Anchetă de corupție în Ucraina. Activitatea NABU ar fi fost blocată de forțele de securitate
Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) a anunțat sâmbătă că anchetatorii săi s-au confruntat cu piedici serioase în timpul unor acțiuni oficiale de investigare. Potrivit instituției, ofițeri ai securității statului au intervenit în cadrul unei anchete care vizează posibile fapte de corupție ce implică membri ai parlamentului, scrie POLITICO. Într-un mesaj publicat pe canalul oficial de Telegram, NABU a transmis că „angajații Direcției de Protecție a Statului se opun detectivilor NABU în timpul acțiunilor de investigație” și că „accesul detectivilor este restricționat”. Instituția a declarat că „obstrucționarea acțiunilor de investigație constituie o încălcare directă a legii”. Reprezentanții NABU au precizat că activitățile aveau loc în cadrul unui dosar penal aflat în desfășurare, sub supravegherea Parchetului Special Anticorupție. Nu au fost oferite detalii despre persoanele care au dispus restricțiile și nici despre durata acestora. În această perioadă, agențiile anticorupție din Ucraina au extins ancheta privind o presupusă schemă de mituire în care sunt implicați membri ai Radei Supreme, parlamentul țării. Sâmbătă dimineață, NABU și SAP au anunțat descoperirea unei rețele infracționale organizate, formată inclusiv din parlamentari în funcție, care ar fi primit bani pentru a vota în favoarea unor decizii legislative. Anchetatorii susțin că mecanismul funcționa în mod repetat și că ar fi implicat și alți intermediari. Autoritățile nu au făcut publice numele parlamentarilor vizați și au transmis că informații suplimentare vor apărea după încheierea anchetei. Procurorii analizează mai multe voturi și posibile beneficii ilegale, fiecare caz urmând să fie evaluat conform legii, scrie POLITICO. NABU a fost creată după protestele din Maidan din 2014 și este considerată de partenerii occidentali ai Kievului un element esențial în lupta împotriva corupției.
Elveția nu se poate apăra de un atac pe scară largă, avertizează șeful armatei
Elveția este pregătită pentru atacuri ale „actorilor non-statali” asupra infrastructurii critice și pentru atacuri cibernetice, însă armata se confruntă în continuare cu probleme majore în materie de echipamente, a spus Thomas Suessli într-un interviu acordat cotidianului NZZ. „Ceea ce nu putem face este să ne apărăm împotriva amenințărilor de la distanță sau chiar împotriva unui atac pe scară largă asupra țării noastre”, a declarat Suessli, care urmează să își încheie mandatul la sfârșitul acestui an. „Este împovărător să știi că, într-o situație de urgență reală, doar o treime dintre soldați ar fi complet echipați”, a mai spus el, într-un interviu publicat sâmbătă. Elveția își majorează cheltuielile pentru apărare, modernizează artileria și sistemele terestre și înlocuiește avioanele de luptă vechi cu F-35A. Planul este însă afectat de depășiri de costuri, iar criticii contestă cheltuielile pentru artilerie și muniții, pe fondul constrângerilor bugetare. Neutralitatea nu garantează securitatea Suessli a spus că atitudinea față de armată nu s-a schimbat semnificativ, în pofida războiului din Ucraina și a eforturilor Rusiei de a destabiliza Europa. El a pus acest lucru pe seama distanței Elveției față de conflict, a lipsei unei experiențe recente de război și a credinței eronate că neutralitatea oferă protecție. „Dar acest lucru este incorect din punct de vedere istoric. Există mai multe țări neutre care erau neînarmate și care au fost atrase în război. Neutralitatea are valoare doar dacă poate fi apărată cu arme”, a afirmat el. Elveția s-a angajat să majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la aproximativ 1% din PIB în jurul anului 2032, de la circa 0,7% în prezent, mult sub nivelul de 5% convenit de statele NATO. În acest ritm, armata elvețiană ar deveni pe deplin operațională abia în jurul anului 2050. „Este prea târziu, având în vedere amenințarea”, a spus Suessli.
Viitorul dulcelui care nu afectează indicele glicemic: tehnologia va transforma complet modul în care oamenii consumă zahăr
Industria alimentară se află într-un punct de cotitură, iar îndulcitorii fără zahăr devin tot mai relevanți pentru consumatorii preocupați de sănătate. Într-un interviu recent, reprezentanți ai companiei dsm‑firmenich au explicat cum tehnologia de fermentație precisă permite crearea unor alternative la zahăr care păstrează gustul dulce autentic, fără a adăuga calorii sau a afecta indicele glicemic, scrie Foodingredientsfirst. Fermentația precisă: cheia noilor îndulcitori Fermentația precisă folosește microorganisme pentru a produce ingrediente identice cu cele naturale, dar în mod controlat și sustenabil. „Această metodă ne permite să creăm molecule care se găsesc în mod natural în zahăr sau alte plante, dar fără efectele nedorite ale caloriilor”, explică echipa dsm‑firmenich. Practic, este posibil să obții același gust dulce, dar cu un impact minim asupra sănătății și mediului. Produse mai sănătoase, dar la fel de gustoase Pentru consumatori, avantajul este clar: produse dulci care nu cresc nivelul zahărului din sânge și nu contribuie la excesul caloric. „Ne concentrăm pe păstrarea experienței gustative – oamenii vor să simtă aceeași dulceață ca în produsele tradiționale”, adaugă reprezentanții companiei. Pe lângă beneficiile pentru sănătate, fermentația precisă este mai prietenoasă cu mediul. Aceasta reduce dependența de culturi agricole intensive, care consumă resurse și pot avea impact asupra biodiversității. Compania vizează extinderea acestui tip de ingrediente în diverse categorii alimentare, de la băuturi și dulciuri până la produse de patiserie și lactate. Reprezentanții dsm‑firmenich cred că tehnologia va transforma complet modul în care oamenii consumă zahăr. În următorii ani, multe produse tradiționale ar putea fi înlocuite treptat cu alternative mai sănătoase, fără compromisuri la nivel de gust. „Consumatorii își doresc alegeri mai bune pentru sănătatea lor, fără să renunțe la experiența plăcută a gustului dulce. Fermentația precisă ne oferă instrumentele pentru a realiza acest lucru”, subliniază experții companiei.
137 de venezueleni deportați de americani în El Salvador cer despăgubiri de la SUA
Venezuelenii au organizat o conferință de presă la Caracas și au anunțat că doresc să își reabiliteze numele în SUA. Este vorba despre 137 dintre cei 252 de venezueleni deportați din Statele Unite și închiși timp de câteva luni într-o închisoare din El Salvador, potrivit Le Figaro. O instanță federală din Washington a cerut săptămâna aceasta administrației Trump să elaboreze un plan care să permită migranților deportați să beneficieze de un proces echitabil după transferul lor în El Salvador. Decizia instanței federale se referă la 137 dintre cei 252 de venezueleni fără acte care au fost acuzați că sunt membri ai unei bande. Ei au fost capturați și trimiși la centrul de detenție din El Salvador, unde ar fi fost torturați. Administrația americană i-a deportat pe acești bărbați, invocând o Lege a Inamicului Străin din 1798, rar utilizată. Migranții venezueleni au fost eliberați după patru luni și s-au întors în Venezuela. Președintele salvadorian Nayib Bukele a construit centrul de detenție Cecot pentru a-i încarcera pe cei mai periculoși criminali, ca parte a propriului său război împotriva bandelor. Administrația Trump i-a plătit președintelui din El Salvador, Nayib Bukele, 6 milioane de dolari pentru a-i ține pe migranții venezueleni după gratii. Decizia a fost condamnată de organizațiile pentru drepturile omului. Caracas a deschis o anchetă care vizează presupuse crime împotriva umanității.
Sindicatele din Marea Britanie cer legături economice mai strânse cu Uniunea Europeană
Paul Nowak, secretar general al Congresului Sindicatelor din Marea Britanie (TUC), a declarat că premierul Keir Starmer ar trebui să construiască „cea mai strânsă relație economică și politică posibilă cu Europa”, atât din motive geopolitice, cât și pentru a face viața mai accesibilă din punct de vedere financiar pentru lucrători. Apel pentru o relație mai strânsă cu UE „Ultimele 12 luni au demonstrat că Administrația de la Casa Albă nu este aliatul de încredere despre care credeam întotdeauna că este, așa că trebuie să ai relația potrivită cu cel mai mare partener comercial al tău”, a declarat el pentru Financial Times. Nowak a spus că guvernul britanic ar trebui să „analizeze toate opțiunile pentru a îmbunătăți relația cu Uniunea Europeană, inclusiv o uniune vamală”. Un astfel de acord ar însemna că o parte sau toate bunurile ar putea fi comercializate între Regatul Unit și UE fără controale vamale, însă ar limita totodată capacitatea Marii Britanii de a încheia alte acorduri comerciale. Barierele comerciale, impact asupra investițiilor și costului vieții În prezent, barierele comerciale nu doar că descurajează investițiile în Marea Britanie, ci sporesc și presiunile legate de costul vieții, a afirmat Nowak. „Din punctul meu de vedere, este vorba despre protejarea locurilor de muncă de calitate din Regatul Unit și a lanțurilor de aprovizionare, dar și despre un impact practic asupra prețurilor din supermarketuri”, a spus el. El a mai spus că TUC, care reprezintă 47 de sindicate, pledează de mult timp pentru legături mai strânse cu UE. Declarațiile vin după comentariile ministrului britanic al Sănătății, Wes Streeting, care a spus săptămâna trecută că Marea Britanie a suferit o „lovitură economică masivă” din cauza Brexitului și că cea mai bună modalitate de a stimula creșterea economică ar fi „o relație comercială mai profundă cu UE”.
Rusia amplasează rachete hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din Belarus
Doi cercetători americani au stabilit, folosind imagini din satelit, că Rusia ar putea desfășura noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din estul Belarusului. Această mișcare ar putea consolida capacitatea Moscovei de a ataca ținte din Europa. Analiza cercetătorilor este asemănătoare cu concluzia serviciilor de informații americane, susține o sursă. Jeffrey Lewis de la Institutul de Studii Internaționale din Middlebury, California, și Decker Eveleth de la organizația de cercetare și analiză CNA din Virginia, au identificat, folosind imagini din satelit de la Planet Labs, dovezi care sugerează desfășurarea de rachete Oreshnik. Implicată este o fostă bază aeriană de lângă Krichev, la aproximativ 307 kilometri est de Minsk, 478 de kilometri sud-vest de Moscova și 2.098 de kilometri de Paris. Potrivit celor doi cercetători, probabilitatea ca acest amplasament să găzduiască cel puțin câteva lansatoare mobile este de 90%, anunță Le Figaro. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat intenția de a desfășura în Belarus rachete Oreshnik , cu o rază de acțiune estimată la 5.500 km. Totuși, amănunte despre acest lucru nu au fost făcute publice. Rusia adoptă o nouă strategie În noiembrie 2024, Rusia a folosit pentru prima dată racheta Oreshnik, fără focos nuclear, pentru a lovi o fabrică militară din orașul Dnipro, din centrul Ucrainei. Moscova susține că rachetele sunt imposibil de interceptat, viteza lor depășind Mach 10. John Foreman, expert la Chatham House și fost atașat britanic al apărării la Moscova și Kiev, explică faptul că rușii vor să „extindă raza lor de acțiune în inima Europei” și să contracareze desfășurarea viitoare a rachetelor convenționale americane, inclusiv a rachetei hipersonice Dark Eagle, în Germania. Desfășurarea rachetelor are loc cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea tratatului New START din 2010, ultimul acord bilateral care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două mari puteri nucleare. În urma unei întâlniri din decembrie 2024 cu președintele Alexander Lukașenko, Vladimir Putin a anunțat că rachetele Oreshnik ar putea fi staționate în Belarus în a doua jumătate a anului. Aceasta marchează prima desfășurare de arme nucleare rusești în afara teritoriului său de la Războiul Rece încoace. Lukașenko a spus săptămâna trecută că primele rachete au fost amplasate, fără a specifica locul, și că maximum zece unități Oreshnik ar putea fi în țară. Cercetătorii americani estimează că amplasamentul identificat poate găzdui doar trei lansatoare, ceea ce sugerează că alte rachete ar fi poziționate în altă parte a Belarusului.
Cambodgia raportează atacuri aeriene thailandeze în timp ce cele două țări poartă discuții de pace
Ministerul Apărării din Cambodgia a declarat că Thailanda a trimis avioane de vânătoare F-16 pentru a arunca patru bombe sâmbătă dimineață asupra unui obiectiv din Serei Saophoan, în provincia Banteay Meanchey, potrivit AP. Vineri, Cambodgia raportase un atac similar. În urma atacului 40 de bombe au lovit satul Chok Chey din aceeași provincie. Au fost distruse case și infrastructură, fără a fi raportate victime. Armata thailandeză a confirmat atacul de vineri. A menționat că operațiunea comună armată–aviație a fost desfășurată pentru a proteja provincia Sa Kaeo din Thailanda, care se învecinează cu Banteay Meanchey și unde cele două țări revendică teritorii suprapuse. Air Marshal Jackkrit Thammavichai a precizat că atacul a avut loc după ce armata thailandeză a constatat că civilii fuseseră evacuați din zonă. Dispute teritoriale îndelungate de-a lungul graniței au fost cauza principală a tensiunilor care au degenerat în confruntări deschise în iulie. Medierea prim-ministrului malaezian Anwar Ibrahim, sprijinită de presiunea președintelui american Donald Trump, a condus la un armistițiu fragil după cinci zile de lupte. Fiecare parte consideră acțiunile militare curente ca fiind de autoapărare și acuză cealaltă de încălcarea armistițiului. Până în prezent, Thailanda a pierdut 26 de soldați și un civil. Alte 44 de persoane civile au murit ca efecte colaterale. Cambodgia nu a emis o cifră oficială pentru pierderile militare. Dar, raportează 30 de civili uciși și 90 răniți. Sute de mii de persoane au fost evacuate din zonele afectate de ambele părți ale graniței.
Senatul Argentinei aprobă bugetul pe 2026, o victorie politică pentru președintele Javier Milei
Bugetul aprobat prevede cheltuieli totale de aproximativ 101,8 miliarde de dolari (echivalentul a 148.000 de miliarde de pesos argentinieni). Autoritățile mizează pe o creștere economică de 5% în 2026, potrivit Reuters. Documentul anticipează, de asemenea, o rată anuală a inflației de 10,1%, în scădere puternică față de nivelurile înregistrate în ultimii ani. Un element central al planului fiscal este atingerea unui excedent bugetar primar de 1,2% din produsul intern brut. Obiectiv care stă la baza strategiei de austeritate promovate de președintele Milei pentru reducerea deficitului și restabilirea echilibrelor macroeconomice. Bugetul include măsuri controversate Adoptarea bugetului vine după succesul partidului prezidențial la alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului din octombrie și marchează primul test major al influenței crescute a lui Milei în Congres. Până acum, guvernul argentinian a funcționat pe baza unor bugete reportate, în contextul unei fragmentări politice accentuate. Cu toate acestea, aliații președintelui nu au reușit să elimine majorările de cheltuieli pentru plăți de dizabilitate și finanțarea universităților, aprobate anterior de legislatori. Analiștii subliniază că, în pofida câștigurilor politice recente, Milei rămâne nevoit să negocieze cu blocurile de opoziție pentru a-și promova agenda de reforme. Bugetul include și măsuri controversate, precum eliminarea pragurilor minime de finanțare pentru educație și cercetare, precum și noi condiții pentru alocările destinate universităților publice. Pentru investitori, votul din Senat este perceput drept un semnal de stabilitate și de continuitate a reformelor economice orientate spre piață, chiar dacă incertitudinile politice nu au dispărut complet.
Somalia condamnă recunoașterea Somalilandului ca stat independent de către Israel
Într-un comunicat al Ministerului de Externe din Somalia, preluat de AFP, decizia Israelului este catalogată drept un „atac deliberat” la adresa suveranității sale. Și riscă să submineze pacea și stabilitatea regională. Mai multe state au condamnat la rândul lor această hotărâre. Uniunea Africană a transmis că „respinge ferm” gestul Israelului. Și avertizează că orice tentativă de a submina „unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Somaliei” creează un precedent periculos pentru întregul continent. Președintele Comisiei UA, Mahamoud Ali Youssouf, a subliniat că Somaliland „rămâne parte integrantă a Republicii Federale Somalia”, stat membru al organizației panafricane. Israel a anunțat vineri recunoașterea oficială a Republicii Somaliland ca stat independent Anterior, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu anunțase că acesta a decis „recunoașterea oficială a Republicii Somaliland ca stat independent și suveran”. Potrivit comunicatului, decizia se înscrie „în spiritul Acordurilor Abraham”, care au dus la normalizarea relațiilor dintre Israel și mai multe state arabe în timpul primului mandat al lui Donald Trump la președinția SUA. Netanyahu l-a invitat, totodată, pe președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, într-o vizită oficială. Liderul de la Hargeisa a salutat decizia Israelului, afirmând într-un mesaj publicat pe platforma X că este vorba despre începutul unui „parteneriat strategic” și descriind momentul drept „istoric”. El a adăugat că Somaliland este pregătit să se alăture Acordurilor Abraham. În capitala Somalilandului, Hargeisa, sute de oameni au ieșit în stradă pentru a sărbători, fluturând steagurile regiunii separatiste. Reacții și din partea altor aliați ai Somaliei Reacțiile negative nu au întârziat să apară. Turcia, aliat apropiat al Somaliei, a condamnat inițiativa Israelului. A considerat-o „o ingerință directă în afacerile interne ale Somaliei”, în linie cu o politică „expansionistă”. Și Egipt a anunțat că ministrul său de Externe a discutat cu omologii din Turcia, Somalia și Djibouti. Și-a exprimat sprijinul deplin pentru unitatea și integritatea teritorială a Somaliei. Într-o convorbire telefonică făcută publică, Benjamin Netanyahu i-a transmis lui Abdullahi că noua relație ar putea deschide oportunități economice importante. În plus, a promis că va informa administrația Trump despre dorința Somalilandului de a adera la Acordurile Abraham. Autoproclamat stat independent din 1991, Somaliland are propriile instituții, monedă, pașapoarte și forțe armate și ocupă o poziție strategică la Golful Aden. Totuși, lipsa recunoașterii internaționale a menținut regiunea într-o izolare profundă, cu acces limitat la finanțare, ajutor extern și investiții. Analiștii consideră că motivele Israelului sunt în mare parte strategice. Regiunea Mării Roșii este de interes major pentru securitatea statului israelian, inclusiv în contextul tensiunilor cu rebelii houthi din Yemen.
Israel, prima țară care recunoaște oficial Somaliland ca stat independent
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a declarat vineri că statul israelian recunoaște în mod oficial „statul independent şi suveran” Somaliland. Aceasta este prima recunoaștere internațională a acestei republici autoproclamate, apărută după separarea de Somalia. Până în prezent, niciun alt stat din lume nu a oferit o astfel de recunoaștere, potrivit AFP. „Premierul Netanyahu, şeful său al diplomaţiei (Gideon) Saar şi preşedintele Republicii Somaliland au semnat o declaraţie comună şi reciprocă”, au transmis serviciile de presă ale Guvernului israelian într-un comunicat oficial. Somaliland funcționează separat de Somalia de mai mulți ani, cu propriile instituții și conducere, însă fără recunoaștere internațională. The Prime Minister announced today the official recognition of the Republic of Somaliland as an independent and sovereign state. Prime Minister Netanyahu, Foreign Minister Sa’ar, and the President of the Republic of Somaliland signed a joint and mutual declaration. pic.twitter.com/M0AeTs5oxY — Prime Minister of Israel (@IsraeliPM) December 26, 2025