Zelenski afirmă că Rusia folosește teritoriul Belarusului pentru a ocoli apărarea Ucrainei
Potrivit lui Zelenski, armata rusă ar amplasa echipamente militare pe clădiri rezidențiale din localități belaruse aflate în apropierea graniței cu Ucraina. Acestea ar include antene și alte sisteme instalate pe acoperișurile unor blocuri de locuințe. Ar fi folosite pentru ghidarea dronelor de tip Shahed către ținte din vestul Ucrainei. „Observăm că rușii încearcă să evite pozițiile noastre de interceptare prin teritoriul Belarusului. Acest lucru este riscant pentru Belarus”, a scris Zelenski pe Telegram, după o reuniune a conducerii militare ucrainene, potrivit Reuters. El a adăugat că această practică reprezintă „un dispreț total față de viața umană”. Totodată, a cerut autorităților de la Minsk să înceteze astfel de acțiuni. Rusia a folosit teritoriul Belarusului pentru lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Belarus rămâne un aliat ferm al Moscovei. Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, a declarat însă în repetate rânduri că nu va trimite trupe belaruse în conflict. Zelenski amintește că Rusia desfășoară în Belarus un sistem de rachete balistice Zelenski a mai precizat că, în cadrul reuniunii militare, au fost analizate și modalități de finanțare a dronelor interceptoare, considerate de autoritățile de la Kiev drept una dintre cele mai eficiente și viabile soluții pentru contracararea atacurilor rusești cu drone, intensificate în ultimele luni. De asemenea, președintele ucrainean a amintit că Rusia ar fi desfășurat în Belarus sistemul de rachete balistice Oreshnik. Sistem despre care Kremlinul susține că este imposibil de interceptat, ceea ce ar putea spori capacitatea Moscovei de a lovi ținte din Europa.
Ucraina: Rusia continuă recrutarea de luptători străini pentru război
Rusia își continuă eforturile de recrutare a cetățenilor străini pentru conflictul din Ucraina, au anunțat oficiali ai serviciului de informații ucrainean, vineri. Doar în luna decembrie, peste 150 de persoane din 25 de țări au fost identificate ca fiind recrutate de armata rusă, iar aproximativ 200 se pregătesc să se alăture, a declarat Oleh Ivashchenko, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. El a explicat că recrutarea se concentrează în special în statele post-sovietice și în țările din Sudul Global, inclusiv Belarus, Tadjikistan, Uzbekistan, Cuba, Kenya și China. Ivashchenk a menționat că principalele motivații pentru străinii care se înrolează includ stimulente financiare, acces mai ușor la cetățenia rusă și amnistie pentru infracțiuni anterioare. „Moscova se joacă în mod intenționat cu instabilitatea economică a țărilor sărace și cu rutele legale limitate de migrație, transformând acești factori într-un mijloc de control și presiune”, a subliniat Ivashchenko. Potrivit oficialului ucrainean, recrutarea de luptători străini are și un scop politic mai larg. Acesta permite Kremlinului să prezinte conflictul ca o dispută care depășește dimensiunea bilaterală dintre Rusia și Ucraina. „Prezența cetățenilor din China, Cuba sau țări africane este folosită activ în narațiunile de propagandă ca dovadă a sprijinului din partea «lumii non-occidentale»”, a adăugat Ivashchenko. La începutul anului, Ministerul de Externe al Indiei a raportat că 202 de cetățeni indieni au fost recrutați în armata rusă din 2022, dintre care cel puțin 26 au fost uciși și șapte dați dispăruți. Până în octombrie, Rusia mobilizase peste 18.000 de cetățeni străini din 128 de țări, potrivit centrului de coordonare ucrainean pentru prizonieri de război. Nord-coreenii reprezintă cel mai mare grup de luptători străini care luptă pentru Rusia, a mai precizat agenția.
POLITICO. Donald Trump despre planul de pace: Zelenski nu are nimic până nu aprob eu
Președintele Donald Trump a afirmat vineri, într-un interviu exclusiv pentru POLITICO, că va avea ultimul cuvânt asupra oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, urmează să se întâlnească cu Trump duminică în Florida și a declarat reporterilor că va prezenta un nou plan de pace format din 20 de puncte. Cadrul propus include o zonă demilitarizată, iar discuțiile vor aborda, de asemenea, garanțiile de securitate oferite de Statele Unite. În interviul pentru POLITICO, Trump a părut însă puțin receptiv la ultima propunere a lui Zelenski și nu s-a grăbit să susțină propunerea președintelui ucrainean. „Nu are nimic până nu o voi aproba”, a spus Trump. „Așa că vom vedea ce are.” Totuși, el a menționat că așteaptă o întâlnire productivă și discuții promițătoare. „Cred că va merge bine cu el. Cred că va merge bine cu [Vladimir] Putin”, a declarat Trump, afirmând că se așteaptă să discute cu liderul rus „în curând, cât de mult îmi doresc”. Comentariile vin la o zi după discuția lui Zelenski cu trimisul special Steve Witkoff și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump, pe care Zelenski a numit-o „o conversație bună”. De asemenea, Donald Trump a discutat despre atacurile aeriene recente ale SUA împotriva ISIS în Nigeria. Președintele a spus pe rețelele de socializare că intervenția a fost o represalie pentru uciderea creștinilor „la niveluri nemaivăzute de mulți ani și chiar secole!” și că a fost amânată cu o zi pentru „a oferi un cadou de Crăciun”. „Intenționau să o facă mai devreme. Și am spus: «nu, hai să oferim un cadou de Crăciun»… Nu credeau că va veni asta, dar i-am lovit puternic. Fiecare tabără a fost decimată”, a spus Trump. Președintele Donald Trump a confirmat că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu îl va vizita în acest weekend. „Îi am pe Zelenski și pe Bibi. Toți vin. Toți vin. Ne respectă din nou țara”, a spus Trump. Potrivit NBC, Benjamin Netanyahu îl va informa pe Donald Trump despre amenințarea crescândă din partea Iranului. Întâlnirea lui Zelenski se va concentra și pe gestionarea centralei nucleare de la Zaporojia și pe controlul asupra regiunilor estice din Donbas revendicate de Moscova. Planul prezentat de Volodimir Zelenski, considerat o demonstrație de flexibilitate fără cedare de teritoriu, a primit puține reacții publice în Washington. Oferta de creare a unei zone demilitarizate vine cu condiția ca Rusia să retragă forțele dintr-o porțiune a regiunii Donețk. Rusia nu a indicat, însă, că ar accepta altceva decât controlul total asupra zonei, spunând foarte clar că sunt diferențe între părți. Totuși, Donald Trump a scos în evidență dificultățile economice actuale ale Rusiei. „Economia lor este într-o situație dificilă, foarte dificilă”, a spus Trump în interviu.
Jean-Louis Gasset, legendă a fotbalului francez, a murit la 72 de ani
Jean-Louis Gasset, personalitate importantă a fotbalului francez și antrenor secund al lui Laurent Blanc timp de mai mulți ani, a încetat din viață vineri dimineață, la vârsta de 72 de ani. Fost mijlocaș, care și-a petrecut întreaga carieră la Montpellier, Gasset a continuat în fotbal ca antrenor, alternând la început între rolul de secund, alături de Luis Fernandez, și cel de principal. El a colaborat mulți ani cu Laurent Blanc (între 2007-2016), pe care îl cunoștea din perioada când amândoi erau jucători la Montpellier. Colaborarea lor a început la Bordeaux, unde au obținut un titlu de campion al Franței în 2009, câștigând în același an și Cupa Ligii și Trofeul Campionilor. Indispensabil alături de Laurent Blanc, l-a urmat la echipa Franței și la PSG, unde a câștigat 3 campionate franceze, 3 Cupe ale Ligii, 2 Cupe ale Franței și 3 Trofee ale Campionilor. Relația lor profesională s-a încheiat în iunie 2016, când PSG i-a concediat pe amândoi. În ianuarie 2017, Gasset s-a despărțit de Laurent Blanc și a revenit ca antrenor principal la Montpellier. După o jumătate de sezon în care a salvat clubul de la retrogradare, a continuat doi ani la Saint-Étienne, apoi a preluat selecționata Coastei de Fildeș în 2022. La conducerea „Elefanților” timp de doi ani, aventura sa s-a încheiat după un eșec în faza grupelor la CAN 2024. Înlocuit de secundul său, Émerse Faé, Jean-Louis Gasset a urmărit de la distanță performanța echipei, care a trecut surprinzător în optimile de finală. O lună mai târziu, el a fost chemat de OM pentru a încheia sezonul, care s-a terminat pe locul 8. Deși anunțase retragerea, a revenit la Montpellier în sezonul trecut pentru a încerca să salveze echipa. După 21 de meciuri pe bancă, a părăsit clubul de comun acord.
Zelenski spune că este gata pentru un referendum asupra planului lui Trump privind încetarea focului
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri pentru Axios că speră la un acord cu președintele Donald Trump asupra unui cadru general pentru oprirea războiului. Cei doi președinți urmează să se întâlnească duminică pentru discuții, conform aceleiași surse. Volodimir Zelenski a afirmat că acceptă ideea unui referendum național asupra acestui plan, dacă Rusia își dă acordul pentru o încetare a focului de cel puțin 60 de zile. Președintele consideră acest interval necesar pentru organizarea votului în condiții corecte. Deși liderul ucrainean vorbește despre progrese importante, planul propus de Trump presupune concesii teritoriale dificile în estul țării. Zelenski a transmis că încearcă să obțină condiții mai bune și că are nevoie de sprijinul populației dacă nu reușește să ajungă la o poziție „puternică” în privința teritoriului. Partea americană vede disponibilitatea pentru referendum drept un pas major înainte. Totuși, Zelenski a declarat că un astfel de vot ridică probleme serioase politice, logistice și de securitate. Din acest motiv, consideră că un armistițiu de două luni „este minimul”. Un oficial american de rang înalt a declarat tot pentru Axios că Rusia înțelege nevoia unui armistițiu, dar preferă un termen mai scurt. Președintele ucrainean a declarat că nu știe încă dacă Moscova acceptă planul lui Trump. „Am unele informații, dar sunt în momentul în care vreau să cred doar în cuvintele liderilor”, a spus Zelenski. Referitor la garanțiile de securitate, Zelenski a precizat, în exclusivitate pentru Axios, că „suntem pregătiți cu aceste documente”, dar a menționat existența unor „chestiuni tehnice” care mai necesită discuții. Un punct important rămâne durata acordului de pace dintre state. Statele Unite ale Americii au propus 15 ani, cu opțiune de prelungire. „Cred că avem nevoie de mai mult de 15 ani”, a spus Volodimir Zelenski, care ar considera un „mare succes” un acord mai lung acceptat de Trump. El a confirmat că atât SUA, cât și Ucraina vor trimite acordurile către parlamentele lor pentru ratificare. Zelenski a spus că apreciază munca lui Steve Witkoff, Jared Kushner și a echipei sale, coordonată de consilierul pentru securitate națională Rustem Umerov. Zelenski a spus că vrea în continuare o poziție mai bună pe tema teritoriilor. Dacă planul impune o decizie „foarte dificilă”, el vede drept soluție prezentarea întregului plan, format din 20 de puncte, la referendum. El a comparat acest proces cu votul Brexit din Marea Britanie, dar într-un timp mult mai scurt.
Atacuri rusești în Uman și Harkov: cel puțin 2 morți și 14 răniți
Atacurile Rusiei asupra orașelor Uman și Harkov au ucis cel puțin două persoane și au rănit 14 persoane, au anunțat autoritățile locale vineri, 26 decembrie. Regiunea Harkov a fost vizată de trei bombe ghidate KAB, una dintre ele lovind orașul Harkov, a transmis guvernatorul Oleh Syniehubov, conform Kyiv Independent. Cel puțin două persoane și-au pierdut viața, iar alte opt, inclusiv o fetiță de 9 luni, au fost rănite, a precizat Oleh Syniehubov. Primarul din Harkov, Ihor Terehov, a afirmat că un atac a lovit „cel mai aglomerat drum” al orașului. „Mai multe mașini sunt în flăcări, iar geamurile clădirilor din apropiere au fost sparte. În mașinile care ardeau se aflau oameni”, a spus Ihor Terehov. Guvernatorul Oleh Syniehubov a declarat că la locul atacului nu există instalații militare, „doar clădiri civile”. În regiunea Cerkasî, centrul Ucrainei, orașul Uman a fost lovit de o rachetă vineri, rănind șase persoane, inclusiv doi copii, a declarat guvernatorul Ihor Tabyrets. „Conform datelor preliminare, cel puțin cincizeci de case au fost avariate”, a spus Tabyrets.
Venezuela eliberează 99 de prizonieri reținuți după protestele post-electorale
Statele Unite au acumulat o prezență militară masivă în Caraibe, au ucis zeci de persoane în atacuri asupra unor ambarcațiuni din apropierea coastei venezuelene, pe care le acuză că transportau droguri, și au confiscat două petroliere venezuelene încărcate cu țiței, scrie Reuters. Președintele Donald Trump a declarat că ar fi inteligent din partea lui Maduro să renunțe la putere. Sute de oameni din Caracas, capitala Venezuelei, și din alte părți ale țării sud-americane au ieșit în stradă după alegerile prezidențiale din iulie 2024, lovind în oale și tigăi și blocând drumurile, cerând ca opoziția să fie declarată câștigătoare. Cel puțin 2.000 de persoane au fost arestate în urma violențelor post-electorale, potrivit guvernului, al cărui procuror șef a anunțat în scurt timp eliberarea mai multor grupuri de deținuți, printre care zeci de persoane cu vârsta sub 18 ani. Autoritatea electorală și Curtea Supremă din Venezuela au declarat că Maduro a câștigat alegerile și că protestele au avut scopul de a submina victoria sa pentru un al treilea mandat de șase ani. În seara zilei de Crăciun, Ministerul Serviciilor Penitenciare a declarat pe rețelele de socializare că autoritățile „au decis să evalueze fiecare caz în parte și să acorde măsuri de precauție în conformitate cu legea, ceea ce a dus la eliberarea a 99 de cetățeni”. Acesta a afirmat că grupul a fost reținut „pentru participarea la acte de violență și incitare la ură după ziua alegerilor din 2024”. Comitetul pentru Libertatea Activistilor Sociali, o ONG locală, a declarat pe X că acest „număr nu corespunde realității”. Penal Forum, o altă organizație neguvernamentală, a declarat că a putut confirma eliberarea a doar 45 de persoane – 27 de bărbați, 15 femei și trei adolescenți, care fuseseră „reținuți în mod arbitrar din motive politice”. „Continuăm să verificăm alte cazuri posibile”, a declarat organizația. Guvernul lui Maduro susține că nu are prizonieri politici, ci „politicieni închiși” care încearcă să destabilizeze țara. La începutul lunii decembrie, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a declarat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva că represiunea spațiului civic în această țară sud-americană s-a intensificat, sufocând libertățile oamenilor, în timp ce jurnaliștii, activiștii, figurile opoziției și lucrătorii umanitari se confruntă cu amenințări, hărțuire și detenție arbitrară.
Volodimir Zelenski despre progresul Ucrainei înainte de discuțiile cu Trump: Planul este gata în proporție de 90%
UPDATE Zelenski spune că se va întâlni cu Trump duminică pentru a discuta despre teritoriul Ucrainei Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că intenționează să se întâlnească duminică cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a discuta cu acesta despre teritoriu și garanții de securitate „Această întâlnire are ca scop specific finalizarea tuturor aspectelor pe cât posibil”, a declarat Volodimir Zelenski, relatează Reuters. Știrea inițială Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Ucraina și partenerii săi au finalizat aproximativ 90% dintr-un plan de 20 de puncte care are ca obiectiv oprirea războiului. Declarația sa a venit înaintea unor discuții așteptate cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Într-o conversație cu jurnaliștii, desfășurată vineri prin WhatsApp, președintele Volodimir Zelenski a spus că apreciază activitatea echipelor implicate în negocieri. El a anunțat că mai multe documente importante sunt deja pregătite, inclusiv cele legate de garanțiile de securitate și reconstrucția de după război. „Echipele noastre au lucrat destul de bine. Le sunt recunoscător. Primele versiuni ale mai multor documente sunt gata. Există probleme care pot fi discutate doar la nivelul liderilor.”, a spus Zelenski, conform Kyiv Post. Un element esențial al planului îl reprezintă garanțiile de securitate pentru Ucraina. Președintele a precizat că textul actual este solid, dar încă necesită anumite schimbări. „Documentul este foarte bun. Se continuă munca serioasă”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a mai spus că partea din acord legată de pace, reconstrucție și relansare economică se află într-un stadiu avansat. „Ca să fiu sincer, planul în 20 de puncte la care am lucrat este gata în proporție de 90%. Sarcina noastră este să-l aducem la 100%. Nu este ușor și nimeni nu spune că se va întâmpla imediat. Dar fiecare întâlnire și fiecare conversație ne apropie de rezultatul dorit.”, a declarat Volodimir Zelenski. Anterior, liderul ucrainean a spus că se așteaptă la o întâlnire cu Donald Trump în perioada următoare, pentru discuții despre finalul războiului. „Nu pierdem nicio zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel, cu președintele Trump, în viitorul apropiat”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, adăugând că „multe s-ar putea decide înainte de Anul Nou”.
Visul unei femei, distrus de judecători: Nu poate avea copilul soțului decedat
O femeie din Florența solicitase acum patru ani Tribunalului să îi fie predată sperma soțului ei mort anterior în urma unui cancer. Pentru a împlini visul cuplului, bărbatul își conservase lichidul seminal la banca de spermă în cazul în care ar fi murit, dar și dacă ar fi rămas în viață. Știa că tratamentele împotriva unei tumori atât de agresive i-ar fi putut anula fertilitatea. Ce spune legea italiană Corriere della Sera reproduce cuvintele bărbatului, scrise manual în testamentul său, explicând motivele gestului care avea ca scop „să putem realiza visul nostru de a procrea un copil al nostru, chiar dacă eu aș lipsi”. În ciuda dorințelor sale clare, acel material nu poate fi predat femeii deoarece în Italia nu este permisă procrearea medical asistată (PMA) post-mortem. Asta chiar dacă, ca în acest caz, există un acord deplin și total, deoarece cei doi soți trebuie să fie neapărat amândoi în viață. „Eșantionul de spermă masculină umană crioconservat fusese depozitat pentru a permite procrearea, în eventualitatea unei viitoare sterilități a depunătorului, iar aceeași dispoziție testamentară făcuse referire explicită la conceperea unui copil după moartea sa”, se arată într-un pasaj al sentinței. Decizia tribunalului Există un „dar” important care a fost totuși blocat din fașă: legea italiană nu interzice, însă, ca sperma să poată fi predată (chiar dacă imposibil de utilizat). În teorie, prin urmare, femeia ar fi putut merge într-o altă țară unde este permisă procrearea post-mortem și să utilizeze lichidul seminal al soțului. Dar în sentința raportată de cotidian, Curtea de Apel din Florența a interzis femeii această posibilitate în concluziile sentinței sale. Curtea a precizat că femeia nu poate primi eșantionul nici măcar pentru alte scopuri în afara procreării – de exemplu, pentru a-l dona pentru cercetare științifică sau pentru a-l păstra ca o amintire personală a soțului decedat. Motivul? Soțul ei, când și-a crioconservat materialul genetic, a dat consimțământul doar pentru un singur scop specific: să aibă un copil. Nu a lăsat nicio altă instrucțiune sau aprobare pentru alte utilizări ale eșantionului. Prin urmare, judecătorii au hotărât că, în lipsa unui consimțământ explicit pentru alte scopuri, eșantionul nu poate fi predat femeii sub nicio formă și va trebui distrus. Prin urmare, cu excepția unei victorii (dacă va exista recurs) la Curtea de Casație, lichidul va trebui neapărat distrus.
Atac armat într-o fabrică din Japonia. Polițiștii anunță că sunt 14 victime și vorbesc despre utilizarea unui lichid necunoscut
14 persoane au fost rănite la o fabrică japoneză după un atac cu cuțitul, a declarat vineri un oficial al serviciilor de urgență citat de Le Figaro. Incidentul a avut loc vineri la o fabrică din centrul Japoniei. Mai mulți angajați au necesitat îngrijiri medicale. O persoană a fost reținută și este audiată. „14 persoane necesită îngrijiri medicale de urgență”, a declarat pentru AFP Tomoharu Sugiyama, șeful departamentului de pompieri Mishima din prefectura Shizuoka. El a relatat că a fost primit un apel în jurul orei locale 16:30. Solicitarea a venit de la o fabrică de cauciuc. Inițial s-a anunțat că „cinci sau șase persoane au fost înjunghiate” și că s-a folosit și un „lichid dintr-un spray”. Victimele au fost stropite cu un lichid neidentificat. Autoritățile încearcă să determine natura substanței utilizate. Atacurile violente sunt rare în Japonia În Japonia, criminalitatea violentă este extrem de rară. Țara are o legislație extrem de strictă privind armele de foc. Ocazional, au loc atacuri cu cuțitul și chiar împușcături.