Sentimentul rus al beției se extinde: campanie de dezinformare pe rețelele poloneze cu ucraineni beți, pusă la cale de Moscova
Autoritățile ucrainene acuză Rusia că desfășoară o nouă campanie de dezinformare pe rețelele sociale din Polonia, folosind un videoclip manipulat care pretinde că arată doi ucraineni beți provocând scandal într-un autobuz polonez. Potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, imaginile au fost filmate, în realitate, în Rusia, iar distribuirea lor face parte dintr-o operațiune menită să tensioneze relațiile dintre polonezi și ucraineni. Police in southern Poland arrested a man for verbally assaulting and threatening several Ukrainian children on a city bus. The incident occurred in Bielsko-Biała when the suspect began shouting xenophobic insults at the young passengers. A 12-year-old Ukrainian girl recorded the… pic.twitter.com/OVfWjbPhDB — TVP World (@TVPWorld_com) July 14, 2026 Imaginile, cu subtitrări, au fost manipulate și au provocat comentarii numeroase ale polonezilor revoltați Videoclipul, însoțit de subtitrări în limba polonă, prezintă doi bărbați fără cămașă, aflați în stare de ebrietate, care cântă zgomotos în limba rusă. Înregistrarea este însoțită de numeroase comentarii aparent publicate de utilizatori polonezi revoltați. Analiștii susțin însă că imaginile au fost manipulate și că o parte dintre reacțiile online provin de la rețele de boți. Potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, autobuzul din imagini este un model utilizat pe scară largă în Rusia, iar prin geamurile acestuia pot fi observate steaguri tricolore rusești. Instituția afirmă că filmarea a fost realizată în orașul Iaroslavl, la nord-est de Moscova, și a apărut pentru prima dată la începutul lunii iunie. Campania a apărut după un incident real din Polonia Difuzarea videoclipului are loc la scurt timp după un incident autentic petrecut în orașul polonez Bielsko-Biała, unde un bărbat de 54 de ani a fost arestat după ce a insultat și a agresat verbal două adolescente ucrainene într-un autobuz. Cazul a provocat numeroase reacții pe rețelele sociale, iar specialiștii în combaterea dezinformării susțin că o parte dintre mesajele anti-ucrainene au fost amplificate artificial de conturi coordonate. ONG-ul Res Futura, specializat în monitorizarea dezinformării, a raportat că multe dintre comentariile ostile proveneau de pe aceleași conturi, care publicau simultan mesaje aproape identice pe mai multe platforme. La rândul său, Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării a anunțat că a detectat „un nivel neobișnuit de ridicat de activitate a rețelelor de boți ruși” în discuțiile generate de incident. Acuzații privind o campanie de dezinformare bazată pe inteligență artificială Potrivit autorităților ucrainene, videoclipul manipulat și activitatea coordonată a boților fac parte dintr-o campanie mai amplă de dezinformare desfășurată de Rusia. Scopul acesteia ar fi alimentarea sentimentelor anti-ucrainene în Polonia și deteriorarea relațiilor dintre cele două state. Analiștii spun că numeroase comentarii făceau trimitere la disputele istorice dintre Varșovia și Kiev privind masacrele comise asupra polonezilor de naționaliștii ucraineni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării susține că Moscova desfășoară în prezent o campanie de amploare pentru „incitarea la ostilitate între Ucraina și Polonia”, folosind inclusiv conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Uniunea Europeană pregătește până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare cu Ucraina
Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european citat de TVP World. Anunțul vine într-un moment în care Bruxelles-ul își intensifică sprijinul pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic, în contextul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Inițiativa urmărește consolidarea capacităților de producție ale industriei de apărare și dezvoltarea unor proiecte comune între companii europene și ucrainene. Cum ar putea fi împărțite fondurile Potrivit sursei citate, pachetul financiar ar putea fi alcătuit din mai multe instrumente europene de finanțare. Cea mai mare parte, până la 10 miliarde de euro, ar urma să provină din împrumuturile acordate prin mecanismul SAFE. Alte două miliarde de euro ar putea fi alocate printr-o nouă finanțare a Comisiei Europene, iar aproximativ șase miliarde de euro ar putea proveni din Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility), utilizat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea partenerilor în domeniul securității și apărării. În total, valoarea fondurilor disponibile pentru proiectele comune de apărare ar putea ajunge la 18 miliarde de euro, în funcție de aprobarea mecanismelor de finanțare și de interesul statelor participante. Interes din partea companiilor și statelor membre Potrivit oficialului european, 19 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program. De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare. Prin această colaborare, Bruxelles-ul urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și creșterea capacității de producție într-un context marcat de cererea tot mai mare pentru echipamente militare. Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev Anunțul privind viitorul pachet de finanțare coincide cu vizita efectuată la Kiev de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cea de-a unsprezecea deplasare a acesteia în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina a reușit să își consolideze capacitățile militare și că urmează noi măsuri pentru integrarea industriilor de apărare ale Uniunii Europene și Ucrainei. „Este un moment special. Ucraina și-a construit un impuls militar puternic. Situația începe să se schimbe”, a transmis președinta Comisiei Europene. Aceasta a precizat că, pe lângă noile inițiative privind industria de apărare, discuțiile de la Kiev vor viza și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pregătirile pentru sezonul rece, în contextul provocărilor generate de război și de securitatea infrastructurii energetice.
Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate
„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.
Donald Trump anunță că proiectul de sancțiuni împotriva Rusiei ar putea fi aplicat și împotriva Iranului și grupării Hezbollah
„Urmează să includă Iranul, ceea ce este un lucru foarte important. S-ar putea să includă și Hezbollah”, a spus Trump despre proiectul de legi privind sancționare a Rusiei, potrivit CNN. Trump a precizat că proiectul are „șanse mari” să fie adoptat după finalizarea detaliilor legislative și a afirmat că inițiativa reprezintă și un omagiu adus senatorului republican Lindsey Graham, care a fost un susținător important al legii. „Lindsey și-a dorit asta foarte mult. Asta este în onoarea lui Lindsey”, a declarat Trump. Proiectul legislativ, elaborat de mai multe luni de senatori republicani și democrați, prevede impunerea de sancțiuni și împotriva statelor care continuă să desfășoare relații comerciale cu Rusia, inclusiv prin achiziționarea de petrol și gaze naturale, pe fondul refuzului Moscovei de a negocia un acord de pace cu Ucraina. Vinerea trecută, senatorul Lindsey Graham, aflat într-o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că a ajuns la un acord cu administrația prezidențială pentru avansarea proiectului de lege și îi oferă președintelui Donald Trump noi instrumente pentru a exercita presiuni în vederea incheierii conflictului. Senatorul Lindsey Graham a încetat din viață sâmbătă, la vârsta de 71 de ani în urma unei boli scurte și subite. În urma decesului său, guvernatorul Carolinei de Sud, Henry McMaster, a numit-o pe Darline Graham Nordone, sora acestuia pentru continuarea mandatului său.
Caniculă și praf saharian în Italia. Patru orașe sunt sub alertă roșie, iar temperaturile urcă la 45 de grade
Patru orașe din Italia se află marți sub alertă roșie din cauza căldurii: Torino, Brescia, Florența și Brescia. Temperaturile cresc progresiv sub influența anticiclonului african, potrivit meteorologilor citați. Vârful celui de-al treilea val de căldură al sezonului este așteptat joi și vineri. În Sardinia se pot înregistra până la 45 de grade în acele zile, potrivit Corriere. Praf saharian pe cerul Italiei Sirocco din sud aduce și un nor de praf saharian pe cerul Italiei. Meteorologul Lorenzo Tedici, de la iLMeteo.it, a explicat efectele acestui fenomen asupra temperaturilor. Praful saharian poate reduce temperatura diurnă cu până la un grad Celsius, potrivit specialistului. În același timp, temperaturile nocturne pot crește din cauza „efectului de pătură”. Acest efect împiedică căldura acumulată în sol să se disperseze în atmosferă pe timpul nopții. De altfel, marți se anunță soare și căldură intensă pe întreaga peninsulă italiană. În nord va fi mai multă nebulozitate, dar cu precipitații reduse, mai ales în zonele alpine. În centrul și sudul țării, soarele și căldura sufocantă vor domina. Temperaturile maxime vor ajunge la 39 de grade în orașe și peste 42 de grade în Sardinia. Unsprezece orașe se află sub alertă portocalie din cauza căldurii și a umidității ridicate. Printre acestea se numără Genova, Verona, Bologna, Ancona, Viterbo, Roma și Rieti. Lista include, de asemenea, Latina, Frosinone, Campobasso și Cagliari. Ce urmează în zilele următoare Miercuri, anticiclonul african va da primele semne de slăbire parțială în zona de nord. Vremea va fi inițial frumoasă, apoi vor apărea nori și furtuni spre seară în nord-est. Fenomenele se vor extinde dinspre Alpi către Prealpi și câmpiile din centrul-estul țării. În restul Italiei, vremea va rămâne stabilă și însorită, potrivit prognozelor pentru miercuri. Joi, presiunea atmosferică va rămâne instabilă în zonele alpine și prealpine din est. Acolo sunt așteptate furtuni, local de intensitate puternică. În restul țării va predomina însă vremea frumoasă, stabilă și însorită, potrivit meteorologilor.
Japonia riscă o criză fără precedent în familia imperială. De ce prințesa Aiko nu poate urca pe tron, deși majoritatea japonezilor o susțin
În timp ce numeroase monarhii europene au renunțat la regulile care favorizau exclusiv bărbații, Japonia continuă să aplice o lege veche de peste un secol, deși tot mai mulți experți și cetățeni cer schimbarea acesteia, scrie CNN. Familia imperială se confruntă cu o criză de succesiune Monarhia japoneză, considerată cea mai veche din lume, are în prezent doar trei persoane care pot moșteni tronul. Împăratul Naruhito are o singură fiică, prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, însă legislația actuală îi interzice să devină împărăteasă exclusiv din cauza sexului său. Cei trei succesori eligibili sunt: prințul Hitachi, unchiul împăratului, în vârstă de 90 de ani; prințul moștenitor Akishino, fratele lui Naruhito, în vârstă de 60 de ani; prințul Hisahito, fiul lui Akishino, în vârstă de 19 ani și primul moștenitor de sex masculin ajuns la maturitate în ultimii 40 de ani. Această situație alimentează temerile privind viitorul instituției imperiale. Paradoxal, Constituția Japoniei nu interzice existența unei împărătese. Blocajul provine din Legea Casei Imperiale, adoptată în 1889, în perioada Meiji, care stabilește că doar descendenții de sex masculin pot moșteni Tronul Crizantemei. Istoricii atrag însă atenția că Japonia a avut în trecut opt împărătese, ceea ce contrazice argumentul potrivit căruia o femeie pe tron ar încălca tradiția. TOKYO, JAPONIA – 22 OCTOMBRIE: Prințesa moștenitoare Kiko a Japoniei sosește la ceremonia de proclamare în fața lumii a întronizării împăratului Naruhito la Palatul Imperial din Tokyo. Sursa foto: Reuters/Issei Kato/Pool / Anadolu Agency/ABACAPRESS.COM Profesorul Makoto Okawa, specialist în istoria familiei imperiale, susține că nu există o bază rațională pentru excluderea femeilor și consideră că această regulă reflectă mai degrabă o discriminare de gen decât o tradiție autentică. Guvernul preferă să readucă în familia imperială foști prinți decât să accepte o împărăteasă În loc să permită accesul femeilor la tron, guvernul condus de premierul Sanae Takaichi propune o altă soluție. Executivul dorește readucerea în familia imperială a unor descendenți ai ramurilor princiare desființate după Al Doilea Război Mondial, pentru a extinde numărul moștenitorilor de sex masculin. Proiectul urmează să fie aprobat de Parlament în această lună și nu prevede nicio posibilitate ca prințesa Aiko sau copiii unei prințese să poată moșteni tronul. În schimb, prințesele care se căsătoresc cu persoane din afara familiei imperiale vor putea rămâne în Casa Imperială pentru a îndeplini îndatoriri oficiale, însă descendenții lor nu vor avea drept de succesiune. Majoritatea japonezilor susțin ideea unei împărătese Sondajele realizate în ultimii ani arată că o mare parte a populației nu se opune ideii ca o femeie să devină împărăteasă. Susținătorii reformei amintesc că numeroase monarhii europene, inclusiv cea britanică, permit femeilor să urce pe tron, iar Japonia însăși a avut împărătese în trecut. Criticii sistemului actual consideră că excluderea femeilor riscă să agraveze criza de succesiune și să pună în pericol viitorul monarhiei. Pe de altă parte, conservatorii afirmă că păstrarea liniei masculine reprezintă fundamentul tradiției imperiale și avertizează că modificarea regulilor ar putea afecta legitimitatea instituției. Rolul familiei imperiale – simbol al unității naționale Familia imperială japoneză are în principal un rol ceremonial, însă rămâne unul dintre cele mai importante simboluri ale unității naționale într-o țară cu peste 120 de milioane de locuitori. Dacă actualele reguli vor rămâne neschimbate, Japonia va continua să depindă de un număr tot mai redus de moștenitori de sex masculin. Dezbaterea privind accesul femeilor la tron nu mai este doar o chestiune de egalitate de gen, ci una care privește însăși continuitatea celei mai vechi monarhii din lume.
Noapte de foc în Orientul Mijlociu. SUA atacă Iranul, iar traficul prin Ormuz se prăbușește. UPDATE: Două petroliere au fost lovite
UPDATE Un mort și opt răniți după ce două petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele amenință cu un răspuns Un membru al echipajului a murit, iar alte opt persoane au fost rănite după ce două petroliere au fost lovite de rachete iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite. Atacul marchează o nouă escaladare a conflictului din regiune și coincide cu reluarea bombardamentelor americane asupra Iranului. SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor. „Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM. În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă. Blocada porturilor iraniene începe marți seară Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România. Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze. Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare. Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue. Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale. „Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare. Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional. Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească. Iranul atacă baze americane din mai multe state Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania. Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene. Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană. Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial. Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă. Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona. Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale. Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.
Christopher Nolan respinge temerile legate de AI: Ideea că va înlocui creativitatea umană este o absurditate
Declarațiile au fost făcute în contextul promovării noului său film, „The Odyssey”, o adaptare cinematografică a epopeii lui Homer, care ajunge în această săptămână în cinematografe, mai scrie The Guardian. Nolan: Publicul nu îmbrățișează AI la fel ca investitorii Într-un interviu acordat AFP la Paris, regizorul premiat cu Oscar a remarcat diferența dintre entuziasmul companiilor tehnologice și reacția consumatorilor. „Nu am mai văzut o tehnologie adoptată atât de rapid de Wall Street, investitori și marile companii, dar respinsă atât de clar de public”, a spus Nolan. El a amintit și expresia „AI slop”, folosită mai ales de tineri pentru a descrie avalanșa de texte, imagini și videoclipuri generate automat, considerate de multe ori lipsite de valoare artistică sau de originalitate. Secvență din filmul The Odyssey. Sursa foto X „AI poate fi un instrument, nu un înlocuitor al oamenilor” Christopher Nolan recunoaște că inteligența artificială va avea aplicații utile în industria filmului, în special pentru dezvoltarea unor instrumente vizuale și tehnice. Totuși, el respinge categoric scenariul în care AI ar putea înlocui artiștii. „Cred că ideea că poate înlocui în totalitate ființele umane și creativitatea umană este o absurditate”, a declarat regizorul. Nolan avertiza încă din 2023 că dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie însoțită de responsabilitate din partea companiilor și angajatorilor. În opinia sa, tehnologia nu trebuie folosită pentru a evita răspunderea față de angajați sau pentru a reduce rolul creatorilor. AI rămâne un subiect sensibil la Hollywood Declarațiile vin într-un moment în care inteligența artificială continuă să provoace dezbateri aprinse în industria cinematografică. În ultimii ani, companii din domeniul tehnologiei au susținut că AI ar putea prelua o parte dintre activitățile actorilor, scenariștilor sau operatorilor de imagine. Aceste perspective au reprezentat unul dintre motivele grevei istorice de la Hollywood din 2023, când scenariștii și actorii au cerut garanții privind utilizarea inteligenței artificiale în producțiile cinematografice. Controverse înainte de lansarea filmului „The Odyssey” Noul film al lui Nolan, realizat cu un buget estimat la 250 de milioane de dolari și filmat în mai multe locații din zona Mediteranei, a fost deja în centrul unor controverse. Regizorul a fost criticat de Elon Musk și de mai multe voci conservatoare după alegerea actriței Lupita Nyong’o pentru rolul Elenei din Troia. Christopher Nolan a minimalizat însă polemica, afirmând că astfel de reacții apar înainte ca publicul să vadă efectiv filmul. „Discuțiile care au loc înainte ca oamenii să vadă filmul sunt irelevante, pentru că nimeni dintre cei implicați nu știe încă ce este, de fapt, filmul”, a spus regizorul. El a amintit că a trecut prin situații similare în perioada în care a realizat trilogia „Batman”, concluzionând că singura preocupare a unui cineast trebuie să fie interpretarea cât mai fidelă și personală a operei originale.
SUA: O persoană a fost ucisă într-un schimb de focuri în care au fost implicați agenți ICE
„În această dimineață a avut loc un schimb de focuri în Biddeford. O persoană a fost ucisă. Agenția ICE a fost implicată”, a anunțat președintele Camerei Reprezentanților din statul Maine, Ryan Fecteau, citat de AFP. Potrivit acestuia, ancheta privind circumstanțele producerii incidentului va fi desfășurată de poliția statului Maine, cu sprijinul Biroului Federal de Investigații (FBI). Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS), instituția în cadrul căreia activează ICE, nu a comentat incidentul. Acesta nu este primul incident în urma căruia cetățeni ai Statelor Unit își pierd viața în conflicte cu agenți ICE. Săptămâna trecută, un cetățean mexican aflat în Statele Unite a fost împușcat mortal în timpul unei operațiuni desfășurate în Houston, Texas. De asemenea, la începutul anului curent, în cadrul unei acțiuni mai ample împotriva imigrației ilegale, desfășurate în Minneapolis, Minnesota, agenții ICE au ucis pe Renee Good și Alex Pretti. Incidentele au generat un val masiv de proteste care s-a încheiat după ce ICE a decis retragerea unui număr mare de agenți și ulterior încheierea operațiunii.
Europa se pregătește pentru veri de 55C. Eurostar își reproiectează noile trenuri din cauza schimbărilor climatice
Decizia vine după valurile de căldură extreme care au afectat Europa în această vară și au provocat perturbări importante în transportul feroviar, mai scrie Euronews. Trenuri proiectate pentru clima următoarelor decenii Noile trenuri cu etaj, construite de grupul francez Alstom, urmau să fie capabile să funcționeze la temperaturi de până la 45°C. Între timp, Eurostar a decis să modernizeze sistemele de climatizare pentru a face față unor temperaturi de până la 55°C. „Am decis să echipăm noua flotă de până la 50 de trenuri Celestia cu sisteme de aer condiționat capabile să funcționeze la temperaturi de până la 55 de grade. Trenurile vor intra în serviciu în 2031 și vor circula până în anii 2060, așa că este esențial să fim pregătiți pentru viitor”, a transmis un purtător de cuvânt al companiei. Tren Eurostar. Sursa foto: X/Eurostar Canicula a afectat deja serviciile Eurostar Operatorul a luat această decizie după ce valurile de căldură au provocat probleme în rețeaua sa. Pe 25 iunie, patru curse dintre Londra și Paris au fost anulate din cauza temperaturilor extreme. Franța s-a numărat printre cele mai afectate țări. Localitatea Pissos, din sud-vestul țării, a înregistrat în luna iunie 44,3°C, cea mai ridicată temperatură consemnată vreodată în Franța. Capacitate mai mare și rute noi Trenurile Celestia vor avea aproximativ 200 de metri lungime și vor putea transporta până la 540 de pasageri, cu aproximativ 20% mai mult decât garniturile actuale. Ele vor fi primele trenuri cu etaj care vor circula prin Tunelul Canalului Mânecii și pe rețeaua britanică de mare viteză. În afara rutelor actuale, Eurostar intenționează să introducă legături directe și către Geneva și Frankfurt. Compania a comandat deja 30 de trenuri și are opțiunea de a achiziționa încă 20, în condițiile în care își propune să transporte anual aproximativ 30 de milioane de pasageri. Schimbările climatice obligă infrastructura să se adapteze Decizia Eurostar reflectă modul în care infrastructura europeană începe să fie reproiectată pentru a face față unor fenomene meteorologice considerate până de curând excepționale. Compania estimează că noile trenuri vor rămâne în exploatare până în anii 2060, motiv pentru care investițiile sunt realizate având în vedere un climat semnificativ mai cald decât cel de astăzi.