Macron: Metoda folosită de SUA pentru a-l răsturna pe Maduro nu a fost nici susținută, nici aprobată de Franța
Președintele francez Emmanuel Macron a spus luni, în cadrul Consiliului de Miniștri, că „metoda utilizată” de Statele Unite pentru capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro „nu a fost nici susținută, nici aprobată” de Franța. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a guvernului. „Apărăm dreptul internațional și libertatea popoarelor”, a declarat președintele francez, potrivit raportului către presă, citat de France24. Noua declarație a lui Macron vine după ce inițial, el a spus că venezuelenii „nu pot decât să se bucure” de răsturnarea lui Maduro, afirmație care a stârnit critici pe scară largă. Luni, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon, a raportat că Macron le-a mai spus miniștrilor din cabinet că în cazul Venezuelei, „dacă va avea loc o tranziție, atunci câștigătorul din 2024 trebuie să joace în mod evident un rol central în aceasta”. În acest context, s-a făcut referire la candidatul opoziției din Venezuela, Edmundo Gonzalez Urrutia, care era considerat de mulți drept câștigătorul legitim al alegerilor prezidențiale din 2024, potrivit Le Figaro. Sâmbătă, după capturarea liderului venezuelean într-o operaţiune militară americană, Macron s-a limitat să îndemne la o „tranziţie paşnică” şi „democratică” în Venezuela, spunând că poporul venezuelean nu poate decât să se „bucure” de faptul că a fost „debarasat” de „dictatorul Maduro”. Președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodriguez, a invitat, luni, guvernul SUA să colaboreze la un program de cooperare. Mesajul, publicat pe rețelele sociale, a avut un ton împăciuitor după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către Statele Unite.
UE critică dur programul Grok al lui Elon Musk: videoclipurile sunt ilegale, dezgustătoare, nu își au locul în Europa
UE a transmis că ia foarte în serios videoclipurile false cu conținut sexual cu minori. Aceste videoclipuri cu conținut sexual explicit, care sunt investigate de autoritățile franceze, „sunt ilegale, dezgustătoare și nu își au locul în Europa”, a subliniat un purtător de cuvânt Comisiei Europene, potrivit Le Figaro. Grok este instrumentul de inteligență artificială asociat rețelei sociale X a lui Elon Musk. Purtătorul de cuvânt al CE s-a referit la videoclipurile deepfake care au fost distribuite pe rețeaua X. „X este pe deplin conștient de faptul că aplicăm cu rigurozitate regulamentul Legii privind serviciile digitale (DSA) și încurajăm toate companiile să îl respecte”, a adăugat purtătorul de cuvânt, menționând că în decembrie UE a aplicat rețelei X prima amendă pentru încălcarea acestui regulament. De asemenea, în noiembrie, Comisia a solicitat o explicație din partea platformei cu privire la conținutul de negare a Holocaustului generat de Grok. Incidentul a stârnit indignare în Europa. Platforma lui Elon Musk a răspuns solicitării în decembrie, iar echipele Comisiei „analizează” în prezent aceste informații, a declarat purtătorul de cuvânt al CE. Grok recunoaște „deficiențe” Grok, asistentul de inteligență artificială al rețelei X, a recunoscut vineri existența unor „deficiențe” care au permis utilizatorilor să obțină imagini cu conținut sexual explicit care implică minori și femei. Informația a declanșat proteste la nivel mondial și extinderea unei anchete judiciare în Franța. La începutul lunii decembrie, UE a amendat X cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA). Sancțiunea a fost aplicată în ciuda amenințărilor repetate din partea lui Donald Trump, care acuză blocul european că vizează giganții tehnologici americani prin legislația sa. Administrația Trump a luat măsuri de represalii la sfârșitul lunii decembrie, impunând sancțiuni fostului comisar Thierry Breton, arhitectul DSA, precum și altor patru personalități europene angajate în reglementarea strictă a industriei tehnologice și combaterea dezinformării.
Ninsorile închid sute de școli și dau peste cap transportul în Marea Britanie și Irlanda
Potrivit The Guardian, valul de vreme severă afectează în special Scoția, unde coduri portocalii de ninsoare vizează mai multe regiuni, inclusiv Aberdeenshire, Shetland, Orkney și Insulele Western. În unele zone, stratul de zăpadă a ajuns la 14 centimetri, iar meteorologii avertizează că în zonele montane se pot acumula până la 30 de centimetri. Autoritățile spun că există riscul ca unele comunități rurale să rămână izolate. Transportul feroviar din Scoția este grav afectat. Network Rail anunță că mai multe rute, inclusiv Aberdeen- Dundee și Inverness-Aberdeen, nu vor funcționa cel puțin până la prânz. Probleme majore se înregistrează și în trafic, în timp ce aeroporturile se confruntă cu întârzieri și anulări de zboruri. Compania Loganair a suspendat cursele din Aberdeen și Inverness, iar aeroportul Liverpool John Lennon a închis temporar pista. În Irlanda de Nord, 186 de școli au fost închise, iar transportul public funcționează parțial. Mai multe curse de autobuz circulă doar pe arterele principale, potrivit operatorului Translink. Poliția le recomandă șoferilor să circule cu prudență și să își curețe complet mașinile înainte de plecare. Avertizări de cod galben pentru zăpadă și gheață sunt în vigoare și în Anglia, Țara Galilor și în toate comitatele din Irlanda, unde autoritățile avertizează asupra unor condiții de deplasare periculoase. În paralel, Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie a emis cod portocaliu de vreme rece pentru întreaga Anglie, valabil până vineri dimineață.
Petroliere sancționate de SUA au plecat din Venezuela cu transponderele oprite
Conform Al Jazeera, mai multe petroliere sancționate de Statele Unite au părăsit recent Venezuela cu transponderele oprite, într-o tentativă de a evita monitorizarea internațională, arată datele furnizate de serviciul specializat TankerTrackers.com. Navele, aproximativ 12 la număr, erau încărcate cu petrol brut și produse rafinate și au ieșit din apele venezuelene în așa-numitul „dark mode”, o practică frecvent utilizată pentru a ascunde traseele reale. Potrivit sursei citate, toate navele identificate se află pe lista sancțiunilor impuse de Washington, în contextul presiunilor tot mai mari exercitate asupra regimului de la Caracas. Blocada americană vizează limitarea exporturilor de petrol, principala sursă de venit a Venezuelei. Separat, un alt grup de nave, aflate de asemenea sub sancțiuni, a părăsit Venezuela fără încărcătură, după ce a descărcat importuri sau a finalizat transporturi interne. Mișcările vin într-un moment de tensiune ridicată între Statele Unite și guvernul condus de Nicolás Maduro, pe fondul măsurilor menite să izoleze economic regimul de la Caracas.
Ieșitul în frig nu provoacă răceala, spun specialiștii. De ce ne îmbolnăvim mai des iarna
Ieșitul afară pe vreme rece nu provoacă direct răceala, contrar unui mit larg răspândit. Potrivit profesorului John Tregoning, imunolog la Imperial College London, legătura dintre frig și infecțiile respiratorii este mai degrabă una de coincidență, nu de cauzalitate. Principalul motiv pentru care răcelile și virozele sunt mai frecvente iarna ține de comportamentul oamenilor, scrie The Guardian. În lunile reci, activitățile se mută în interior, în spații mai slab ventilate, unde contactul apropiat favorizează transmiterea virusurilor. Datele din perioada pandemiei de Covid-19 arată clar acest lucru: multe virusuri respiratorii aproape au dispărut în timpul lockdown-urilor, când interacțiunile sociale au fost limitate. Lumina ultravioletă din sezonul cald joacă și ea un rol minor, deoarece poate inactiva virusurile din aer. În schimb, iarna, lipsa soarelui și aerul rece favorizează supraviețuirea acestora. Specialiștii subliniază însă că frigul extrem poate slăbi organismul, mai ales dacă este asociat cu epuizare și pierderi de energie, ceea ce poate crește riscul de infecție. De asemenea, unele virusuri, precum rinovirusurile, se dezvoltă ușor mai bine la temperaturi scăzute, iar răspunsul imunitar al organismului este puțin mai slab în aer rece. Chiar și așa, frigul nu este cauza principală a îmbolnăvirilor. Cea mai eficientă metodă de protecție rămâne vaccinarea împotriva gripei și a altor virusuri respiratorii de sezon. Potrivit specialiștilor, vaccinurile nu doar reduc riscul de infecție, ci pot preveni și complicații grave, inclusiv probleme cardiovasculare.
Trump spune că Ucraina nu a vizat reședința lui Putin într-un atac cu drone, cum susține Kremlinul
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat o serie de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, din nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le doboare. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru că a lansat atacul într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, scrie Associated Press. Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat în Florida pentru discuții cu Trump privind planul în 20 de puncte al administrației americane, încă în curs de elaborare, care vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzația Kremlinului. Trump a declarat că „s-a întâmplat ceva în apropierea” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au constatat că reședința președintelui rus a fost ținta atacului. „Nu cred că atacul a avut loc”, a declarat Trump reporterilor în timp ce se întorcea la Washington duminică, după ce a petrecut două săptămâni la reședința sa din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat, acum că am putut verifica”. Trump a abordat determinarea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu era altceva decât un efort al Moscovei de a submina eforturile de pace. Dar Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ca atare. El a declarat reporterilor lunea trecută că Putin a ridicat această problemă în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Trump a spus că era „foarte supărat” din cauza acuzației. Miercuri, Trump părea să minimizeze afirmația Rusiei. El a postat pe platforma sa de socializare un link către un editorial din New York Post care punea la îndoială acuzația Rusiei. Editorialul îl critica pe Putin pentru că a ales „minciuna, ura și moartea” într-un moment în care, potrivit lui Trump, cele două părți sunt „mai aproape ca niciodată” de a ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului. Președintele SUA s-a străduit să-și îndeplinească promisiunea de a pune rapid capăt războiului din Ucraina și s-a arătat iritat atât de Zelenski, cât și de Putin, în timp ce încerca să medieze sfârșitul unui conflict pe care, în campania electorală, se lăudase că îl poate încheia într-o singură zi. Atât Trump, cât și Zelenski au declarat săptămâna trecută că au înregistrat progrese în discuțiile purtate la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump. Însă Putin nu a manifestat prea mult interes în încheierea războiului până când nu vor fi îndeplinite toate obiectivele Rusiei, inclusiv obținerea controlului asupra întregului teritoriu ucrainean din regiunea industrială cheie Donbas și impunerea de restricții severe asupra dimensiunii armatei ucrainene de după război și asupra tipului de armament pe care aceasta îl poate deține.
Trump spune că Ucraina nu a vizat reședința lui Putin într-un atac cu drone
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat un val de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, în nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le învingă. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru lansarea atacului într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, potrivit AP. Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a călătorit în Florida pentru discuții cu Trump despre planul în 20 de puncte al administrației americane, care este încă în curs de elaborare și vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzațiile Kremlinului. Trump a spus că „ceva s-a întâmplat în apropiere” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au descoperit că reședința președintelui rus a fost vizată. „Nu cred că a avut loc acel atac”, a declarat Trump reporterilor duminică, în timp ce se întorcea la Washington, după ce a petrecut două săptămâni la domiciliul său din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat asta, acum că am putut verifica.” Încercare de a submina eforturile de pace Trump a abordat hotărârea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu a fost nimic mai mult decât o încercare a Moscovei de a submina eforturile de pace. Însă Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ad litteram. El le-a declarat reporterilor luni trecută că Putin a ridicat și el problema în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Iar Trump a spus că este „foarte furios” din cauza acuzației.
Recenta criză geopolitică, justificarea Coreei de Nord pentru ultima lansare de rachete
Phenianul acuză de zeci de ani Washingtonul că vrea să-i răstoarne guvernul într-un mod similar și susține că programele sale militare și nucleare servesc drept factor de descurajare, potrivit Le Figaro. Duminică, Coreea de Nord a efectuat prima sa lansare de rachete din 2026, cu ceea ce KCNA a descris ca fiind un nou sistem de armament „de ultimă generație” care utilizează rachete hipersonice, testat pentru prima dată în octombrie. „Criza geopolitică recentă și evenimentele internaționale complexe ilustrează de ce acest lucru este necesar”, a declarat Kim Jong Un duminică cu privire la manevră, potrivit KCNA. Liderul a explicat că „s-au făcut recent progrese semnificative” în pregătirea forțelor nucleare nord-coreene „pentru un război real”. Phenianul a denunțat capturarea, sâmbătă, a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, în timpul unei operațiuni americane care a implicat atacuri aeriene asupra Caracasului și a zonelor înconjurătoare. Maduro a fost ulterior dus și închis în Statele Unite, unde se confruntă cu mai multe acuzații, inclusiv „narcoterorism”. Ministerul de Externe al Coreei de Nord a descris atacul drept „un exemplu care confirmă încă o dată natura necinstită și brutală a Statelor Unite” și o „încălcare gravă a suveranității Venezuelei”. Rachetele au lovit ținte la distanțe mari Agenția KCNA nu a specificat câte rachete au fost lansate duminică în acest context, dar a indicat că acestea „au lovit ținte aflate la 1.000 de kilometri distanță” în Marea Japoniei. Această lansare a avut loc cu doar câteva ore înainte de plecarea președintelui sud-coreean Lee Jae-myung spre China. Acesta urmează să se întâlnească luni cu omologul său Xi Jinping pentru a discuta despre comerț, dar și despre Coreea de Nord, deoarece influența Beijingului, având în vedere legăturile sale strânse cu Phenianul, l-ar putea ajuta să își atingă obiectivul de a îmbunătăți diplomația intercoreeană.
Presa germană: Barack Obama a fost supravegheat ani de zile de spionajul extern al Germaniei, care i-a interceptat apelurile telefonice
Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) l-a interceptat pe președintele american de atunci, Barack Obama, timp de ani de zile, potrivit publicației germane Die Zeit. Conform unor cercetări realizate de Die Zeit, agenția germană de informații externe a interceptat apelurile telefonice ale liderului american în timp ce acesta se afla la bordul avionului Air Force One. Biroul Cancelarului a încheiat în cele din urmă supravegherea avionului prezidențial în 2014. Operațiunea este deosebit de sensibilă din punct de vedere politic, deoarece cancelarul Angela Merkel a criticat NSA în 2013, spunând: „Spionajul între prieteni este inacceptabil”. Serviciul Federal de Informații (BND) a reușit să intercepteze conversațiile președintelui SUA deoarece, potrivit unor surse din interior, criptarea comunicațiilor aeronavei era predispusă la erori. Tehnicienii de pe avionul guvernului SUA au folosit mai multe frecvențe pentru apelurile telefonice ale lui Obama, frecvențe pe care BND le cunoștea și, potrivit celor implicați, le monitoriza în mod regulat, deși nu continuu. BND era conștient de natura sensibilă a operațiunii: SUA nu făcea parte din mandatul oficial trasat de guvernul german care specifica țările pe care BND ar trebui să le monitorizeze. Transcrierile comunicărilor lui Obama au fost, prin urmare, păstrate într-un dosar special și doar în exemplare individuale. Acest dosar circula doar într-un cerc restrâns și select din vârful serviciului de informații, inclusiv președintele BND, vicepreședinții și șeful departamentului responsabil. După citire, transcrierile urmau să fie distruse. Ulterior, concluziile au fost încorporate în evaluările generale ale poziției SUA, care au fost trimise și către Biroul Cancelarului. Și Hillary Clinton fusese interceptată În 2014, Süddeutsche Zeitung a relatat că secretarul de stat american de atunci, Hillary Clinton, fusese interceptată. Șeful Cancelariei Federale de atunci, Peter Altmaier, a ordonat ulterior încetarea acestei practici – fără să știe însă că însuși președintele american devenise o țintă a BND. De atunci, serviciul german a încetat să mai monitorizeze aeronava prezidențială americană. Operațiunea împotriva lui Obama a durat câțiva ani. Rămâne neclar când a început și dacă predecesorul său, George W. Bush, fusese și el vizat. „Supravegherea între prieteni este inacceptabilă” Conform informațiilor obținute de Die Zeit, Serviciul Federal de Informații al Germaniei nu autorizase supravegherea lui Obama; rămâne neclar dacă și cum anume membrii individuali ai Biroului Cancelarului erau conștienți de acest lucru. Se pare că însăși cancelarul Angela Merkel nu a fost informată. Probabil că nu ar fi permis o astfel de operațiune. După ce Der Spiegel a dezvăluit în octombrie 2013 că Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) a interceptat telefonul mobil al lui Merkel timp de ani de zile, cancelarul a declarat în mod celebru că supravegherea între prieteni este inacceptabilă. În privat, ea a făcut comparații cu Stasi și a subliniat că statele s-ar putea prăbuși sub greutatea supravegherii excesive. Biroul Angelei Merkel nu a răspuns întrebărilor ZEIT. BND a refuzat, de asemenea, să comenteze.
Novak Djokovic a rupt legăturile cu asociația jucătorilor de tenis pe care a co-fondat-o
Câștigător de 24 de ori al turneelor de Grand Slam, Novak Djokovic, a anunțat la US Open din 2020 că el și jucătorul canadian, acum retras, Vasek Pospisil lansează PTPA. Aceștia au declarat că își propun să ofere reprezentare jucătorilor care sunt contractori independenți într-un sport în mare parte individual, potrivit AP. Unul dintre obiectivele clarificate pe parcurs a fost acela de a deveni un fel de sindicat cu drepturi depline care negociază contracte colective de muncă precum cele existente în sporturile de echipă, deși astfel de lucruri nu s-au întâmplat încă. Djokovic a declarat duminică pe rețeaua X că are „îngrijorări continue cu privire la transparență, guvernanță și modul în care au fost reprezentate vocea și imaginea mea”. After careful consideration, I have decided to step away completely from the Professional Tennis Players Association. This decision comes after ongoing concerns regarding transparency, governance, and the way my voice and image have been represented. — Novak Djokovic (@DjokerNole) January 4, 2026 PTPA a intentat în martie un proces colectiv împotriva circuitelor feminin și masculin, a Federației Internaționale de Tenis și a agenției de integritate a sportului, acuzând organizațiile de „abuz sistemic, practici anticoncurențiale și o desconsiderare flagrantă a bunăstării jucătorilor”. Cele patru turnee de Grand Slam au fost adăugate ulterior ca pârâți. Djokovic nu figura ca reclamant la momentul depunerii procesului; Pospisil și alți jucători erau. Asta pentru că, a spus Djokovic în martie, „vreau ca și alți jucători să ia atitudine”. „Acest capitol este acum închis” Procesul susține că jucătorii ar trebui să aibă acces la mai multe câștiguri, argumentând că organismele de conducere care supraveghează cele patru turnee de Grand Slam – Wimbledon, US Open, French Open și Australian Open – și alte evenimente profesionale „limitează premiile în bani acordate la turnee și limitează capacitatea jucătorilor de a câștiga bani în afara terenului”. Djokovic a declarat duminică că „va continua să se concentreze pe tenisul său, pe familia sa și pe contribuția la acest sport în moduri care reflectă principiile și integritatea mea. Le urez jucătorilor și celor implicați tot binele pe măsură ce merg mai departe, dar pentru mine, acest capitol este acum închis.