Etichetă: Știri Externe

Republicanii din Camera Reprezentanților aprobă un pachet de 95 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte merge către războiul cu Iranul

Republicanii din Camera Reprezentanților a SUA au făcut un nou pas pentru aprobarea unui pachet bugetar de 95 de miliarde de dolari, din care aproximativ 60 de miliarde ar urma să fie alocate operațiunilor militare legate de conflictul cu Iranul, potrivit AP. Propunerea, susținută de președintele Donald Trump, include și fonduri pentru agricultură, servicii de informații și noi măsuri privind organizarea alegerilor. Comisia pentru Buget a Camerei Reprezentanților a aprobat joi proiectul cu 20 de voturi la 14, exclusiv pe linie de partid, în timp ce democrații s-au opus în bloc. 60 de miliarde de dolari pentru operațiunile militare Președintele Comisiei pentru Buget, republicanul Jodey Arrington, a declarat că cea mai mare parte a fondurilor este destinată asigurării resurselor necesare armatei americane. „Sunt doar bombe, gloanțe și pregătirea pentru câmpul de luptă, astfel încât bărbații și femeile noastre în uniformă să își termine misiunea și să se întoarcă acasă în siguranță”, a spus Arrington. Pe lângă cele aproximativ 60 de miliarde de dolari destinate războiului din Iran, proiectul prevede: 13 miliarde de dolari pentru comunitatea de informații, 12 miliarde de dolari pentru agricultură,10 miliarde de dolari pentru administrația responsabilă de alegeri și sistemul electoral. Mike Johnson încearcă să impună planul lui Trump Pachetul reprezintă al treilea proiect de reconciliere bugetară promovat de republicani în actuala sesiune a Congresului, procedură care permite adoptarea cu majoritate simplă și evitarea blocajului provocat de opoziția democrată. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, încearcă să obțină aprobarea proiectului înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2026. În ultimele zile, acesta a avut mai multe întâlniri cu Donald Trump la Casa Albă și o reuniune cu parlamentarii republicani la Camp David pentru a încerca să consolideze sprijinul pentru inițiativă. Totuși, proiectul se confruntă cu rezerve inclusiv în interiorul Partidului Republican, unde unii congresmeni îl consideră insuficient, iar alții îl critică pentru impactul asupra deficitului bugetar. Democrații: americanii vor plăti nota de plată Democrații au respins proiectul și au acuzat administrația Trump că ignoră problemele economice ale populației. Brendan Boyle, principalul democrat din Comisia pentru Buget, a declarat că documentul nu abordează problema costului vieții, una dintre principalele preocupări ale alegătorilor americani. La rândul său, congresmanul Lloyd Doggett a afirmat că războiul cu Iranul contribuie la creșterea prețurilor la carburanți și alimente. Democrații au propus mai multe amendamente, inclusiv restabilirea finanțării pentru programele de asistență alimentară și reducerea unor cheltuieli pentru a limita creșterea datoriei publice, însă toate au fost respinse. Viitorul proiectului rămâne incert Proiectul urmează să fie supus votului în plenul Camerei Reprezentanților săptămâna viitoare, însă adoptarea sa este departe de a fi garantată. Republicanii dețin o majoritate fragilă, iar liderul majorității din Senat, John Thune, a declarat că senatorii republicani au „multe întrebări” legate de propunere și nu există garanții că aceasta va trece și de camera superioară a Congresului. Dacă va fi aprobat de Camera Reprezentanților, proiectul va intra în dezbaterea Senatului, în timp ce comisiile de specialitate vor continua să lucreze la forma finală a legislației în perioada vacanței parlamentare din august.

Un bărbat care a fost arestat pentru generare de imagini ilegale cu AI s-a ales cu interdicție pe viață la utilizarea unui chatbot

Compania de inteligență artificială a lui Elon Musk, xAI, a dat în judecată un bărbat din Carolina de Sud. Terry Harwood a fost arestat ⁠la începutul anului 2026 sub acuzația de exploatare sexuală a minorilor. Autoritățile locale l-au pus sub acuzare că a utilizat în mod abuziv sistemul de inteligență artificială al companiei, Grok, pentru a genera  imagini cu abuzuri sexuale asupra minorilor, potrivit The Guardian.  Loading … Primul utilizator arestat pentru că a folosit Grok la generat conținut ilegal Este printre primele cazuri intentate de o companie de inteligență artificială împotriva unui internaut pentru că a utilizat un instrument cu AI pentru a genera conținut ilegal. xAI a susținut în procesul depus marți la un tribunal federal din Texas, că Terry Harwood a încălcat termenii și condițiile companiei. Procesul intentat de companie împotriva lui Harwood vine după o examinare la scară globală a companiei xAI. Potrivit acuzațiilor, chatbot-ul Grok a permis utilizatorilor să genereze deepfake-uri sexualizate fără consimțământ sau videoclipuri cu aspect realist generate de AI. Cum se apără compania lui Elon Musk Grok AI a generat aproximativ 3 milioane de imagini sexualizate în 11 zile, conform unui studiu.În plângerea depusă de xAI scrie că firma suspendă și închide conturile utilizatorilor care abuzează de GROK. De asemenea, compania se apără că raportează conținutul ilegal generat cu AI (precum ilustrarea de abuzuri sexuale asupra minorilor) către Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați. xAI a susținut că Harwood a încărcat fotografii cu adulți și minori pe platformă pentru a antrena Grok. El a putut genera imagini deepfake explicit din punct de vedere sexual pe baza fotografiilor cu persoane reale. Internautul are acces interzis la Grok pe viață Plângerea susținea, de asemenea, că acesta a creat imagini sexuale neconsensuale cu adulți. Compania a solicitat instanței o sumă nespecificată de daune bănești și o hotărâre judecătorească care să îl împiedice permanent pe Harwood să utilizeze Grok. „Acțiunile inculpatului au fost o schemă plănuită de a transforma instrumentul reclamantului într-o armă în scop infracțional, expunând victimele reale la daune profunde și de durată, expunând în același timp reclamantul la un risc juridic semnificativ și la daune morale”, a precizat xAI în proces. Sursa Foto: Profimedia/X

Fostul director al companiei de autostrăzi din Italia, condamnat la 12 ani de închisoare. Avocații săi spun că vor face apel

Fostul șef al companiei Autostrade per l’Italia, a fost condamnat, joi, la 12 ani de închisoare. Acesta reprezintă cea mai mare pedeapsă din dosar, potrivit The Guardian.  În 2018, un tronson de 50 de metri al podului Morandi s-a prăbușit, iar mașinile care se aflau pe pod căzut pe depozitele și albia râului aflate sub pasajul suprateran, în urma unei furtuni. În urma prăbușirii, 43 de italieni și-au pierdut viața. Castellucci a fost judecat alături de alte 56 de persoane. Acesta a fost condamnat pentru complicitate la mai multe capete de acuzare de omor din neglijență. Castellucci va face apel Avocații lui au declarat că vor face apel. Avocații lui Castellucci susțin că acesta s-a bazat pe expertiza inginerilor italieni, deși el ocupa funcția de director general al companiei de administrare a autostrăzilor. Avocații au clasat verdictul drept „o înfrângere pentru adevăr”. Cu toate acestea, prăbușirea podului care a dus la moartea a 43 de cetățeni reprezintă una dintre cele mai grave tragedii din istoria modernă a Italiei. Toți inculpații au negat comiterea vreunei fapte ilicite. În total, 32 de persoane au fost condamnate la pedepse cuprinse între un an și 11 luni și 12 ani. Alții au fost fie achitați, fie acuzațiile mai ușoare au fost prescrise. Prăbușirea podului vechi de 51 de ani a șocat Italia și a scos la iveală îngrijorări profunde cu privire la siguranța infrastructurii învechite a țării. Procurorii au susținut că ani de întreținere neglijată, semnale de avertizare ignorate și întârzieri repetate în lucrările de siguranță au contribuit la prăbușire, precizând că reparațiile esențiale au fost amânate în timp ce operatorul autostrăzii continua să genereze și să distribuie profituri. Podul s-a prăbușit din cauza unui defect din proiectul inițial Apărarea a respins aceste acuzațiile, susținând că dezastrul a fost cauzat de un defect fatal în proiectul inițial al podului, mai precis de ruperea cablului de susținere nr. 9, și că niciun program de întreținere nu ar fi putut preveni prăbușirea. Sala de judecată a fost aglomerată. Au fost prezenți peste 400 de italieni, rude ale victimelor tragediei, avocați, jurnaliști, dar și italieni de rând care au vrut să audă verdictul. Unii apropiați ai victimelor s-au îmbrățișat și au plâns, după ce judecătorul a citit verdictul în sală. Alții au spus că au nevoie de timp pentru a accepta decizia instanței.

Un bărbat care a fost arestat pentru generare de imagini ilegale cu AI s-a ales cu interdicție pe viață la utilizarea unui chatbot

Compania de inteligență artificială a lui Elon Musk, xAI, a dat în judecată un bărbat din Carolina de Sud. Terry Harwood a fost arestat ⁠la începutul anului 2026 sub acuzația de exploatare sexuală a minorilor. Autoritățile locale l-au pus sub acuzare că a utilizat în mod abuziv sistemul de inteligență artificială al companiei, Grok, pentru a genera  imagini cu abuzuri sexuale asupra minorilor, potrivit The Guardian.  Loading … Primul utilizator arestat pentru că a folosit Grok la generat conținut ilegal Este printre primele cazuri intentate de o companie de inteligență artificială împotriva unui internaut pentru că a utilizat un instrument cu AI pentru a genera conținut ilegal. xAI a susținut în procesul depus marți la un tribunal federal din Texas, că Terry Harwood a încălcat termenii și condițiile companiei. Procesul intentat de companie împotriva lui Harwood vine după o examinare la scară globală a companiei xAI. Potrivit acuzațiilor, chatbot-ul Grok a permis utilizatorilor să genereze deepfake-uri sexualizate fără consimțământ sau videoclipuri cu aspect realist generate de AI. Cum se apără compania lui Elon Musk Grok AI a generat aproximativ 3 milioane de imagini sexualizate în 11 zile, conform unui studiu.În plângerea depusă de xAI scrie că firma suspendă și închide conturile utilizatorilor care abuzează de GROK. De asemenea, compania se apără că raportează conținutul ilegal generat cu AI (precum ilustrarea de abuzuri sexuale asupra minorilor) către Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați. xAI a susținut că Harwood a încărcat fotografii cu adulți și minori pe platformă pentru a antrena Grok. El a putut genera imagini deepfake explicit din punct de vedere sexual pe baza fotografiilor cu persoane reale. Internautul are acces interzis la Grok pe viață Plângerea susținea, de asemenea, că acesta a creat imagini sexuale neconsensuale cu adulți. Compania a solicitat instanței o sumă nespecificată de daune bănești și o hotărâre judecătorească care să îl împiedice permanent pe Harwood să utilizeze Grok. „Acțiunile inculpatului au fost o schemă plănuită de a transforma instrumentul reclamantului într-o armă în scop infracțional, expunând victimele reale la daune profunde și de durată, expunând în același timp reclamantul la un risc juridic semnificativ și la daune reputaționale”, a precizat xAI în proces. Sursa Foto: Profimedia/X

Parlamentarii francezi aprobă legea morții asistate după ani de dezbateri. Dreptul este acordat în condiții stricte

Adunarea Națională a Franței a votat pentru crearea unui drept la moarte asistată în condiții stricte, notează BBC. Proiectul, respins de trei ori de Senat Parlamentarii au votat pentru a susține proiectul de lege. Acesta fusese respins de trei ori de camera superioară a parlamentului, Senatul. Proiectul de lege urmează să fie trimis Consiliului Constituțional al Franței pentru examinare, înainte ca acesta să poată deveni lege, potrivit sursei. Ce prevede proiectul de lege Proietcul ar permite moartea asistată pentru adulții francezi cu o boală „gravă și incurabilă”. Potrivit acestuia, boala trebuie să le pună viața în pericol, „într-un stadiu avansat sau terminal”. Boala ar trebui să îi lase într-o suferință fizică sau psihologică constantă, insuportabilă sau rezistentă la tratament. Pacientul ar trebui să „își manifeste în mod liber intenția” unui medic. Apoi, acesta ar lua o decizie după consultație în termen de 15 zile. După două zile de reflecție, pacientul ar trebui să-și administreze singur o substanță letală. Dacă nu ar fi putut face acest lucru, un medic sau o asistentă medicală ar putea să îi administreze substanța în locul său, conform sursei citate. Mai multe țări din Europa au adoptat o lege similară Votul de miercuri înseamnă că Franța s-ar putea alătura mai multor țări europene care au dezincriminat sinuciderea asistată sub o anumită formă. O dezbatere la fel de lungă are loc în Regatul Unit. Un proiect de lege privind legalizarea sinuciderii asistate în Anglia și Țara Galilor a stagnat la începutul acestui an. Proiectul urmează să revină în Parlament în septembrie. Olanda și Belgia au legalizat moartea asistată în 2002 pentru persoanele cu suferințe insuportabile din cauza unor boli incurabile. Mai multe alte țări europene au adoptat ulterior legi, iar Elveția permite de mult timp sinuciderea asistată, dacă persoana care asistă acționează în mod altruist, mai arată sursa. Subiectul este unul controversat în Franța În Franța, problema a fost extrem de controversată din punct de vedere politic. A atras opoziția Bisericii Catolice și a unor părți ale profesiei medicale. Legea fost aprobată de patru ori în Adunarea Națională. Totuși, camera superioară, dominată de partide de dreapta, a respins-o de trei ori. Cu toate acestea, sondajele de opinie sugerează că o mare majoritate a francezilor susțin oferirea persoanelor bolnave în fază terminală a opțiunii de îngrijire paliativă sau sinucidere asistată. Președintele Emmanuel Macron a susținut de mult timp acest proiect de lege. Totuși, decizia sa de a convoca alegeri anticipate în urmă cu doi ani a cauzat o întârziere semnificativă a procesului, potrivit aceleiași surse.

Cutremur la vârful armatei ucrainene. Zelenski îl înlătură pe ministrul Apărării după doar șase luni. Decizia provoacă apeluri la proteste

Decizia a fost luată după o reuniune desfășurată miercuri, 15 iulie, între Zelenski și conducerea militară a Ucrainei. Fedorov și-a confirmat ulterior plecarea printr-un mesaj public, în care a declarat că a fost „o mare onoare” să conducă Ministerul Apărării. Înlocuirea trebuie oficializată prin votul Radei Supreme, Parlamentul de la Kiev. Zelenski intenționează să îl propună pentru funcția de ministru al Apărării pe actualul ministru de Interne, Ihor Klimenko, nominalizarea urmând să fie supusă votului joi, 16 iulie. Conflict între ministru și comandantul armatei Surse politice și analiști ucraineni, citați de presa de al Kiev, susțin că motivul principal al îndepărtării lui Fedorov ar fi conflictul cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cei doi ar fi avut viziuni fundamental diferite asupra reformării armatei. Fedorov, fost ministru al Transformării Digitale, încerca să introducă un sistem de conducere bazat pe tehnologie, responsabilitate managerială și restructurarea aparatului birocratic. Sîrski este văzut de criticii săi drept reprezentantul unei școli militare tradiționale, formate în perioada sovietică. Un parlamentar din partidul lui Zelenski a declarat pentru Kyiv Independent că disputa dintre cei doi „a depășit toate limitele”. Un veteran ucrainean a descris situația drept un conflict între „un tânăr tehnocrat și un general provenit dintr-o școală militară în mare parte postsovietică”. Zelenski ar fi invocat, de asemenea, problemele legate de mobilizare și de activitatea centrelor de recrutare. Președintele i-ar fi cerut viitorului ministru să se concentreze asupra acestor două domenii și a insistat că armata și Ministerul Apărării trebuie să fie „unite” și „pe aceeași lungime de undă”. Reformele rămase neterminate Mihailo Fedorov preluase conducerea Ministerului Apărării în ianuarie 2026 și fusese unul dintre puținii oficiali ai administrației Zelenski care beneficiau de susținere atât din partea partidului de guvernământ, cât și din partea unei părți a opoziției. În mesajul publicat după demitere, Fedorov a enumerat peste 20 de realizări, printre care blocarea accesului forțelor ruse la sistemele Starlink, atacurile asupra logisticii militare ruse din Crimeea ocupată și lansarea unor reforme controversate în interiorul ministerului. Fostul ministru a recunoscut însă că nu a reușit să transforme complet instituția potrivit standardelor NATO, să reformeze sistemul de achiziții militare și să creeze o cultură reală a responsabilității. Presa internațională notează că Fedorov devenise una dintre figurile centrale ale transformării tehnologice a armatei ucrainene, prin extinderea utilizării dronelor și prin relațiile dezvoltate cu marile companii occidentale din domeniul tehnologiei. Înlăturarea sa, după numai aproximativ șase luni, riscă să încetinească reformele și să amplifice instabilitatea din conducerea militară. Apeluri la manifestații la Kiev Decizia lui Zelenski a provocat reacții dure în rândul unor activiști, veterani și reprezentanți ai societății civile. Au apărut inclusiv apeluri la manifestații pașnice la Kiev împotriva demiterii lui Fedorov și a schimbărilor repetate făcute de președinte în conducerea statului. Criticii avertizează că înlocuirea frecventă a miniștrilor Apărării poate produce haos administrativ în plin război și poate afecta încrederea populației în instituțiile statului. Serhii Sternenko, fost consilier al lui Fedorov și unul dintre cei mai cunoscuți activiști ucraineni, a anunțat că nu va mai colabora cu Ministerul Apărării. El a susținut că obstacolele birocratice și opoziția celor care nu doreau reformarea armatei l-au împiedicat pe Fedorov să își ducă proiectele la capăt. Ihor Klimenko, omul ales de Zelenski pentru a prelua portofoliul Apărării, a condus Poliția Națională între 2019 și 2023 și a devenit ministru de Interne după moartea predecesorului său, Denis Monastîrski. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Klimenko ar fi fost surprins de propunerea președintelui, dar consideră că, în calitate de ofițer, ordinul comandantului suprem trebuie respectat.

Trump pariază pe boom-ul centrelor de date: Vor crea mai multe locuri de muncă

Donald Trump a scris într-o postare de pe platforma The Truth Social că susține construirea centrelor de date la scară largă,  în Statele Unite.În ciuda temerilor exprimate pe rețelele de socializare privind impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii, președintele american susține că centrele de date vor furniza mai multe locuri de muncă în viitor și bani pentru taxe. Liderul de la Casa Albă chiar a comparat profitul care l-ar putea genera centrele de date cu „aurul topit”.  Loading … „Una dintre cele mai mari forțe motrice pentru locuri de muncă în viitor sunt centrele de date. Sunt mari, puternice, îndrăznețe și mașini de făcut bani pentru statul în care sunt construite.”, a spus președintele. Trump l-a acuzat pe guvernatorul statului New York, Kathy Hochul de la Partidul Democrat, pentru oprirea construirii centrelor de date. „Guvernatorul Kathy Hochul, din motive politice, a închis toate centrele de date construite sau care urmează să fie construite în statul New York.Aceste companii sunt acum căutate în Alabama, Florida, Texas, Arizona și multe alte state. Atât taxele, cât și locurile de muncă se ridică la AUR LICHID! Statul New York a luat o decizie teribilă. Toate aceste venituri și alte beneficii vor merge către statele roșii și unele albastre, unde centrele de date sunt căutate ca niște vaci de muls, cu taxe mai mici și locuri de muncă record.” Președintele mai spune că centrele de date nu necesită decât apă și energie electrică pentru care vor plăti. „Acestea trebuie să își plătească propria apă și energie electrică, iar orice rest se întoarce la stat și comunitatea locală.Centrele de date sunt VICTORII extraordinare pentru statele și comunitățile care au norocul să le obțină.New York-ul ar trebui să își schimbe politica IMEDIAT. Democraților radicali de stânga nu trebuie să li se permită să ne facă să pierdem centrele de date, inteligența artificială și toată această tehnologie nouă incredibilă, în favoarea Chinei și a altor țări!”, a scris președintele. Sursa Foto: Envato

Sentimentul rus al beției se extinde: campanie de dezinformare pe rețelele poloneze cu ucraineni beți, pusă la cale de Moscova

Autoritățile ucrainene acuză Rusia că desfășoară o nouă campanie de dezinformare pe rețelele sociale din Polonia, folosind un videoclip manipulat care pretinde că arată doi ucraineni beți provocând scandal într-un autobuz polonez. Potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, imaginile au fost filmate, în realitate, în Rusia, iar distribuirea lor face parte dintr-o operațiune menită să tensioneze relațiile dintre polonezi și ucraineni. Police in southern Poland arrested a man for verbally assaulting and threatening several Ukrainian children on a city bus. The incident occurred in Bielsko-Biała when the suspect began shouting xenophobic insults at the young passengers. A 12-year-old Ukrainian girl recorded the… pic.twitter.com/OVfWjbPhDB — TVP World (@TVPWorld_com) July 14, 2026 Imaginile, cu subtitrări, au fost manipulate și au provocat comentarii numeroase ale polonezilor revoltați Videoclipul, însoțit de subtitrări în limba polonă, prezintă doi bărbați fără cămașă, aflați în stare de ebrietate, care cântă zgomotos în limba rusă. Înregistrarea este însoțită de numeroase comentarii aparent publicate de utilizatori polonezi revoltați. Analiștii susțin însă că imaginile au fost manipulate și că o parte dintre reacțiile online provin de la rețele de boți. Potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, autobuzul din imagini este un model utilizat pe scară largă în Rusia, iar prin geamurile acestuia pot fi observate steaguri tricolore rusești. Instituția afirmă că filmarea a fost realizată în orașul Iaroslavl, la nord-est de Moscova, și a apărut pentru prima dată la începutul lunii iunie. Campania a apărut după un incident real din Polonia Difuzarea videoclipului are loc la scurt timp după un incident autentic petrecut în orașul polonez Bielsko-Biała, unde un bărbat de 54 de ani a fost arestat după ce a insultat și a agresat verbal două adolescente ucrainene într-un autobuz. Cazul a provocat numeroase reacții pe rețelele sociale, iar specialiștii în combaterea dezinformării susțin că o parte dintre mesajele anti-ucrainene au fost amplificate artificial de conturi coordonate. ONG-ul Res Futura, specializat în monitorizarea dezinformării, a raportat că multe dintre comentariile ostile proveneau de pe aceleași conturi, care publicau simultan mesaje aproape identice pe mai multe platforme. La rândul său, Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării a anunțat că a detectat „un nivel neobișnuit de ridicat de activitate a rețelelor de boți ruși” în discuțiile generate de incident. Acuzații privind o campanie de dezinformare bazată pe inteligență artificială Potrivit autorităților ucrainene, videoclipul manipulat și activitatea coordonată a boților fac parte dintr-o campanie mai amplă de dezinformare desfășurată de Rusia. Scopul acesteia ar fi alimentarea sentimentelor anti-ucrainene în Polonia și deteriorarea relațiilor dintre cele două state. Analiștii spun că numeroase comentarii făceau trimitere la disputele istorice dintre Varșovia și Kiev privind masacrele comise asupra polonezilor de naționaliștii ucraineni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării susține că Moscova desfășoară în prezent o campanie de amploare pentru „incitarea la ostilitate între Ucraina și Polonia”, folosind inclusiv conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Uniunea Europeană pregătește până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare cu Ucraina

Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european citat de TVP World. Anunțul vine într-un moment în care Bruxelles-ul își intensifică sprijinul pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic, în contextul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Inițiativa urmărește consolidarea capacităților de producție ale industriei de apărare și dezvoltarea unor proiecte comune între companii europene și ucrainene. Cum ar putea fi împărțite fondurile Potrivit sursei citate, pachetul financiar ar putea fi alcătuit din mai multe instrumente europene de finanțare. Cea mai mare parte, până la 10 miliarde de euro, ar urma să provină din împrumuturile acordate prin mecanismul SAFE. Alte două miliarde de euro ar putea fi alocate printr-o nouă finanțare a Comisiei Europene, iar aproximativ șase miliarde de euro ar putea proveni din Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility), utilizat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea partenerilor în domeniul securității și apărării. În total, valoarea fondurilor disponibile pentru proiectele comune de apărare ar putea ajunge la 18 miliarde de euro, în funcție de aprobarea mecanismelor de finanțare și de interesul statelor participante. Interes din partea companiilor și statelor membre Potrivit oficialului european, 19 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program. De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare. Prin această colaborare, Bruxelles-ul urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și creșterea capacității de producție într-un context marcat de cererea tot mai mare pentru echipamente militare. Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev Anunțul privind viitorul pachet de finanțare coincide cu vizita efectuată la Kiev de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cea de-a unsprezecea deplasare a acesteia în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina a reușit să își consolideze capacitățile militare și că urmează noi măsuri pentru integrarea industriilor de apărare ale Uniunii Europene și Ucrainei. „Este un moment special. Ucraina și-a construit un impuls militar puternic. Situația începe să se schimbe”, a transmis președinta Comisiei Europene. Aceasta a precizat că, pe lângă noile inițiative privind industria de apărare, discuțiile de la Kiev vor viza și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pregătirile pentru sezonul rece, în contextul provocărilor generate de război și de securitatea infrastructurii energetice.

Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate

„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.