Turcia suspectează că Statul Islamic a planificat atentate de Crăciun și Anul Nou
Raziile au avut loc în 21 de provincii din Turcia, printre care și Istanbul, Ankara și Yalova, potrivit mesajului publicat, marți, de ministerul de Interne al Turciei, pe rețeaua X. Operațiunea vine la doar o zi după conflictul sângeros din provincia Yalova, situată în nord-vestul Turciei. Polițiștii au descins într-o casă folosită ca ascunzătoare de partizani ai Statului Islamic. În urma operațiunii, trei polițiștii au fost uciși, dar și un agent de pază, iar alți opt polițiști au fost răniți, potrivit Euronews. O parte din suspecții reținuți, marți, aveau legături cu militanții care au deschis focul împotriva polițiștilor în Yalova, în timp ce alții erau bănuiți că planificau posibile atacuri în jurul zilei de Anul Nou, potrivit Parchetului General din Istanbul. Suspecții au strâns bani sub pretextul unor false acte de caritate Procurorii turci precizează că mai mulți dintre cei reținuți ori suspecți de apartenență la gruparea teroristă au strâns bani sub pretextul înfăptuirii unor acte de caritate și i-au direcționat către rețelele Statului Islamic din Siria. Printre cele 357 de persoane reținute se află și cetățeni străini care au legături cu luptătorii Statului Islamic din zonele de conflict, potrivit autorităților. În ultima săptămână, Turcia a lansat o serie de operațiuni împotriva unor celule suspectate de apartenență la gruparea teroristă Statul Islamic, după ce autoritățile au primit informații că agenții planificau atacuri care vizau sărbătorile de Crăciun și Anul Nou.
Kremlinul îndeamnă SUA și Iranul să se abțină de la escaladarea conflictului după ultima amenințare a lui Trump
Kremlinul a îndemnat marți ca toate părțile să se abțină de la escaladarea conflictului cu Iranul, după ce Donald Trump a precizat că Washingtonul nu va sprijini un alt atac masiv asupra republicii islamice, potrivit Reuters. Moscova, care a cultivat relații mai strânse cu Teheranul de la începutul invaziei în Ucraina, a îndemnat la aplanarea conflictului. „Considerăm că este necesar să ne abținem de la orice măsuri care ar putea escalada tensiunile în regiune și credem că, în primul rând, este necesar dialogul cu Iranul”, a declarat Dimtri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. El a precizat că Rusia va continua să cultive relații strânse cu Iranul. Rusia și Iran au semnat un tratat de parteneriat strategic în acest an. Occidentul a acuzat că Iran furnizează rachete și drone pentru atacurile rusești asupra Ucrainei, deși Teheranul neagă acest lucru. Reamintim că, luni, flancat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că Teheranul ar putea lucra la restabilirea programelor de înarmare, în urma atacului american din iunie. Iranul neagă că ar avea un program pentru armele nucleare. „Am citit că își construiesc arme și alte lucruri, iar dacă este adevărat, nu folosesc locațiile pe care le-am distrus, ci probabil alte locații”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă. În luna iunie, SUA au lovit trei principale instalații nucleare ale Iranului, după ce s-au alăturat campaniei militare de 12 zile pornită de Israel împotriva Teheranului. Trump a declarat, la momentul respectiv, că atacurile au „distrus” instalațiile Iranului, deși într-o evaluare ulterioară, experți americani au constatat că atacurile au avariat, în mare parte, numai una dintre instalații.
Cum sunt exploatați românii săraci în Germania prin metoda hotelurilor sociale / Frauda care a îngenuncheat financiar Germania
Germania se plânge de câțiva ani că nu mai are bani și înțelege acum unde au dus politicile sociale puse la punct pe vremea lui Merkel, politici de pe urma cărora orice cetățean al Uniunii Europene putea să beneficieze de ajutoare sociale în ceea ce a fost odată cea mai puternică economie europeană. Din 2014, în tot mai multe orașe din vestul Germaniei, în special în regiunea Ruhr, o rețea complexă de recrutare, cazare și exploatare financiară transformă ajutoarele sociale într-o sursă de profit pentru grupări organizate. Este o adevărată industrie, un sistem perfect pus la punct, menit să-i îmbogățească pe unii și care produc frustrare în comunitățile locale. „Fraudă organizată, cu beneficii”, dar cine sunt beneficiarii? Sistemul, descris de autorități drept „fraudă organizată, cu beneficii” și „structuri mafiote”, funcționează prin atragerea de persoane vulnerabile din Europa de Est, cazarea lor în imobile degradate și direcționarea ajutoarelor sociale către intermediari. Pentru operatorii din spatele acestui mecanism este o afacere profitabilă. Pentru comunitățile locale, este o sursă constantă de probleme: mizerie, infestări cu dăunători, conflicte, apeluri repetate la poliție și presiune asupra serviciilor publice. Afacerea „Hotelurile sociale” despre care știe toată Germania După ce publicația BILD a relatat despre cazul „Hotel BB” din Berlin-Schöneberg — unde a avut loc o razie pe fondul suspiciunii de fraudă cu beneficii sociale — au ieșit la iveală tot mai multe exemple de clădiri folosite ca „hoteluri sociale”: imobile ieftine, adesea insalubre, în care sunt înghesuite familii recrutate din Bulgaria și România. În multe cazuri, proprietarii imobilelor sunt legați direct de angajatorii formali ai acestora sau chiar sunt aceiași oameni. Astfel, ei profită de două ori: din chirii acoperite de stat și din redirecționarea unei părți din ajutoarele sociale către rețea. Cum funcționează sistemul Potrivit autorităților și centrelor de ocupare a forței de muncă, mecanismul este relativ simplu: Oamenii sunt recrutați în țările de origine cu promisiuni de locuri de muncă. Ajunși în Germania, primesc contracte de muncă false sau sunt angajați formal pentru doar câteva ore pe lună (mini-joburi). Cu aceste documente, solicită „venitul cetățenesc” (Bürgergeld) și alte beneficii sociale. O parte semnificativă din bani este apoi predată liderilor rețelei, sub presiune sau constrângere. Persoanele sunt cazate în imobile degradate, la chirii maxime decontate de stat. Ministerul Federal al Muncii recunoaște existența acestui tip de fraudă și subliniază că este favorizată de libera circulație a forței de muncă în UE și de dificultatea verificării rapide a documentelor. Toate drumurile duc la Ruhr Orașe precum Duisburg și Gelsenkirchen sunt printre cele mai afectate. Acolo există: comunități deja stabilite de migranți, un stoc mare de locuințe ieftine și degradate, presiune bugetară mare pe sistemele de asistență socială. Primarul din Duisburg, Sören Link (SPD), spune că această combinație face ca orașul să fie atractiv pentru rețelele de fraudă. La Gelsenkirchen, peste jumătate din bugetul orașului este alocat beneficiilor sociale, ceea ce face ca fiecare caz de fraudă să aibă un impact direct asupra contribuabililor. Primarul Karin Welge avertizează că sistemul este deturnat: „Libera circulație înseamnă că cineva vine, lucrează și dacă își pierde locul de muncă, primește ajutor. Dar să vină direct fără să muncească aproape deloc și să obțină mii de euro — asta generează tensiuni sociale inutile.” Datele oficiale 2023: 229 cazuri de fraudă organizată, 52 de acuzații penale 2024: 421 cazuri, 209 acuzații penale 2025 (până în mai): 195 cazuri, 96 acuzații Și acestea sunt doar datele din 300 de centre de ocupare a forței de muncă; alte 104 centre municipale nu sunt incluse. Autoritățile vorbesc explicit despre un „număr mare de cazuri neraportate”. Reacția guvernului Ministrul Muncii, Bärbel Bas (SPD), și cancelarul Friedrich Merz (CDU) au vorbit public despre „structuri mafiote” care trebuie destructurate. Guvernul pregătește: schimburi mai bune de date între instituții, digitalizarea administrației migrației, modernizarea controalelor privind munca la negru. Scopul este detectarea mai rapidă a documentelor false, a adreselor fictive și a angajărilor simulate. O problemă socială și penală, în același timp Deși rețelele sunt criminale, victimele sunt adesea persoanele recrutate — oameni săraci, fără alternative, care ajung prinși într-un sistem de exploatare economică și socială. De aceea, unii politicieni cer prudență în discursul public. Deputatul verde Timon Dzienus avertizează împotriva panicii și stigmatizării, cerând o abordare bazată pe fapte. Exploatare, criminalitate, vulnerabilitate Fenomenul „hotelurilor sociale” nu este o problemă de naționalitate, ci una de exploatare sistemică: un amestec de vulnerabilitate socială, lacune administrative și criminalitate organizată care transformă protecția socială într-o sursă de profit. Pentru autorități, problema este dublă: pe de o parte protejarea banilor publici, pe de altă parte – protejarea oamenilor vulnerabili de rețele care îi folosesc ca instrumente într-o afacere construită pe abuz.
Atacul de la Bondi Beach: Poliția australiană nu identifică legături cu o rețea teroristă extinsă
revelionComisarul Poliției Federale Australiene, Krissy Barrett, a precizat că Sajid Akram, 50 de ani, și fiul său, Naveed Akram, 24 de ani, nu făceau parte dintr-o structură teroristă organizată. Analiza cazului nu a relevat indicii privind antrenamente militare ori susținere logistică pentru atac. „Nu există elemente care să arate că acești suspecți au primit îndrumări sau sprijin din partea unei organizații extremiste de amploare”, a declarat Barrett. Vizită în Filipine, sub semnul întrebărilor În luna noiembrie, cei doi au stat aproape patru săptămâni în orașul Davao. Acesta este situat în sudul Filipinelor, revenind în Australia la 29 noiembrie. Poliția locală a menționat că aceștia au părăsit rareori hotelul unde erau cazați. Scopul deplasării nu a fost făcut public de autoritățile australiene, care au invocat necesitatea protejării procesului penal aflat în derulare. Pe 14 decembrie, cei doi bărbați au deschis focul asupra participanților la o manifestare dedicată sărbătorii evreiești Hanukkah, pe plaja Bondi din Sydney. Au fost înregistrate 15 decese și aproximativ 40 de persoane rănite. Naveed Akram a fost inculpat pentru 15 omoruri, precum și pentru comiterea unui act terorist. A fost rănit în schimbul de focuri cu poliția și ulterior reținut. Tatăl său a murit la fața locului. Motivație extremistă, fără coordonare directă cu o structură teroristă Investigatorii consideră că cei doi ar fi fost influențați de ideologia grupării Statul Islamic. Totuși nu există probe că ar fi primit instrucțiuni sau ajutor concret de la gruparea teroristă. Deși sudul Filipinelor este cunoscut ca zonă de activitate a militanților radicali, acest fapt nu confirmă o legătură operațională cu atacul, arată Euronews. Ca urmare a evenimentului, Sydney va beneficia de cel mai amplu dispozitiv de ordine publică din istoria sa pentru festivitățile de Revelion. Peste 2.500 de agenți de poliție vor fi mobilizați, unii echipați cu arme automate – o prezență neobișnuită pe străzile orașului. Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a subliniat că nu este vorba de o militarizare a poliției, ci de o adaptare necesară la nivelul actual de risc. „Frica nu ne va învinge” și comemorare specială pentru victime Oficialii se tem că o participare redusă la evenimentele de Revelion ar putea fi interpretată de extremiști ca un succes. Liderii politici și comunitari îndeamnă locuitorii să participe, pentru a demonstra unitate și reziliență. În noaptea de Anul Nou, la ora 23:00, va fi ținut un minut de reculegere în memoria victimelor atacului. De asemenea, pe pilonii Podului Sydney Harbour Bridge vor fi proiectate imagini cu o menore, simbol al comunității evreiești. Primarul Sydney, Clover Moore, a menționat că această inițiativă a fost stabilită în urma consultărilor cu reprezentanții comunității evreiești, pentru a oferi un omagiu respectuos celor dispăruți.
Provocările spațiale din 2026: Misiuni spre Lună, eclipse spectaculoase în Europa și aurore vizibile
După un 2025 marcat de lansări record de sateliți și fenomene cosmice neobișnuite, ritmul rămâne alert. Atât agențiile spațiale, cât și companiile private pregătesc proiecte dintre cele mai îndrăznețe din ultimele decenii, misiuni spre Lună, iar cerul va oferi momente rare pentru observatorii de pe Pământ. Interesul pentru satelitul natural al Pământului crește din nou după o perioadă îndelungată de activitate redusă, arată Euronews. În aprilie 2026, NASA va trimite patru astronauți – trei americani și un canadian – într-o misiune de zece zile în jurul Lunii, fără coborâre pe suprafața acesteia. Capsula va survola fața nevăzută a Lunii, furnizând imagini și date din zone care nu au fost observate direct nici măcar în epoca misiunilor Apollo. Aceste informații vor sprijini viitoarele aselenizări din programul Artemis. Blue Moon, competiția comercială și ambițiile Chinei pentru Lună Pe lângă misiunile cu echipaj uman, mai multe vehicule autonome vor fi trimise spre Lună. Un proiect impresionant este Blue Moon, un lander masiv dezvoltat de compania Blue Origin, fondată de Jeff Bezos. Având circa opt metri înălțime, aproape de două ori mai mare decât modulul lunar Apollo 12, prototipul urmează să fie testat în 2026. El este conceput pentru a duce astronauți NASA pe solul lunar. În același timp, firme americane precum Astrobotic Technology, Intuitive Machines și Firefly Aerospace își propun misiuni comerciale de transport de echipamente și resurse pe Lună. Toată activitatea febrilă este un semn al unei competiții tot mai intense. China își continuă programul spațial cu sonda Chang’e 7, destinată explorării zonei Polului Sud al Lunii. Aceasta este de interes major datorită posibilității existenței apei înghețate în craterele permanent umbrite. Descoperirea și exploatarea acestor rezerve ar putea fi vitale pentru susținerea misiunilor umane de lungă durată. Ele vor oferi atât apă potabilă, cât și materie primă pentru combustibilul rachetelor. Eclipse și superluni de neratat Pentru publicul larg, 2026 va aduce fenomene astronomice impresionante. În februarie, o eclipsă inelară de Soare – supranumită „inel de foc” – va fi vizibilă din Antarctica și parțial din Africa de Sud, Chile și Argentina. Momentul de vârf pentru Europa va fi în august. O eclipsă totală de Soare va traversa Arctica, Groenlanda și Islanda, ajungând până în Spania. Pe parcursul câtorva minute, lumina zilei va fi înlocuită de întuneric de-a lungul traseului îngust al eclipsei. În plus, anul va aduce trei superluni, fenomen ce apare când Luna plină se află la cea mai mică distanță de Pământ. Prima, din ianuarie, va coincide cu o ploaie de meteori, însă luminozitatea ridicată va diminua vizibilitatea stelelor căzătoare. A doua va fi pe 24 noiembrie, iar cea mai spectaculoasă chiar în Ajunul Crăciunului, fiind cea mai mare și strălucitoare din întregul an. Aurore polare și activitate solară intensă Soarele va continua să producă erupții în 2026, generând furtuni geomagnetice capabile să producă aurore boreale și australe. Deși ciclul solar actual și-a depășit vârful, specialiștii estimează că fenomenul va rămâne vizibil, uneori chiar la latitudini mai joase decât în mod obișnuit. Noile observatoare spațiale lansate recent vor ajuta cercetătorii să studieze mai atent activitatea solară și efectele acesteia asupra Pământului.
Cum se finanțează Hamas: De la bani primiți oficial până la criptomonede și rețele clandestine
La sfârșitul lui 2024, autoritățile americane estimau că Hamas obținea în jur de 10 milioane de dolari lunar. Acești bani veneau din campanii false de strângere de fonduri pentru ajutor umanitar. Unele dintre aceste operațiuni au fost investigate și în Italia. Procuratura antiterorism din peninsulă a dispus arestări și punerea sub acuzare a mai multor persoane. Il Post arată că deși aceste contribuții nu reprezintă principala sursă de venit a organizației, importanța lor a crescut odată cu declanșarea conflictului din Gaza, când alte rute financiare au fost întrerupte sau diminuate. Sprijinul Iranului și fondurile provenite din Qatar Încă de la formarea sa, Hamas a beneficiat de sprijin financiar din partea Iranului, principalul său aliat strategic. După ce a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza, în 2007, organizația a primit fonduri și din Qatar. Până în octombrie 2023, Qatarul transfera lunar milioane de dolari administrației din Gaza. Între 2018 și 2021, aceste sume erau livrate în numerar, cu acordul Israelului și sub escortă militară. Oficial, banii erau destinați plății salariilor funcționarilor și achiziției de combustibil pentru centralele electrice. Guvernul israelian a permis aceste transferuri considerând că Hamas era mai interesată de guvernarea Gazei decât de escaladarea confruntării militare, ceea ce slăbea influența Autorității Naționale Palestiniene din Cisiordania. Structuri financiare ascunse și firme fantomă pentru finanțarea Hamas Finanțarea din Iran a fost mult mai puțin transparentă. În timp, Hamas a dezvoltat o rețea extinsă de companii în afara teritoriilor palestiniene. Acestea erau susținute de Teheran, prin care transfera fonduri către Gaza. Structurile gestionau afaceri în minerit, construcții și imobiliare, cu active evaluate la sute de milioane de dolari. După 2019, în urma intensificării sancțiunilor, centrul operațional al rețelei a fost mutat în Turcia, unde organizația are mai multă libertate de acțiune. Pentru a evita sistemele bancare tradiționale, Hamas recurge și la hawala, un mecanism de transfer de bani apărut în Evul Mediu. Acesta este bazat pe intermediari și relații de încredere, fără documente oficiale sau tranzacții bancare directe. Lipsa trasabilității face ca hawala să fie dificil de supravegheat și continuă să fie folosit pentru transferuri din Iran și alte state din regiune către Gaza. În ultimii ani, criptomonedele au devenit o opțiune tot mai frecventă pentru Hamas. Dacă la început erau folosite pentru donații mici, numărul mare al acestora le-a transformat treptat într-un instrument pentru transferuri substanțiale. Deși tranzacțiile digitale pot fi urmărite teoretic, schimbarea constantă a portofelelor și utilizarea platformelor din țări care nu aplică standardele internaționale îngreunează monitorizarea. Până la izbucnirea războiului, o parte din fondurile Hamas provenea din taxele impuse asupra mărfurilor și tranzacțiilor comerciale din Gaza. Aceste venituri au scăzut drastic odată cu blocada totală. Surse diplomatice afirmă că, în timpul conflictului, organizația ar fi confiscat o parte din ajutoarele umanitare. Hamas a revândut ulterior bunuri esențiale pentru a obține fonduri. Suspiciuni privind activitatea ONG-urilor Autoritățile israeliene susțin că unele fonduri colectate de organizații umanitare pentru Gaza ar putea fi redirecționate către Hamas. În consecință, mai multe ONG-uri au fost investigate sau au avut conturile înghețate în state precum Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda. În Italia, o anchetă recentă urmărește să clarifice dacă banii adunați aveau cu adevărat destinație umanitară sau erau folosiți pentru finanțarea grupării. În ciuda sancțiunilor, blocadei și intensificării controalelor internaționale, Hamas reușește să își mențină structurile administrative și să sprijine membrii organizației. Nu se știe cu exactitate dacă resursele actuale provin din economii acumulate înaintea războiului sau dintr-o combinație de metode – donații, criptomonede, rețele informale și deturnarea ajutoarelor – care continuă să scape parțial supravegherii globale.
Inteligență artificială și deepfake-uri: UE pregătește legea AI Act
Conform noilor norme, orice tip de material realizat sau alterat prin sisteme de inteligență artificială – inclusiv deepfake-urile – va trebui să fie însoțit atât de o etichetă vizibilă, cât și de un marcaj tehnic care să permită identificarea automată. Scopul legii „AI Act” este creșterea transparenței și combaterea dezinformării, într-o perioadă în care diferențierea dintre conținutul real și cel artificial devine tot mai dificilă. Pentru a sprijini mediul privat și instituțiile, Comisia Europeană a lansat o primă formă a Codului de bune practici privind transparența materialelor generate de IA. Documentul, realizat cu contribuția unor specialiști independenți și a reprezentanților din industrie, are caracter voluntar, mai arată La Stampa. Codul de bune practici: structura și obiectivele Documentul este rezultatul unei colaborări demarate în luna noiembrie, la care au participat sute de persoane. Codul include două secțiuni distincte: una adresată dezvoltatorilor de sisteme IA și alta destinată utilizatorilor acestor tehnologii. Obiectivul este oferirea de soluții practice pentru respectarea cerințelor AI Act. Se va proceda fără a introduce, în acest stadiu, obligații peste cele prevăzute de lege. AI Act impune ca furnizorii de algoritmi generativi să asigure etichetarea clară, în format compatibil cu sisteme informatice, a materialelor create – fie ele texte, imagini, fotografii sau videoclipuri – astfel încât să fie detectabile ca artificiale. Codul propune o abordare de tip „multilayer”, combinând tehnici precum filigrane invizibile, metadate încorporate și alte tipuri de marcaje active. Totodată, se recomandă dezvoltarea unor instrumente de verificare accesibile publicului, inclusiv aplicații sau detectoare gratuite. Deepfake-uri, texte generate automat și marcaj comun Pentru deepfake-uri și pentru textele create de IA în scop informativ, legislația cere o mențiune explicită a originii artificiale. Codul stabilește o diferențiere clară între materialele generate integral de IA și cele în care IA este folosită doar pentru modificări punctuale, cum ar fi schimbarea feței sau a vocii într-un clip video. Se prevede și introducerea unei iconițe standard, alcătuită din inițialele expresiei „inteligență artificială” adaptate limbii fiecărui stat membru UE. Aceasta urmează să fie afișată vizibil la prima expunere a conținutului. Comisia Europeană va colecta opinii și sugestii privind acest proiect până la data de 23 ianuarie. O a doua versiune este estimată pentru jumătatea lunii martie, iar forma finală ar putea fi publicată până în iunie. Cerințele de transparență prevăzute de AI Act vor deveni obligatorii de la 2 august 2026, existând posibilitatea unei perioade de tranziție de șase luni pentru furnizori, dacă va fi aprobat pachetul Digital Omnibus.
Armata SUA a lovit o altă navă în Pacific. Două persoane au fost ucise
Atacul a avut loc la indicațiile secretarului de Război, Pete Hegseth potrivit unui anunț postat pe rețeaua X, potrivit CNN. „Pe 29 decembrie, la indicațiile lui @SecWar Pete Hegseth, Forța Operativă Comună Southern Spear a efectuat un atac cinetic letal asupra unei nave operate de organizații teroriste desemnate în apele internaționale”, a scris SOUTHCOM pe X. On Dec. 29, at the direction of @SecWar Pete Hegseth, Joint Task Force Southern Spear conducted a lethal kinetic strike on a vessel operated by Designated Terrorist Organizations in international waters. Intelligence confirmed the vessel was transiting along known… pic.twitter.com/69ywxXk30N — U.S. Southern Command (@Southcom) December 29, 2025 SOUTHCOM a declarat că doi bărbați au fost uciși și niciun membru al forțelor americane nu a fost rănit în atac. Cel puțin 107 persoane au fost ucise în atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri, în cadrul unei campanii, numită Operațiunea Southern Spear, despre care administrația Trump a declarat că vizează reducerea traficului de droguri. Administrația americană i-a etichetat pe cei uciși drept „combatanți ilegali” și a susținut că are capacitatea de a se angaja în atacuri letale fără control judiciar, în urma unei constatări clasificate a Departamentului de Justiție . Pe 22 decembrie, armata americană a atacat o navă altă despre care se presupune că trafica droguri în estul Oceanului Pacific. Atacurile administrației Trump au stârnit critici din partea unor membri ai Congresului, pe lângă cele ale grupurilor pentru drepturile omului. Armata a atacat și o instalație din zona docului Atacul de luni are loc la câteva zile după ce președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite au distrus o „mare instalație” săptămâna trecută, ca parte a unei campanii de presiune împotriva Venezuelei, care a inclus o acumulare masivă de trupe și forțe navale americane în Caraibe și o blocadă a petrolierelor sancționate, pe lângă atacuri. Trump, care a oferit puține detalii suplimentare despre acțiunea de la „marea instalație”, a declarat luni reporterilor că „a avut loc o explozie majoră în zona docului unde se încarcă ambarcațiunile cu droguri” și că „o zonă de implementare” „nu mai există”.
Nepalul va renunța la schema de recuperere a deșeurilor de pe Muntele Everest
Alpiniștii fuseseră obligați să plătească o garanție de 4.000 de dolari, pe care o vor primi înapoi doar dacă vor aduce cu ei cel puțin 8 kg de deșeuri. Se spera că va începe să abordeze problema deșeurilor de pe cel mai înalt vârf din lume, despre care se estimează că este acoperit cu aproximativ 50 de tone de deșeuri, potrivit BBC. Însă, după 11 ani – și cu mizeria care continuă să se adune, proiectul este abandonat pentru că „nu a reușit să arate un rezultat tangibil”. Himal Gautam, directorul departamentului de turism, a declarat pentru BBC că nu numai că problema gunoiului „nu a dispărut”, dar sistemul de depozitare a deșeurilor „a devenit o povară administrativă”. Oficiali ai Ministerului Turismului și ai departamentului de alpinism au declarat că cea mai mare parte a garanției a fost rambursată de-a lungul anilor, ceea ce ar trebui să însemne că majoritatea alpiniștilor și-au adus gunoiul înapoi. Însă se spune că schema a eșuat deoarece gunoiul adus de alpiniști provine de obicei din taberele mai joase, nu din taberele mai înalte, unde problema gunoiului este cea mai gravă. „Din taberele mai înalte, oamenii tind să aducă înapoi doar butelii de oxigen”, a declarat Tshering Sherpa, director executiv al Comitetului pentru Controlul Poluării din Sagarmatha, care administrează un punct de control pe Everest. „Alte lucruri, cum ar fi corturi, cutii de conserve și cutii cu alimente și băuturi ambalate, sunt în mare parte lăsate acolo, de aceea vedem atât de multe deșeuri adunându-se”, a mai spus oficialul. Pe lângă „regula defectuoasă” care le impunea alpiniștilor să aducă înapoi mai puține deșeuri decât produc, autoritățile din regiunea Everest au declarat că lipsa monitorizării a fost principala provocare. Autoritățile din Nepal speră că o nouă schemă va fi mai eficientă Conform regulii modificate, au declarat oficialii, o taxă de curățenie nerambursabilă, tot de 4 000 de dolari, plătită de alpiniști va fi folosită pentru a înființa un punct de control la Tabăra Doi și, de asemenea, pentru a trimite rangeri montani care vor continua să meargă în părțile mai înalte ale muntelui pentru a se asigura că alpiniștii își coboară gunoiul. Taxa nerambursabilă va face parte dintr-un plan de acțiune pe cinci ani pentru curățarea munților, introdus recent, iar Jaynarayan Acarya, purtător de cuvânt al ministerului turismului, a declarat că acesta a fost conceput „pentru a aborda imediat problema presantă a deșeurilor din munții noștri”. Deși nu există niciun studiu care să cuantifice deșeurile de pe Everest, se estimează că există tone de gunoaie, inclusiv excremente umane care nu se descompun în partea superioară a muntelui din cauza temperaturii de îngheț. Numărul tot mai mare de alpiniști în fiecare an, cu o medie de aproximativ 400, cu mult mai mult personal de sprijin, a reprezentat o preocupare tot mai mare pentru sustenabilitatea alpinismului.
Trump despre presupusul atac al Ucrainei asupra lui Putin: Am fost foarte supărat din cauza asta
Reacționând la întrebările jurnaliștilor cu privire la posibilul impact al acestui incident asupra eforturilor sale de mediere a păcii, Trump și-a exprimat nemulțumirea: „Nu-mi place. Nu e bine. Am aflat astăzi despre asta de la președintele Putin. Am fost foarte supărat”. Președintele american a subliniat caracterul delicat al momentului actual, potrivit Reuters. „Este o perioadă delicată. Nu este momentul potrivit. Una este să fii ofensiv, pentru că ei sunt ofensivi. Alta este să-i ataci casa. Nu este momentul potrivit să faci așa ceva”, a declarat Trump. Întrebat dacă există dovezi concrete ale unui astfel de atac, liderul de la Casa Albă a răspuns laconic: „Vom afla”. Trump a caracterizat convorbirea telefonică pe care a purtat-o luni cu omologul său rus drept „o discuție foarte bună”, în ciuda tensiunilor. Referindu-se la negocierile pentru încheierea conflictului din Ucraina, acesta a recunoscut complexitatea situației: „Avem câteva probleme foarte spinoase”. Acuzațiile lansate de Moscova nu au fost încă verificate independent, iar Kievul a respins categoric implicarea în vreun atac asupra reședinței prezidențiale ruse.