Myanmar organizează primele alegeri generale după lovitura de stat din 2021
Junta militară care a preluat puterea în 2021, printr-o lovitură de stat, a calificat alegerile drept o șansă a statului pentru schimbare. Potrivit presei de stat, alegerile „vor întoarce o nouă pagină pentru Myanmar, schimbând narațiunea de la o țară afectată de conflicte și crize la un nou capitol al speranței pentru construirea păcii și reconstrucția economiei”. Alegerile sunt contestate puternic de Organizația Națiunilor Unite, o parte din statele occidentale și organizații pentru drepturile omului. Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a avertizat că scrutinul are loc într-un climat de violență și represiune. „Nu există condiții care să permită exercitarea libertății de exprimare, asociere sau întrunire pașnică, necesare pentru o participare semnificativă a populației”, a declarat acesta. Partidele politice anti-juntă nu participă la scrutin, iar fosta lideră civilă Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, rămâne în detenție, după ce partidul său, Liga Națională pentru Democrație, a fost dizolvat. Alegerile se desfășoară în trei etape. Prima rundă are loc duminică, urmând alte două pe 11 și 25 ianuarie, acoperind 265 dintre cele 330 de zone administrative din țară, deși autoritățile nu dețin complet controlul asupra tuturor zonelor. Experții consideră că în aceste condiții, partidul Uniunea Solidarității și Dezvoltării, partid apropiat armatei, condus de generali retrași este favorit să revină la putere. Formațiunea a înscris aproximativ o cincime din totalul candidaților.
Australia: Un bărbat a fost pus sub acuzare după ce a afișat simboluri naziste în public
„A fost dus la secția de poliție și acuzat de afișare publică, cu bună știință, a unui simbol nazist, fără nicio scuză, și de provocarea expunerii unui simbol nazist interzis într-un loc public”, se arată în comunicatul emis sâmbătă de autoritățile australiene. Incidentul a avut loc miercuri, pe 24 decembrie, pe o plajă din Newcastle din New South Wales. Potrivit unui martor la fața locului, bărbatul purta tatuaje asociate cu ideologia supremației albe, inclusiv simboluri ale SS-ului nazist. Potrivit observatorului, bărbatul vorbea zgomotos și afișa în mod ostentativ tatuajele de pe picior. Acesta a fotografiat tatuajele și a anunțat autoritățile despre incident. „Cu toții trebuie să fim cei mai buni australieni care putem fi în acest moment, să dăm dovadă de solidaritate și unitate și să taxăm rasismul și fascismul ori de câte ori le întâlnim”, a transmis acesta. Bărbatul a fost eliberat pe cauțiune și urmează să se prezinte în fața Tribunalului Local din Newcastle la data de 22 ianuarie 2026. Guvernul australian a anunțat înăsprirea legislației privind incitarea la ură, pe fondul atacului de la plaja Bondi care a vizat un eveniment de Hanukkah. În urma atacului, 15 persoane au murit și alte 20 au fost rănite.
Sârbii nu prea mai vor să adere la Uniunea Europeană, după ce în urmă cu 15 ani sprijinul era de 70%. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj
Sprijinul populaţiei Serbiei pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană este în scădere, la patru ani de la deschiderea negocierilor de aderare. Acum, doar puţin peste o treime dintre sârbi mai susţin intrarea ţării lor în blocul comunitar, conform rezultatelor celui mai recent sondaj, prezentat sâmbătă de Tanjug și citat de Agerpres. Sondajul, realizat de portalul Suvremena politika, arată că 35,8% dintre sârbi ar vota pentru aderarea la UE dacă săptămâna viitoare ar avea loc un referendum, în timp ce 33% ar vota împreună. Sprijinul este mai ridicat în rândul electoratului tânăr, în timp ce 22,4% din sârbi sunt indecişi. Sondajul de opinie, realizat în perioada 3-11 decembrie pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane, arată că opoziţia cea mai redusă faţă de aderarea la UE (18,7%) este în rândul categoriei de vârstă 18-29 de ani, iar dintre persoanele cu vârste peste 70 de ani doar 20% sprijină intrarea ţării lor în Uniunea Europeană. Drapelul Serbiei În urmă cu 15 ani, aproximativ 70% dintre sârbi sprijineau aderarea ţării lor la UE, proporţia rămânând peste 50% timp de mulţi ani. Ea era de 57% în august 2022 şi a scăzut la 43% în decembrie acelaşi an.
Marea Britanie încheie acorduri de returnare a migranților cu două state din Africa
Guvernul a anunțat că Angola și Namibia au fost de acord să își îmbunătățească procedurile de returnare a cetățenilor lor aflați ilegal pe teritoriul Regatului Unit, respectând ceea ce autoritățile britanice au numit „standardul de aur” în materie de cooperare. Ministra de Interne, Shabana Mahmood, a declarat: „Ne așteptăm ca țările să respecte regulile. Dacă unul dintre cetățenii lor nu are dreptul să fie aici, trebuie să-l primească înapoi. Le mulțumesc Angolei și Namibiei și le salut cooperarea. Acum este momentul ca Republica Democrată Congo să facă ceea ce trebuie. Luați-vă cetățenii înapoi sau pierdeți privilegiul de a intra în țara noastră”. Demersurile au fost realizate după ce ministra de Interne, în luna noiembrie, a anunțat că statele care refuză repatrierea migranților și a infractorilor respinși de autoritățile britanice vor suferi măsuri precum interdicții de viză. Privind relația cu Republica Democrată Congo, oficialii britanici au anunțat că în ciuda unui contact limitat, statul nu a răspuns adecvat solicitărilor, precizând că dacă situația nu se îmbunătățește, s-ar putea ajunge la o suspendare totală a vizelor. Potrivit ministerului de Interne, din iulie 2024, aproximativ 50.000 de persoane fără drept de ședere au fost deportate din Regatul Unit, ceea ce reprezintă o creștere de 23% față de perioada anterioară. În același interval, peste 7.000 de infractori străini au fost returnați în țările de origine.
Un oficial ucrainean dezvăluie care sunt planurile Rusiei pentru 2026: Acesta este visul lor
Kirilo Budanov, șeful Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (DIU), a declarat, într-un interviu pentru Suspilne, că obiectivul Rusiei, pe termen scurt, privind războiul din Ucraina, este acela de a cuceri teritoriul Donbasului și al regiunii Zaporojie, scrie Ukrainska Pravda. „Acestea (obiectivele rușilor pentru viitorul apropiat – n.r.) sunt clar definite în planurile lor militare. Este vorba despre o încercare de a obține controlul deplin asupra regiunii Donețk, de a avansa cât mai mult în regiunea Dnipropetrovsk și de a continua operațiunile în regiunile Zaporojie și Herson. Ei nu au ascuns niciodată acest lucru. (…) În esență, sarcina pentru 2026 este Donbas și regiunea Zaporojie”, a spus Budanov în cadrul interviului, potrivit sursei citate. Budanov a fost întrebat dacă obiectivul Rusiei vizează întreaga regiune Zaporojie, iar acesta a oferit un răspuns scurt, dar la obiect. „Acesta este visul lor”, a spus oficialul ucrainean. Acesta a evidențiat faptul că planul de mobilizare al Rusiei pentru 2025 era de 403.000 de persoane, iar acest prag a fost atins la începutul lunii decembrie. Întrebat cât timp va putea Rusia să mențină recrutarea de trupe la acest nivel, Budanov a subliniat că cifrele arată că acțiunile de mobilizare „ar putea continua pentru o perioadă destul de lungă”. În același timp, Budanov consideră că dificultățile economice ale Rusiei nu vor afecta câmpul de luptă, însă „vor afecta în totalitate poziția acesteia cu privire la încheierea războiului”.
O țară NATO investește 2 miliarde de euro în sisteme anti-drone, pe fondul amenințărilor Rusiei
Polonia intenționează să finalizeze un sistem anti-drone de-a lungul frontierelor sale estice în termen de doi ani, a declarat un înalt oficial din domeniul apărării. Decizia vine după o incursiune masivă a vehiculelor aeriene de luptă ruse fără pilot în spațiul aerian polonez la începutul acestui an. „Ne așteptăm să avem primele capacități ale sistemului în aproximativ șase luni, poate chiar mai devreme. Iar sistemul complet va fi finalizat în 24 de luni”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, pentru The Guardian. Noile sisteme de apărare aeriană vor fi finanțate în mare parte din fonduri europene în cadrul programului de împrumuturi pentru apărare SAFE (Security Action for Europe), precum și din contribuții la bugetul de stat. În plus, acestea vor fi integrate într-o linie de protecție mai veche, care a fost construită acum zece ani. Această mobilizare vine ca răspuns la incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian polonez pe parcursul acestui an. De asemenea, Polonia a început să construiască garduri la granița cu Belarus pentru a combate migrația ilegală. Au fost instalate garduri din sârmă ghimpată, urmând mai apoi să fie înlocuite cu garduri de oțel cu o înălțime de 5,5 metri. În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a riscurilor militare directe, Polonia a trecut la fortificarea de tip militar și a început să construiască șanțuri antitanc, bariere de beton de tip „dinți de dragon”, zone cu sârmă ghimpată și a fortificat podurile pentru a susține vehiculele grele. Polonia și-a majorat cheltuielile pentru apărare la 4,7% din PIB, pe fondul temerilor continue legate de operațiunile hibride ale Rusiei și de potențialele amenințări militare la adresa țării.
Zelenski avertizează că Rusia va contesta legitimitatea viitoarelor alegeri din Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia se pregătește să catalogheze viitoarele alegeri prezidențiale din Ucraina drept fraudate, chiar înainte ca acestea să aibă loc. Afirmația președintelui ucrainean apare în contextul în care Kievul începe pregătirile pentru un scrutin amânat din cauza războiului. Zelenski a spus că Moscova vrea să ceară drept de vot pentru ucrainenii aflați pe teritoriul Rusiei și în regiunile ucrainene ocupate, la alegerile prezidențiale și la un posibil referendum legat de un acord de pace. Sâmbătă, înainte de plecarea în Statele Unite pentru întâlnirea cu președintele Donald Trump, liderul ucrainean le-a spus jurnaliștilor că a aflat aceste informații în urma unei informări primite în aceeași zi de la Serviciul de Informații Externe al Ucrainei. Potrivit lui Volodimir Zelenski, conducerea de la Moscova a decis să insiste asupra participării la vot a ucrainenilor din zonele controlate de Rusia. Scopul acestui demers ar fi, ulterior, contestarea procesului electoral pe motiv că alegătorii nu au avut acces corect la vot. „Rusiei nu-i pasă cum își transmite mesajul despre ilegitimitatea autorităților ucrainene. Rusia însăși este ilegitimă și, prin urmare, va emite mesaje corespunzătoare despre ilegitimitatea conducerii ucrainene.”, a declarat Volodimir Zelenski. Kremlinul a pus sub semnul întrebării legitimitatea mandatului lui Zelenski, deoarece nu au avut loc alegeri după expirarea mandatului său de cinci ani. Autoritățile de la Kiev au răspuns că organizarea alegerilor este imposibilă sub legea marțială, aflată în vigoare de la începutul invaziei rusești. Alegerile ar fi o posibilă componentă a unui acord de pace sau de încetare a focului discutat de Ucraina cu Statele Unite ale Americii. Procesul rămâne complicat din cauza teritoriilor ocupate și a milioanelor de refugiați ucraineni din afara țării. Zelenski a mai spus sâmbătă că este „pregătit politic” pentru alegeri și că nu „se agață de scaunul său”, dar numai atunci când Ucraina va avea garanții solide de securitate din partea Occidentului. „Trebuie să existe un cer sigur și securitate peste tot pe teritoriul nostru, cel puțin pe perioada alegerilor sau pe perioada unui referendum. Trebuie să existe o pregătire legală pentru ca alegerile să fie apoi recunoscute ca fiind legitime”, a spus el, înaintea întâlnirii cu Donald Trump în Florida.
Taiwanul, lovit de un cutremur cu magnitudinea 7. Momentul, surprins de camerele video
Cutremurul cu magnitudinea 7 s-a produs la o adâncime de 73 de kilometri și a zguduit clădirile din capitala Taipei, a declarat administrația. Intensitatea seismului a fost de categoria 4, ceea ce înseamnă că ar putea exista pagube minore, relatează Reuters. Guvernul orașului Taipei a declarat că nu au fost raportate pagube majore imediat după cutremur, însă au fost raportate câteva scurgeri de gaz și apă și pagube minore la clădiri. În urma producerii seismului, peste 3.000 de locuințe din Yilan au rămas fără curent electric pentru scurt timp, mai relevă sursa citată. A 6.6-magnitude earthquake struck the waters off Yilan County, #Taiwan, at 11:05 pm on December 28, with a focal depth of 60 kilometers. #earthquake pic.twitter.com/IcCZTepQcm — Shanghai Daily (@shanghaidaily) December 27, 2025 Totodată, administrația meteorologică a declarat că populația ar trebui să fie în alertă pentru replici cu magnitudinea între 5,5 și 6 în perioada următoare. Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a declarat într-o postare pe rețelele sociale că autoritățile au situația sub control și a îndemnat populația să fie în alertă pentru replici. Taiwanul se află în apropierea joncțiunii a două plăci tectonice și este predispus la cutremure. Peste 100 de persoane au murit într-un cutremur în sudul Taiwanului în 2016, iar un cutremur cu magnitudinea de 7,3 a ucis peste 2.000 de persoane în 1999.
Germania: Trafic aerian perturbat la Hanovra, după apariția unor drone neidentificate în zonă
Traficul aerian de pe aeroportul din Hanovra, din nordul Germaniei, a fost întrerupt vineri seara și sâmbătă, după ce în zonă au fost detectate drone. Anunțul a fost făcut sâmbătă de un purtător de cuvânt al aeroportului din Hanovra, potrivit Deutsche Welle (DW). Traficul aerian a fost întrerupt pentru câteva ore începând de vineri seara, fiind necesară devierea a șapte aeronave către Paderborn, Bremen, Dusseldorf, Frankfurt și alte destinații, relevă sursa citată. În plus, alte două zboruri nu au aterizat la Hanovra din cauza măsurilor de securitate și, prin urmare, nu au putut decola sâmbătă. Acestea erau conexiuni către Frankfurt și Paris, care au trebuit să fie anulate, mai scrie DW. Momentan, nu există informații despre originea dronelor. Publicația locală Hannoversche Allgemeine Zeitung (HAZ) a raportat că în zonă au fost observate cel puțin cinci drone. Prima dronă a fost văzută la o altitudine de aproximativ 80 de metri în apropierea unui aerodrom, iar cel puțin puțin două drone s-au apropiat de aeroportul din Hanovra o oră mai târziu. Acest incident vine după ce luna trecută, aeroportul din Hanovra a mai fost închis timp de 45 de minute din cauza observării unei drone. Incursiunile neautorizate ale dronelor au perturbat serviciile la mai multe aeroporturi germane în ultimele luni. Suspiciunile au căzut asupra Rusiei, însă fără a fi furnizate dovezi în acest sens.
Zelenski a discutat cu Mark Carney înaintea întrevederii cu Donald Trump în Florida
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat vineri că va avea o întâlnire cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, în Florida, în acest weekend. Tot vineri, Volodimir Zelenski a transmis pe rețelele de socializare că a avut o convorbire telefonică cu prim-ministrul Canadei, Mark Carney, înaintea acestei întâlniri, conform AP. El a descris discuția drept „o conversație foarte bună”. Biroul prim-ministrului a publicat o declarație oficială în care a prezentat principalele idei discutate de cei doi lideri. Documentul a inclus mențiuni despre cât de importantă este păstrarea „presiunii asupra Rusiei” în contextul negocierilor aflate în desfășurare. „Prim-ministrul a confirmat angajamentul Canadei față de Ucraina pe parcursul acestor negocieri și a subliniat necesitatea de a menține presiunea asupra Rusiei pentru a negocia”, a declarat biroul premierului. „Canada rămâne angajată, prin intermediul Coaliției Voluntare, pentru a promova eforturile comune pentru securitatea și redresarea Ucrainei. Prim-ministrul și președintele au convenit să rămână în contact strâns și regulat.”, se mai arată în aceeași declarație. Zelenski a declarat jurnaliștilor că, în cadrul discuțiilor de duminică, va aborda cu Donald Trump subiectul garanțiilor de securitate pentru Ucraina. El a precizat că planul în 20 de puncte aflat pe masa negocierilor „este gata în proporție de aproximativ 90%”. Președintele ucrainean a menționat și existența unui „acord economic”, dar a spus că nu poate spune „dacă ceva va fi finalizat până la sfârșit”. De asemenea, delegația ucraineană va aduce în discuție „problemele teritoriale”. Rusia a cerut ca Ucraina să renunțe la teritoriile pe care le mai controlează în Donbas, solicitare care a fost respinsă de Kiev. Rusia a ocupat cea mai mare parte a regiunii Luhansk și aproximativ 70% din regiunea Donețk, cele două zone care formează Donbasul. Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina „ar dori ca europenii să fie implicați”, însă a spus că este rezervat legat de realizarea acestui lucru într-un interval scurt. „Trebuie, fără îndoială, să găsim un format în viitorul apropiat în care nu numai Ucraina și SUA să fie prezente, ci și Europa să fie reprezentată”, a spus Zelenski.