment, Groenlanda este plină de nave chinezești și rusești peste tot. Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Danemarca nu va fi în măsură să facă față acestei sarcini”, a declarat Trump. Jurnaliștii britanici notează că această situație a apărut pe fondul tensiunilor crescânde din Arctica, pe măsură ce trei superputeri globale – SUA, China și Rusia – se luptă pentru dominarea mineralelor și a altor active geopolitice din regiune, pe măsură ce gheața se topește.
Rusia a lovit o fabrică americană din Ucraina și a provocat o scurgere de 300 de tone de ulei
Conform United 24 Media, atacul a avut loc luni și a vizat o unitate industrială aparținând grupului Bunge, companie agribusiness cu sediul în Statele Unite. Primarul orașului Dnipro, Borys Filatov, a confirmat că lovitura a afectat infrastructura fabricii și a dus la scurgerea unei cantități mari de ulei pe principalele artere rutiere ale orașului. Potrivit edilului, circulația în zona falezei va rămâne restricționată timp de două-trei zile, în ciuda intervențiilor de curățare. Serviciile de urgență au intervenit pentru limitarea poluării, folosind nisip și materiale absorbante. Atacul a provocat și un incendiu la fața locului, a avariat mai multe autoturisme și a deteriorat o linie electrică din apropiere, potrivit administrației militare regionale. Șeful interimar al Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Vladyslav Haivanenko, a declarat că nu au fost înregistrate victime. Incidentul se adaugă unei serii de lovituri rusești asupra unor active aparținând companiilor americane din Ucraina. În toate cazurile, autoritățile ucrainene au subliniat că facilitățile vizate aveau exclusiv activități civile.