Cum a invadat fenomenul Wrapped aplicațiile, brandurile dar și politica
De aproape zece ani, Spotify oferă utilizatorilor un rezumat animat al preferințelor muzicale din ultimele 12 luni. Chiar dacă entuziasmul s-a mai temperat în ultimele ediții, ideea „Wrapped” a devenit un reper în comunicarea digitală. Astfel, în 2025, numeroase servicii au lansat propriile interpretări ale conceptului: Duolingo prezintă progresul lingvistic, Goodreads face un bilanț al lecturilor, Letterboxd al filmelor vizionate, iar platforme precum YouTube, LinkedIn, Uber, Reddit, Strava sau chiar ChatGPT au creat versiuni adaptate publicului lor, scrie Il Post. Un mecanism de marketing cu impact viral Succesul Wrapped-ului Spotify nu se datorează doar datelor pe care le pune la dispoziție, ci și potențialului uriaș de distribuire pe rețelele sociale. Practic, fiecare utilizator devine un promotor al brandului. Această rețetă i-a inspirat pe mulți jucători din piață, care speră să obțină aceeași expunere. În cazurile reușite, prezentarea datelor reflectă interese autentice – muzică, filme, cărți – și creează o legătură reală cu publicul. Un exemplu des menționat este „Metro Rewind”, realizat de compania de transport public din Washington. Utilizatorii primesc detalii personalizate despre numărul de călătorii, traseele preferate, cea mai lungă deplasare sau cantitatea de emisii de CO₂ evitate. Pe lângă statistici, aplicația oferă și un „profil de personalitate”, ceea ce face experiența mai atractivă și ușor de împărtășit online. Nu toate domeniile se potrivesc acestui tip de prezentare. Aplicațiile de livrare de mâncare, precum Uber Eats sau DoorDash, au stârnit critici pentru că le reamintesc utilizatorilor cât de des au comandat, generând mai degrabă un sentiment de vinovăție decât de divertisment. Alte exemple, cum ar fi WeTransfer, oferă statistici prea tehnice sau lipsite de relevanță emoțională, ceea ce reduce atractivitatea formatului. Wrapped ca simplu pretext publicitar Tot mai multe companii adoptă formatul fără elemente personalizate, folosindu-l doar pentru a promova produse vândute, extinderi sau rezultate comerciale. În aceste situații, conceptul își pierde caracterul original și devine o formă de reclamă cu ambalaj familiar. Platforme precum Canva au pus la dispoziție șabloane de Wrapped, utilizate atât de firme, cât și de persoane obișnuite. A apărut chiar și „Dating Wrapped”, un mod de a rezuma viața sentimentală din ultimul an: întâlniri, despărțiri, momente bune sau dezamăgiri. Wrapped în politică și activism Formatul a fost adoptat și în comunicarea politică și civică. Partide, instituții și organizații non-guvernamentale folosesc estetica recognoscibilă pentru a transmite mesaje. În Italia, Partidul Democrat publică anual un „Wrapped” al guvernului, cu promisiuni neîndeplinite. Casa Albă l-a folosit pentru a ironiza presa critică, iar guvernul Israelului pentru a răspunde contestatarilor. În paralel, ONG-uri precum Antigone au utilizat formatul pentru a evidenția problemele grave din penitenciarele italiene. Wrapped a devenit un limbaj vizual al erei digitale: rapid, ușor de recunoscut și adaptabil. Reușita depinde însă de relevanța și sinceritatea mesajului. Atunci când datele surprind ceva semnificativ pentru utilizator sau pentru societate, formatul are impact. Când este folosit doar ca mască pentru reclamă sau propagandă, își pierde atractivitatea.
Motivul incredibil pentru care Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, deși sunt înconjurate de deșert
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, un paradox care poate părea greu de înțeles la prima vedere. Deși sunt acoperite de deșerturi aparent nesfârșite, aceste state din Golf se confruntă cu o problemă tot mai serioasă. Nisipul din deșert nu este potrivit pentru construcții moderne, iar mega-proiectele de infrastructură au nevoie de materiale cu proprietăți foarte precise. Fenomenul scoate la iveală o realitate mai amplă, semnalată de cercetători și organizații internaționale: lumea se confruntă cu un deficit global de nisip pentru construcții, în ciuda abundenței aparente a acestui material. Deșerturile din Arabia Saudită sau din Peninsula Arabică sunt bogate în nisip, însă granulele acestuia sunt, în mare parte, prea rotunde și prea netede. Eroziunea provocată de vânt, de-a lungul a mii de ani, a transformat aceste particule în granule fine care nu se leagă eficient în beton, scrie Timesofindia.com. Betonul este alcătuit din trei elemente esențiale, precum cimentul, apa și agregatele, care reprezintă până la 80% din volum și care materiale folosite în construcții precum pietrișul și nisipyl cu granule unghiulare, capabile să creeze o structură solidă. Nisipul deșertic, lipsit de asperități, nu oferă aderența necesară pentru rezistența și durabilitatea betonului. Potrivit cercetărilor citate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, doar o mică parte din nisipul existent la nivel global este adecvat pentru construcții, în ciuda faptului că omenirea consumă aproximativ 50 de miliarde de tone de nisip anual. De unde provine nisipul „bun” pentru beton Nisipul ideal pentru construcții provine, de regulă, din albii de râuri, lacuri și funduri marine, unde apa modelează granule mai mari, mai aspre și mai unghiulare. Acest tip de nisip se leagă eficient cu cimentul, rezultând betonul necesar pentru zgârie-nori, poduri și infrastructură critică. Așa cum remarcă jurnalistul Vince Beiser, autorul volumului The World in a Grain, utilizarea nisipului din deșert pentru beton este ca și cum „ai încerca să construiești ceva dintr-o grămadă de bile, nu din cărămizi”. De-a lungul anilor, Australia s-a impus ca unul dintre principalii furnizori de nisip de construcții de înaltă calitate. Conform OEC World, în 2023 Australia a exportat nisip în valoare de 273 de milioane de dolari, devenind al doilea cel mai mare exportator mondial. În același an, Arabia Saudită a importat nisip natural pentru construcții din Australia, o decizie care reflectă dependența regatului de materiale conforme cu standardele internaționale, necesare pentru proiectele sale de infrastructură de miliarde de dolari. Turnul Burj Khalifa, construit cu nisip de import Paradoxul nu este valabil doar pentru Arabia Saudită. Emiratele Arabe Unite se confruntă cu aceeași problemă, în special în orașe precum Dubai și Abu Dhabi. Un exemplu emblematic este Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume, cu 828 de metri. Construcția sa a necesitat aproximativ 330 de milioane de litri de beton, iar nisipul deșertic local a fost complet nepotrivit. Din acest motiv, constructorii au apelat la nisip importat, inclusiv din Australia, pentru a asigura rezistența structurală a clădirii. Nisipul este utilizat în Emiratele Arabe Unite nu doar pentru zgârie-nori, ci și pentru producția de sticlă, insule artificiale precum Palm Jumeirah și pentru reîncărcarea plajelor turistice. Conform ONU, numai proiectul Palm Jumeirah a consumat peste 186 de milioane de metri cubi de nisip marin, epuizând rapid resursele locale. Planul Vision 2030 al Arabiei Saudite accelerează cererea de materiale de construcții de calitate superioară. Proiecte precum NEOM, The Line, Proiectul Mării Roșii sau Qiddiya necesită cantități uriașe de beton și respectarea unor standarde extrem de ridicate. În acest context, importul de nisip nu este un moft, ci o necesitate strategică, fără de care dezvoltarea orașelor inteligente și a infrastructurii moderne ar fi imposibilă. Dependenta statelor din Golf de nisipul importat reflectă o problemă globală. UNEP avertizează asupra unei adevărate „crize a nisipului”, cauzată de extracția excesivă și nereglementată, care duce la degradarea mediului, eroziunea râurilor și pierderea biodiversității.
Japonia finanțează proiecte-cheie de securitate și infrastructură în Ucraina
Japonia a transferat aproximativ 48 milioane de euro pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei, intrând într-o nouă fază de asistență din Programul de Redresare de Urgență. Anunțul a fost făcut marți de Ministerul ucrainean al dezvoltării comunităților, în urma unei întâlniri cu reprezentantul Ambasadei Japoniei la Kiev, Masahiro Takehana. Priorități – deminarea, energia și apa Fondurile, în valoare de 8,8 miliarde de yeni japonezi, sunt acordate sub formă de grant în cadrul fazei a 4-a a programului. Acestea vor fi utilizate pentru deminare umanitară, menținerea infrastructurii energetice, refacerea sistemelor de alimentare cu apă, modernizarea infrastructurii publice regionale, proiecte de sănătate publică și servicii educaționale. „Apreciem profund sprijinul constant al Japoniei. Aceste fonduri vor contribui direct la siguranța oamenilor și la asigurarea condițiilor de bază de trai. Investițiile în deminare, energie și apă sunt vitale pentru reziliența comunităților noastre”, a declarat viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba, citat de Interfax-Ukraine. Ajutor pentru comunitățile afectate Autoritățile ucrainene spun că fondurile au fost alocate rapid datorită unei bune colaborări cu partenerii internaționali. Sprijinul este direcționat către nevoile cele mai urgente din teren, în special în regiunile lovite direct de conflict. Parlamentul japonez a aprobat și un buget suplimentar. Acesta permite lansarea celei de-a cincea faze a Programului de Redresare de Urgență și acordarea de asistență tehnică pentru proiectele aflate în derulare în Ucraina. Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a declarat că Japonia consideră situația din Ucraina drept propria problemă și intenționează să continue sprijinul pentru Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei. Japonia, sprijin constant pentru Ucraina „Japonia rămâne un partener strategic esențial pentru Ucraina. Granturile primite ne permit să intervenim acolo unde nevoile sunt cele mai acute, în special în comunitățile din prima linie”, a precizat Aliona Shkrum, prim-adjunct al ministrului ucrainean al dezvoltării comunităților. Sprijinul Japoniei face parte din ajutorul internațional pentru refacerea Ucrainei și menținerea serviciilor de bază pentru populație. Prin Programul de Redresare de Urgență, Tokyo finanțează proiecte concrete precum deminarea, reparațiile la infrastructura energetică și refacerea rețelelor de apă.
Evenimentele care cutremurat politica mondială în 2025: Trump a revenit, Vance șocat Münchenul, iar dosarele Epstein zguduie lumea
Analiștii de la Financial Times (FT) au făcut o selecție a evenimentelor care au „zdruncinat“ scena politica internațională în anul 2025. Potrivit acestora, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat o avalanșă de schimbări atât de mare încât poate fi dificil să ne amintim tot ce s-a întâmplat sau să evaluăm importanța acestora. JD Vance a zguduit lumea de la München Însă Trump nu a fost singurul care a stârnit controverse. Conform FT, discursul vicepreședintelui său, JD Vance, la conferința de securitate de la München din 14 februarie a provocat o adevărată diviziune în alianța occidentală. Argumentul lui Vance, potrivit căruia tendințele antidemocratice din țări precum Marea Britanie și Germania reprezintă o amenințare mai mare la adresa libertății în Europa decât agresiunea rusă, a indignat audiența. JD Vance: „România a anulat alegerile în baza unor suspiciuni șubrede ale unor servicii de informații și presiunii vecinilor” „De ani de zile, ni se spune că tot ceea ce finanțăm și sprijinim este în numele valorilor noastre democratice comune. Totul, de la politica noastră față de Ucraina, la cenzura digitală, este prezentat ca o apărare a democrației, dar când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat. Și spun „noi” pentru că eu cred, în mod fundamental, că suntem în aceeași echipă. Trebuie să facem mai mult decât să vorbim despre valorile democratice. Trebuie să le trăim. Așa cum mulți din această sală vă amintiți, Războiul Rece i-a poziționat pe apărătorii democrației împotriva unor forțe mult mai tiranice de pe acest continent. Și gândiți-vă la tabăra care i-a cenzurat pe disidenți, care a închis biserici, care a anulat alegeri. Au fost ei băieții buni? Cu siguranță nu, și slavă Domnului că au pierdut Războiul Rece. Au pierdut pentru că nu au apreciat și nici nu au respectat toate beneficiile extraordinare ale libertății, libertatea de a surprinde, de a face greșeli, de a inventa, de a construi. (…)”, a spus vicepreședintele american. „Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică” Și a continuat: „Am ajuns, desigur, în punctul în care situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie anul acesta, România a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a afectat rezultatul alegerilor din România, dar i-aș ruga pe prietenii mei europeni să pună lucrurile în perspectivă. Puteți crede că este rău ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influența alegerile. Noi cu siguranță credem asta. Puteți condamna acest lucru chiar și pe scena globală. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari în publicitate digitală, din partea unei țări străine, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică. (aplauze.) Acum, vestea bună este că eu cred că democrațiile voastre sunt mult mai puțin fragile decât se tem, aparent, mulți oameni și chiar cred că dacă le permitem cetățenilor noștri să își spună părerea le va face și mai puternice”, a spus JD Vance la Munchen. Scandalul cu Zelenski din Biroul Oval Pe 28 februarie, vicepreședintele american a jucat un rol central într-o confruntare televizată cu președintele Volodymyr Zelenski în Biroul Oval. Vance l-a mustrat atunci pe liderul ucrainean pentru o presupusă ingratitudine față de AMerica, în timp ce Trump l-a acuzat că se „joacă cu al treilea război mondial”. Conversația a stârnit imediat temeri că SUA ar fi pe punctul de a abandona Ucraina și de a se alia cu Rusia. Deși liderii europeni au reușit să repare relația dintre America și Zelenskyy, administrația Trump a pus capăt sprijinului financiar și militar direct acordat Ucrainei. Potivit Financial Times, vocile care spuneau că discursul lui Vance sau incidentul din Biroul Oval erau doar „aberații excentrice“ au fost reduse la tăcere spre la sfârșitul anului, odată cu publicarea noii strategii de securitate națională a Americii. Aceasta sugera că migrația în masă din Europa poate provoca o „ștergere civilizațională” și a solicitat SUA să sprijine partidele „patriotice” (adică de extremă dreapta) din Europa. „Ziua eliberării” „Ziua eliberării” din 2 aprilie a fost momentul în care Trump a impus tarife drastice pentru aproape întreaga lume, inclusiv pentru unele insule nelocuite. Deși tarifele au fost modificate ulterior, după o reacție negativă pe piețe, acestea au arătat clar că administrația Trump intenționează să distrugă sistemul comercial global pe care l-a moștenit, scrie FT. De asemenea, orice sugestie că politica comercială a SUA ar viza, în primul rând, izolarea Chinei, a fost abandonată, întrucât America a „taxat” atât prietenii, cât și dușmanii. Conflictul între India și Pakistan Conflictul de patru zile dintre India și Pakistan din luna mai a stârnit temeri în lumea întreagă. Ambele țări au lansat atacuri uriașe asupra teritoriului celeilalte, stârnind temeri cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla data viitoare când aceste două țări vecine, dotate cu arme nucleare, vor intra în conflict. Urmările conflictului au contribuit, de asemenea, la deteriorarea relațiilor dintre administrația Trump și New Delhi. Guvernul indian, spre deosebire de cel pakistanez, a refuzat să susțină afirmația lui Trump cum că el a pus capăt războiului (și, prin urmare, merita Premiul Nobel pentru Pace). Bombardarea Iranului În luna iunie, Statele Unite au lovit trei obiective nucleare cheie din Iran, alăturându-se războiului Israelului împotriva acestuia. Potrivit FT, acest atac a oferit oportunitatea Israelului de a-și pune în aplicare amenințările de mulți ani de a ataca programul nuclear al Teheranului. Inițial, SUA s-au abținut. Însă reușitele inițiale ale Israelului și lipsa unei reacții eficiente din partea Iranului l-au încurajat pe Trump să ordone bombardierelor americane să atace trei instalații nucleare. Ulterior, el a afirmat că programul nuclear al Iranului a fost complet distrus. Mulți experți sunt sceptici. Planul de Pace din Gaza Punerea
Italia: Anchetă demarată de procurori după accidentul grav de la telecabina Monte Moro din Macugnaga
Evenimentul s-a produs în jurul orei 11:30, pe al doilea tronson al instalației ce leagă Alpe Bill de vârful Monte Moro, la o altitudine de 2.850 de metri. Cabina aflată în urcare nu s-a oprit la timp în stația de sosire, din cauza unei probleme mecanice, și a intrat în coliziune cu parapeții de protecție. Primele verificări indică faptul că frâna automată nu a funcționat corect. Tehnicianul prezent în cabină a acționat frâna manuală, reușind să reducă viteza, însă impactul nu a mai putut fi evitat, mai precizează cotidianul La Stampa. Pasageri răniți, inclusiv un copil în telecabina implicată în accident În momentul accidentului, în cabină se aflau 15 persoane. Șase dintre acestea au suferit leziuni ușoare, lovituri și zgârieturi, iar printre victime se numără și o fetiță cu zgârieturi la nivelul feței. Un bărbat a fost rănit mai serios, având o tăietură la braț. Toți răniții au fost transportați la Spitalul San Biagio din Domodossola, unde au primit îngrijiri și evaluări medicale suplimentare. În cabina geamănă, care cobora goală spre Alpe Bill, se afla un alt angajat al instalației. Aceasta a lovit stația de sosire, provocându-i bărbatului o contuzie la spate și o puternică sperietură. În total, 94 de turiști și cinci membri ai personalului au rămas blocați pe Monte Moro. Aceștia au fost adăpostiți temporar la refugiul Oberto-Maroli, unde au primit sprijin până la sosirea elicopterelor de salvare. Operațiunea, desfășurată cu aeronave ale pompierilor și Gărzii Financiare, s-a încheiat în jurul orei 14:00, când toate persoanele au fost coborâte în siguranță. În prezent, telecabina Monte Moro este indisponibilă, iar autoritățile nu pot estima data reluării funcționării. Din motive de siguranță, toate pârtiile din zonă au fost închise. La locul incidentului acționează echipe de salvamont, pompieri, carabinieri și reprezentanți ai Gărzii Financiare, care investighează cauzele producerii accidentului. Anchetă penală deschisă Parchetul din Verbania a inițiat o anchetă „in rem” pentru vătămare corporală și punerea în pericol a siguranței transportului public. Cabina implicată a fost pusă sub sechestru, iar specialiștii analizează datele înregistrate de sistemele de monitorizare ale instalației. Au fost preluate documente și audiate mai multe persoane, însă până la această oră niciun pasager nu a depus plângeri formale. In telecabina implicată în accident se aflau și trei cetățeni români aceștia aflandu-se în acest moment in afara oricărui pericol.
Bulgaria trece la moneda euro
La miezul nopții, Bulgaria își va lua rămas bun atât de la anul 2025, cât și de la moneda sa leva, care este în uz de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În timp ce guvernele succesive din țara cu 6,4 milioane de locuitori au pledat pentru aderarea la moneda euro în speranța că aceasta va stimula economia celui mai sărac membru al UE, va consolida legăturile cu Occidentul și va proteja împotriva influenței Rusiei, unii s-au opus acestei schimbări, potrivit AFP. Bulgaria, care a aderat la UE în 2007, se confruntă cu provocări unice, inclusiv proteste anticorupție care au înlăturat recent un guvern condus de conservatori. Prim-ministrul Rossen Jeliazkov, aflat la sfârșitul mandatului, a declarat marți că simte totuși că guvernul său a atins o etapă importantă. „Bulgaria încheie anul cu un produs intern brut de 113 miliarde de euro (aproape 133 de miliarde de dolari) și o creștere economică de peste trei procente, ceea ce ne plasează printre primele cinci țări din UE”, a declarat el înaintea unei ședințe guvernamentale. El a adăugat că inflația din Bulgaria care se situează în jurul a 3,6%, este „legată de creșterea puterii de cumpărare” și de o economie mai puțin coruptă și în niciun fel de introducerea monedei euro. Moneda euro ar putea crește prețurile Unii bulgari sunt îngrijorați că introducerea monedei euro ar putea duce la creșteri de prețuri. Aceste temeri au fost alimentate parțial de o campanie de protest care a apărut anul acesta pentru „păstrarea levei bulgărești”, care a valorificat o opinie general negativă asupra monedei unice în rândul unei mari părți a populației. Potrivit Institutului Național de Statistică, prețurile alimentelor au crescut cu cinci procente față de anul precedent în noiembrie, mai mult decât dublu față de media zonei euro. Unii oameni, inclusiv proprietari de afaceri, s-au plâns că le-a fost greu să pună mâna pe euro, proprietarii de magazine spunând că nu au primit pachetele de euro pentru început pe care le-au comandat. Posibile perturbări ale plăților, de Revelion Băncile au avertizat deja cu privire la posibile perturbări ale plăților cu cardul și ale retragerilor de la bancomat în noaptea de Revelion. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, 49% dintre bulgari sunt împotriva monedei unice. Euro a fost introdus pentru prima dată în 12 țări la 1 ianuarie 2002. Croația a fost ultima care a aderat în ianuarie 2023. Aderarea Bulgariei va aduce numărul europenilor care utilizează moneda euro la peste 350 de milioane.
Un mort și zeci de răniți în urma unui accident feroviar la Machu Picchu, în Peru
Două trenuri care transportau turiști în zona sitului arheologic Machu Picchu din Peru s-au ciocnit în cursul zilei de marți. Accidentul s-a soldat cu cel puțin un mort și aproximativ 30 de răniți, potrivit AP. Persoana ucisă era un lucrător feroviar, potrivit lui Jhonathan Castillo Gonzalez, căpitan în cadrul departamentului de poliție din Cuzco. El a declarat pentru Associated Press că, după accident, compania feroviară a suspendat serviciile de-a lungul liniei feroviare care leagă Machu Picchu de orașul apropiat Cuzco. Potrivit companiei care operează calea ferată, un tren care venea dinspre Machu Picchu s-a ciocnit cu un tren care se îndrepta spre acea destinație la începutul după-amiezii, în apropiere de Qoriwayrachina, de asemenea un sit arheologic. Videoclipurile din presa locală au arătat vagoane de tren cu geamuri sparte și laterale îndoite, blocate de-a lungul unei linii de cale ferată între o pădure luxuriantă și o stâncă masivă. Machu Picchu atrage peste 1 milion de turiști anual Machu Picchu primește aproximativ 1,5 milioane de vizitatori pe an, majoritatea ajungând cu trenul în orașul apropiat Aguas Calientes. Cunoscut pentru cărămizile sale de piatră perfect potrivite, situl a fost construit în secolul al XV-lea de către incași și a servit drept sanctuar pentru împărații națiunii. Numărul persoanelor care vizitează Machu Picchu a crescut cu aproximativ 25% în ultimul deceniu, dar turismul din zonă a fost afectat și de tulburările politice și de disputele privind modul în care este administrat situl, protestatarii blocând uneori calea ferată care duce la situl antic. Machu Picchu poate fi accesat și pe jos, vizitatorii pornind din orășelul Ollantaytambo. Drumeția durează aproximativ patru zile.
Israelul va interzice zeci de agenții umanitare din Gaza
Lista grupurilor afectate de interdicție include unele dintre cele mai cunoscute organizații umanitare din lume, precum ActionAid, International Rescue Committee și Medecins Sans Frontieres (MSF), potrivit The Guardian. Anunțul de marți al Ministerului Afacerilor Diasporei vine pe fondul unor furtuni puternice care, în ultimele zile, au distrus mii de corturi în Gaza, exacerbând o criză umanitară deja acută. Miniștrii de externe din 10 state au exprimat „îngrijorări serioase” cu privire la „o nouă deteriorare a situației umanitare” din teritoriul devastat, afirmând că situația este „catastrofală”. „Pe măsură ce iarna se apropie, civilii din Gaza se confruntă cu condiții îngrozitoare, cu ploi abundente și temperaturi în scădere”, au declarat miniștrii Marii Britanii, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Islandei, Japoniei, Norvegiei, Suediei și Elveției într-o declarație comună transmisă marți de Ministerul de Externe al Regatului Unit. În declarație se mai arată că „1,3 milioane de persoane au nevoie în continuare de asistență urgentă pentru adăposturi. Peste jumătate din unitățile sanitare sunt doar parțial funcționale și se confruntă cu lipsuri de echipamente și provizii medicale esențiale. Prăbușirea totală a infrastructurii de salubritate a lăsat 740.000 de persoane vulnerabile la inundații toxice”. Israelul a blocat accesul la sute de articole Miniștrii au cerut ONU și partenerilor săi să își continue activitatea în Gaza și ridicarea „restricțiilor [israeliene] nerezonabile asupra importurilor considerate a avea dublă utilizare”. Israelul a blocat accesul a sute de articole în Gaza, pe motiv că ar putea fi folosite de Hamas pentru reconstruirea tunelurilor sau în scopuri militare. Printre articole se numără echipamente medicale și de adăposturi vitale. Miniștrii au cerut, de asemenea, deschiderea punctelor de trecere a frontierei pentru a crește fluxul de ajutor umanitar către Gaza, afirmând că coridoarele pentru transportul mărfurilor au rămas închise sau sever restricționate pentru ajutorul umanitar, inclusiv Rafah, cel mai mare punct de intrare care duce direct în Egipt.
Practică neobișnuită în Coreea de Sud: urșii sunt crescuți în ferme pentru recoltarea bilei
Ministerul Climei, Energiei și Mediului din Coreea de Sud a anunțat, marți, că va interzice creșterea și deținerea urșilor, precum și extragerea bilei acestora, începând cu 1 ianuarie. Modificarea este în conformitate cu o lege revizuită privind protecția drepturilor animalelor, care impune pedepse cu închisoarea de până la doi sau cinci ani pentru cei care o încalcă, potrivit Associated Press. Coreea de Sud este una dintre puținele țări care permit fermelor să extragă bilă de la urși, în special de la urșii negri asiatici, folosită pentru medicina tradițională, dar și ca aliment despre care se consideră că aduce un plus de vitalitate și rezistență. Totuși, popularitatea acestei practici a scăzut în ultimele două decenii, pe măsură ce îndoielile privind adevăratele efecte medicale au crescut. Pe piața sud-coreeană au fost introduse alternative medicale mai ieftine, iar opinia publică a devenit mult mai sensibilă cu privire la cruzimea față de animale. Interdicția face parte dintr-un acord mai amplu încheiat în 2022 între Guvern, fermieri, dar și activiști pentru drepturile animalelor, care vizează interzicerea fermelor de urși crescuți pentru bilă începând din 2026. Activiștii pentru drepturile animalelor achiziționează urșii de la fermieri Grupurile de activiști pentru drepturile animalelor cumpără urșii de la fermieri, iar guvernul sud-coreean a înființat facilități pentru adăpostirea animalelor. În acest an, 21 de urși au fost cumpărați și mutați într-o rezervație administrată de Guvern. Cu toate acestea, aproape 199 de urși sunt crescuți în fermele din toată țara, în timp ce disputa referitoare la sumele de bani solicitate de fermieri pentru renunțarea la activitate continuă. Potrivit declarațiilor date de ministrul Mediului din Coreea de Sud, fermierii care cresc urși vor beneficia de o perioadă de grație de șase luni pentru a se conforma noii legi, însă vor fi pedepsiți dacă vor continua extragerea lichidului biliar de la animale. Guvernul va sprijini financiar fermierii pentru a-și păstra urșii până când aceștia vor fi vânduți sau mutați. Creșterea urșilor pentru recoltarea bilei, practică veche în Coreea de Sud Creșterea urșilor pentru bilă se practică în Coreea de Sud încă de la începutul anilor 1980. La acea vreme, fermierii au importat urși din Malaezia, dar și din Asia de Sud-Est. Industria a fost criticată încă de atunci, din cauză că urșii sunt ținuți în cuști mici, până când sunt sacrificați. În 2014, aproximativ 1.000 de urși erau crescuți în ferme din Coreea de Sud. Atunci, fermierii au fost de acord să sterilizeze urșii, în schimbul unor compensații din partea Guvernului. Un fermier sud-coreean, care crește în prezent 78 de urși, a declarat pentru Associated Press că unii au murit în mod natural, alții au fost sacrificați pentru bilă, iar o parte dintre uși au fost uciși de alte exemplare din cauza lipsei de gestionare adecvată a spațiului din crescătorie.
Cum va arăta părul în 2026: finisaje elegante, tunsori precise și revenirea stilului clasic
Potrivit specialiștilor citați de Vogue, anul 2026 aduce un nou „mood” în materie de hairstyling, centrat pe păr sănătos, strălucitor și stiluri care par atent gândite, fără a fi rigide sau excesiv coafate. Texturile naturale rămân importante, însă într-o formă mai rafinată, cu linii curate și finisaje elegante. Printre tunsorile-cheie se numără bretonul purtat pe o parte, bobul gradat, mai dur și mai bine definit decât bobul francez clasic și bretonul decuplat de restul părului, care oferă un aer modern și ușor felin. Coafurile strânse revin și ele în forță, de la reinterpretări ale cocului franțuzesc până la părul pieptănat pe spate, cu un aspect arhitectural și lucios. La capitolul culoare, brunetul intens domină tendințele, cu nuanțe de espresso și cafea mocha, în timp ce blondul se păstrează într-o variantă mai naturală, cu tonuri calde, discrete și fără contraste puternice. Accesoriile de păr redevin elemente centrale, de la funde și agrafe statement până la piese metalice sau cu aspect de bijuterie. În ceea ce privește stylingul, coafurile cu volum controlat, precum blowout-ul de inspirație al anilor 90 sau varianta „midi”, câștigă teren în fața texturilor lejere, uscate natural. Buclele devin mai bine definite și mai structurate, susținute de tunsori adaptate formei naturale a părului și produse care oferă luciu și control. Per ansamblu, tendințele pentru 2026 indică o revenire la eleganță și disciplină în hairstyling, cu accent pe calitatea părului și pe coafuri care transmit grijă, echilibru și rafinament.