Guvernul francez cere armistițiu de Crăciun în protestele fermierilor
Vineri, guvernul Franței a cerut fermierilor să respecte un armistițiu de Crăciun, avertizând împotriva unor noi blocaje în timpul sărbătorilor, scrie Reuters. Principalul sindicat agricol a declarat că decizia depinde de răspunsul prim-ministrului francez la cererile lor. De mai bine de o săptămână, în cadrul protestelor, fermierii blochează drumuri, aruncă gunoi de grajd și organizează multiple manifestații în Franța. Aceștia protestează împotriva modului în care guvernul gestionează dermatoza nodulară la bovine și față de un acord comercial cu blocul sud-american Mercosur. Vineri dimineață, fermierii s-au adunat cu tractoarele în fața reședinței președintelui Emmanuel Macron din Le Touquet, nordul Franței, plasând un sicriu cu inscripțiile „RIP Agri” și „NU Mercosur”. În Avignon, sudul Franței, fermierii au aruncat cu cartofi în clădirile publice. Protestatarii susțin că politica guvernului, de sacrificare a întregii turme atunci când este detectată dermatoza nodulară, este excesivă și crudă. Prin aceste acțiuni, ei se opun și acordului Uniunea Europeană-Mercosur, care ar permite importuri masive de produse ce nu respectă standardele franceze. Prim-ministrul Sebastien Lecornu a avut întâlniri cu principalele sindicate agricole. Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, a declarat că Lecornu s-a angajat să trimită o scrisoare cu răspunsuri la problemele fermierilor. „Această scrisoare va fi decisivă”, a spus Sebastien Lecornu., adăugând că sindicatul va lua apoi o decizie privind suspendarea protestelor. Coordination Rurale și Confédération Paysanne, liderii blocajelor, au spus că fermierii locali vor decide dacă vor continua protestele.
Conflict în nordul Fâșiei Gaza. Cinci palestinieni uciși, inclusiv un copil
Informația a fost confirmată de Spitalul Shifa, unitatea medicală care a primit victimele, prin directorul său general, Rami Mhanna. Incidentul survine într-un moment în care încetarea focului Gaza, convenită între Israel și Hamas, se află într-un impas tot mai vizibil, scrie AP. Reacția armatei israeliene privind încetarea focului Armata israeliană a transmis că militarii au identificat „mai multe persoane suspecte” în apropierea unor structuri de comandă situate la vest de Linia Galbenă — zona care separă teritoriile controlate de Israel de restul Fâșiei Gaza. Potrivit comunicatului oficial, trupele au deschis focul asupra acestora, iar incidentul este în prezent analizat. De asemenea, armata a declarat că „regretă orice vătămare adusă persoanelor neimplicate”. Evoluții diplomatice Tot vineri, emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, urma să găzduiască în Florida o întâlnire cu oficiali de rang înalt din țările implicate în medierea încetării focului, potrivit unui oficial american. Scopul discuțiilor este de a impulsiona tranziția către a doua fază a armistițiului, considerată mult mai complexă și dificil de implementat. Bilanțul războiului și perspectivele încetării focului Prima fază a acordului de încetare a focului a început în luna octombrie, la scurt timp după aniversarea a doi ani de la atacul Hamas asupra Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de ostatici. Până în prezent, toți ostaticii, cu o singură excepție, au fost eliberați, vii sau decedați, în schimbul prizonierilor palestinieni. Războiul din Gaza a provocat moartea a peste 70.660 de palestinieni, aproximativ jumătate dintre aceștia fiind femei și copii, conform Ministerului Sănătății din Gaza. Deși instituția funcționează sub administrația Hamas, datele sale sunt considerate, în general, credibile de comunitatea internațională. A doua fază a încetării focului ar urma să includă retrageri suplimentare ale trupelor israeliene, dezarmarea Hamas, formarea unei administrații tehnocrate în Gaza și desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare — pași care se anunță extrem de dificili într-un climat de neîncredere reciprocă.
Justiția SUA publică noi documente din ancheta Epstein, pe fondul presiunilor politice și al controverselor legate de Donald Trump
Publicarea a fost determinată de presiunea exercitată de Congres, care a adoptat recent o lege ce obligă autoritățile federale să facă publice dosarele neclasificate din anchetă. Agenția Reuters a anunțat că analizează în prezent conținutul documentelor. Dispute politice majore Dezvăluirea vine după luni de tensiuni politice și nemulțumiri în rândul susținătorilor președintelui Donald Trump. Inițial, Trump a cerut republicanilor din Congres să se opună legii, avertizând că publicarea unor documente sensibile ar putea crea un precedent periculos. Cu toate acestea, o parte a electoratului său a acuzat administrația de mușamalizarea legăturilor lui Epstein cu persoane influente și de ascunderea circumstanțelor morții acestuia, declarată sinucidere într-o închisoare din Manhattan, în 2019. Impactul asupra lui Donald Trump Subiectul a devenit o vulnerabilitate politică pentru Trump. Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, doar 44% dintre republicani aprobă modul în care acesta a gestionat problema Epstein, comparativ cu un nivel general de aprobare de 82%. În campania electorală din 2024, Trump promisese declasificarea completă a documentelor Epstein, însă ulterior a încercat să mute atenția publică spre teme economice, precum creșterea costului vieții. Legături cu persoane influente Cazul Epstein continuă să scoată la iveală legături cu figuri publice importante. Documente anterioare arată că, după condamnarea din 2008, Epstein a menținut corespondență cu personalități precum Steve Bannon, Larry Summers, Peter Thiel sau prințul Andrew. Summers și-a cerut public scuze și s-a retras din mai multe funcții după ce s-a aflat că a continuat să comunice cu Epstein până în 2019. De asemenea, JPMorgan a plătit 290 de milioane de dolari victimelor lui Epstein, după ce banca a fost acuzată că i-a facilitat activitatea infracțională. Limitele noii publicări Totuși, autoritățile americane avertizează că noile documente nu reprezintă întregul volum de informații existente. Legea permite reținerea datelor care ar putea identifica victimele sau afecta investigații aflate încă în desfășurare.
Donald Trump anunță acorduri de prețuri cu 9 producători de medicamente, în încercarea de a alinia costurile din SUA cu tarifele mai mici din Europa
Președintele american Donald Trump a anunțat, vineri, încheierea de acorduri cu nouă companii farmaceutice pentru a reduce prețurile unor medicamente, cel mai recent pas în încercarea sa de a alinia costurile din SUA cu prețurile mai mici ale medicamentelor din țările europene. Liderul de la Casa Albă a ajuns acum la acorduri cu 14 dintre cei 17 producători de medicamente cărora le-a trimis scrisori în iulie, cerându-le să reducă prețurile, potrivit The New York Times. Producătorii de medicamente au fost dornici să încheie acorduri voluntare cu Administrația Trump în speranța de a evita acțiuni de reglementare punitive care le-ar putea afecta semnificativ profiturile. Cele nouă companii sunt: Amgen, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, unitatea Genentech de la Roche, Gilead, GSK, Merck, Novartis și Sanofi. În ultimele luni, Trump a anunțat acorduri similare cu Pfizer, AstraZeneca, EMD Serono, Eli Lilly și Novo Nordisk. Cei trei mari producători de medicamente care nu au anunțat încă acorduri cu administrația sunt AbbVie, Johnson & Johnson și Regeneron. Alexandra Bowie, purtătoare de cuvânt a Companiei Regeneron, a declarat că firma sa este încă în discuții cu Administrația Trump. Conform acordurilor, producătorii vor oferi o parte din medicamentele lor prin intermediul unor site-uri web unde americanii pot ocoli asigurările și își pot folosi propriii bani pentru a cumpăra produsele. FOTO – Caracter ilustrativ Pentru a ajuta pacienții să navigheze în acest proces, administrația Trump intenționează să creeze un site numit TrumpRx.gov, care va direcționa pacienții către site-urile web de cumpărare directă ale producătorilor. Oficialii au lansat o versiune promoțională a site-ului web TrumpRx în această toamnă și au declarat că intenționează ca acesta să fie operațional în ianuarie 2026. Donald Trump a semnat, recent, un ordin istoric: Canabisul nu mai e considerat la fel de periculos ca heroina sau cocaina și i se recunoaște beneficiile medicale Donald Trump a semnat, recent, un ordin executiv istoric prin care retrogradează canabisul din categoria cea mai restrictivă de droguri. Documentul reclasifică canabisul din Categoria 1, unde era menționat alături de heroină ca substanță fără uz medical și cu potențial ridicat de abuz, în categoria 3, alături de substanțe precum ketamina sau steroizii. Președintele american a menționat că beneficiile medicale ale canabisului pot trata anumite afecțiuni medicale. Trump a subliniat că măsura va elimina barierele birocratice, permițând cercetătorilor să studieze în profunzime beneficiile plantei pentru tratarea durerii cronice și a altor afecțiuni. De asemenea, măsura autorizează un program pilot de rambursare a pacienților Medicare pentru produsele fabricate cu CBD, un compus popular al canabisului care nu este psihoactiv.
S-a aflat cine a generat știrea falsă despre lovitura de stat din Franța. A câștigat 7 euro, dar a declanșat un scandal imens
Videoclipul care a bulversat diplomația africană și a provocat o reacție a președintelui francez Emmanuel Macron a fost realizat de un tânăr de 17 ani din Burkina Faso, potrivit Le Figaro. Adolescentul care este elev la o școală din țara africană a folosit inteligența artificială. Videoclipul a devenit viral după ce, pe 9 decembrie, a fost publicat pe Facebook și TikTok. În urma incidentului, Emmanuel Macron a atacat Meta, deplângând incapacitatea rețelei de a elimina știrea falsă. Filmul numit „Lovitură de stat în Franța” arată mai mulți „protestatari care s-au adunat pentru a-l susține pe colonelul care ar fi preluat puterea”, așa cum susțin patru jurnaliști francezi falși din videoclipul generat de inteligența artificială. Știre falsă cu milioane de vizualizări Dezinformarea a devenit virală, acumulând peste 12milioane de vizualizări și zeci de mii de „aprecieri”. Președintele francez Emmanuel Macron s-a declarat revoltat de faptul că Facebook nu a eliminat videoclipul imediat, afirmând că Meta și echipele sale „își bat joc de noi, își bat joc de suveranitatea democrațiilor, ne pun în pericol”. Știrea falsă i-a adus africanului 7 euro Tânărul de 17 ani din Burkina Faso a ajuns vedetă. El a fost contactat de mai multe publicații franceze și a povestit că a început să creeze videoclipuri cu inteligență artificială „anul trecut”, grație unui curs de pe YouTube. În octombrie, el și-a deschis o mică afacere în domeniu. De altfel, tânărul a recunoscut râzând că a vrut să câștige bani de pe urma videoclipului fals. El a auzit că „TikTok plătește bine” ,după ce a realizat că prin videoclipurile motivaționale nu se câștigă bani, a încercat știrile false realizate cu IA. Cu știrea falsă despre lovitura de stat din Franța, tânărul spune că a câștigat doar șapte euro. Totuși, el vrea să folosească succesul neașteptat drept o prezentare pentru afacerea sa și anunță că a fost contactat deja de potențiali clienți.
Uniunea Europeană va suporta anual costuri mari pentru împrumutul destinat sprijinirii Ucrainei
Uniunea Europeană va plăti aproximativ 3 miliarde de euro pe an doar sub formă de dobânzi pentru un împrumut comun destinat sprijinirii apărării Ucrainei în războiul cu Rusia. Potrivit unor oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, aceste costuri vor fi acoperite din bugetul Uniunii, alimentat de contribuțiile statelor membre, scrie POLITICO. În primele ore ale zilei de vineri, liderii europeni au ajuns la un acord pentru atragerea a 90 de miliarde de euro în următorii doi ani. Scopul este evitarea epuizării fondurilor Ucrainei încă din luna aprilie. Bugetul comunitar va garanta aceste sume. Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro pentru anul viitor și are nevoie urgentă de sprijin financiar pentru a continua să funcționeze ca stat. Situația rămâne critică după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că va continua conflictul. Cehia, Ungaria și Slovacia nu vor contribui la datoria comună, însă au acceptat să nu blocheze finanțarea necesară Ucrainei. Pentru acest aranjament, Comisia Europeană va propune o formă de cooperare consolidată, care va permite celorlalte 24 de state să contracteze datoria în mod legal. Noul plan va prelua multe elemente din pachetul anterior de sprijin, în valoare de 210 miliarde de euro. Acestea includ plăți în tranșe și stabilirea exactă a sumelor alocate armatei ucrainene și cheltuielilor bugetare. Guvernele europene au ales această soluție după eșecul negocierilor privind folosirea activelor rusești înghețate. Lipsa unui consens a blocat această variantă. Prin noul mecanism, Ucraina ar urma să primească 45 de miliarde de euro anul viitor, ceea ce îi oferă un sprijin major în acest moment. Restul fondurilor vor ajunge la Kiev în anul 2027. Costurile acestui împrumut vor deveni semnificative începând cu 2028, când dobânzile vor ajunge la 3 miliarde de euro pe an. În 2027, suma va fi mai mică, de aproximativ 1 miliard de euro, conform oficialilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului va reveni Ucrainei doar după încheierea războiului și după plata despăgubirilor de către Rusia. În lipsa acestui scenariu, Uniunea ar putea prelungi datoria sau ar putea apela la activele rusești blocate, opțiune care necesită un nou acord politic.
Prințul Harry și Meghan Markle anunță o schimbare majoră de nume
Organizația caritabilă comună a Prințului Harry și Meghan Markle, Fundația Archewell, va fi redenumită. Aceasta se va numi Archewell Philanthropies, odată cu marcarea a cinci ani de la lansare. Ducele și Ducesa de Sussex au înființat Fundația Archewell, care își propune să „facă bine” după ce au renunțat la rolurile lor de membri seniori ai Familiei Regale. Tot în 2020 ei s-au mutat în SUA, potrivit Express. Cuplul a lansat o serie de proiecte, a împărtășit mesaje importante, a produs conținut Netflix și a contribuit la finanțarea mai multor grupuri de la înființarea Archewell. De exemplu, în acest an, organizația caritabilă a pledat pentru spații digitale mai sigure și dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale (IA). De asemenea, a obținut sprijin financiar pentru copiii afectați de conflictul din Gaza și Ucraina și a sprijinit organizații caritabile precum Children in Need. Fundația care vrea să facă bine Fundația Archewell își ia numele de la „arche”, cuvântul grecesc antic care înseamnă „sursă de acțiune” și „fântână”, simbolizând „o sursă sau o aprovizionare abundentă, un loc unde mergem să săpăm adânc”. „Acest următor capitol permite Prințului Harry și lui Meghan, Ducelui și Ducesei de Sussex, să își extindă eforturile filantropice globale ca familie, cu o acoperire semnificativă și un impact maxim, bazate pe aceleași valori, parteneriate și angajamentul lor de a fi prezenți și de a face bine”, a explicat o purtătoare de cuvânt a cuplului. Ultimul anunț al cuplului pe pagina Archewell a lăudat decizia Australiei de a interzice accesul persoanelor sub 16 ani la rețelele de socializare. „Salutăm decizia conducerii Australiei pentru că a văzut și a acționat în consecință în ceea ce privește modul în care aceste companii de tehnologie au un impact negativ asupra tinerilor, cu puține sau deloc căi de atac sau responsabilitate și cu eforturi slabe din partea companiilor de a opri daunele”, scrie în mesajul publicat online. Prințul Harry și rețelele de socializare Declarația cuplului a venit după ce s-a confirmat că mai multe site-uri de socializare se confruntă cu amenzi de până la 49,5 milioane de dolari dacă nu iau măsuri pentru a dezactiva conturile utilizatorilor minori. Prim-ministrul australian Anthony Albanese a descris această mișcare ca fiind „ziua în care familiile australiene preiau puterea de la aceste mari companii de tehnologie”. „Această acțiune îndrăzneață și decisivă pentru a proteja copiii într-un moment critic al dezvoltării lor transmite un semnal puternic că mintea unui copil nu este o marfă care poate fi exploatată. Le cumpără tinerilor timp valoros înapoi în copilărie, dar nu rezolvă problema fundamentală cu care ne confruntăm cu toții în continuare cu platformele de socializare. Adevărul este: interdicția este o măsură eficientă pentru a opri daunele iminente, dar în cele din urmă funcționează doar ca un plasture care nu abordează conținutul greșit al tehnologiei”, au precizat Prințul Harry și Meghan Markle.
Alpinist român mort pe vulcanul Ojos del Salado, la peste 6.500 de metri altitudine
Incidentul a fost semnalat miercuri seara autorităților chiliene, după ce bărbatul s-a prăbușit în timpul coborârii, la o altitudine de aproximativ 6.540 de metri. Potrivit informațiilor furnizate de Carabineros, alpinistul făcea parte dintr-un grup de patru cetățeni români aflați într-o expediție autorizată. Însoțitorii au încercat să îl resusciteze, însă manevrele nu au avut succes, scrie publicația Meganoticias. Din cauza altitudinii și a terenului periculos, aceștia nu au reușit să coboare trupul decât câțiva metri, după care au coborât pentru a cere ajutor. Echipele GOPE, structura specializată a Carabinierilor chilieni, au urcat în cursul nopții până la tabăra de bază, unde au discutat cu membrii expediției. Operațiunea de recuperare a fost reluată joi dimineață, cu intervenții pe rând, din cauza riscurilor majore la acea altitudine. Autoritățile au precizat că grupul era format din patru cetățeni români: victima, un ghid montan de 62 de ani, un bărbat de 50 de ani și o femeie de 54 de ani. Expediția fusese anunțată în mod legal autorităților chiliene, conform procedurilor în vigoare.
Polonia analizează un posibil schimb de MiG-29 pentru tehnologia dronelor din Ucraina
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a spus vineri că este deschis unei înțelegeri prin care Ucraina ar primi avioane de luptă MiG-29, iar Polonia ar avea acces la expertiza ucraineană în domeniul dronelor. Declarația președintelui polonez a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Karol Nawrocki a precizat că această propunere „nu contrazice politica noastră”, adăugând că discuțiile se poartă în limitele intereselor naționale ale Poloniei, scrie Kyiv Post. Întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski a fost prima dintre cei doi lideri după victoria electorală a lui Karol Nawrocki din luna august. Președintele polonez a spus și că este nevoie de un echilibru în relațiile cu Kievul și a cerut un „parteneriat simetric” între cele două țări. El a precizat că are o mare responsabilitate față de armata poloneză și față de soldații care folosesc în prezent aceste aeronave. „Vreau să vă reamintesc că domeniul meu de responsabilități este să am grijă de interesele soldaților polonezi, în special ale celor din Malbork, care se întreabă ce se va întâmpla cu MiG-urile”, a spus Nawrocki, conform anunțului publicat de presa de stat ucraineană Ukrinform. În același context, Karol Nawrocki a declarat că relația dintre Polonia și Ucraina se bazează pe cooperare și interese comune. „În schimb, în această dependență în care ne aflăm – iar această întâlnire este o dovadă a acestui lucru – căutăm un parteneriat strategic, simetric.”, a mai spus acesta. Președintele polonez Karol Nawrocki nu a oferit o aprobare pentru acord, însă a lăsat să se înțeleagă că problema are șanse să fie soluționată. „Acest schimb de MiG-uri pentru sisteme anti-drone nu contrazice politica noastră. Așadar, după rezolvarea problemelor formale, cred că această problemă va fi rezolvată”, a declarat el. La începutul lunii decembrie, conducerea militară a Poloniei a anunțat că analizează posibilitatea de a oferi Ucrainei avioane MiG-29 retrase din uz. În schimb, Varșovia ar primi acces la tehnologii ucrainene din domeniul dronelor și rachetelor. Acordul ar include între șase și opt avioane, provenite din perioada comunistă. Ucraina dispune în prezent de aproximativ 40 de avioane MiG-29. De la începutul invaziei ruse din 2022, Kievul a primit deja 14 astfel de aeronave din Polonia și 13 din Slovacia. Aceste avioane ar întări rapid flota aeriană ucraineană, din simplul fapt că piloții sunt deja instruiți pentru acest tip de aparat. Polonia plănuiește să își acopere necesarul de apărare aeriană prin utilizarea avioanelor F-16 din Statele Unite și FA-50 din Coreea de Sud, în cazul în care MiG-29 ajung în Ucraina.
ONG-urile, afectate de noile reguli de înregistrare din Israel
ONG-urile au termen până pe 31 decembrie pentru a se înregistra în conformitate cu noul cadru, despre care Israelul susține că nu își propune să împiedice distribuirea ajutoarelor, ci să prevină „actorii ostili sau susținătorii terorismului” să opereze în teritoriile palestiniene. Controversa vine din cauza faptului că Gaza, care nu are apă curentă și electricitate, se confruntă încă cu o criză umanitară chiar și după armistițiul din octombrie, mediat de SUA, în războiul dintre Israel și Hamas, declanșat de atacul grupării militante palestiniene asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Ministerul israelian pentru Afacerile Diasporei și Combaterea Antisemitismului a declarat pentru AFP că, până în noiembrie 2025, fuseseră depuse aproximativ 100 de cereri de înregistrare și „doar 14 cereri de organizare au fost respinse… Restul au fost aprobate sau sunt în prezent în curs de examinare”. Ajutoarele livrate de ONG-uri sunt insuficiente Cererile sunt respinse pentru „organizațiile implicate în terorism, antisemitism, delegitimizarea Israelului, negarea Holocaustului, negarea crimelor din 7 octombrie”, se arată în comunicat. Cantitatea de ajutoare care intră în Gaza rămâne insuficientă. Deși acordul de încetare a focului din 10 octombrie prevedea intrarea a 600 de camioane pe zi, doar între 100 și 300 transportă ajutoare umanitare, potrivit ONG-urilor și Națiunilor Unite. Printre ONG-urile cărora le sunt interzise noile reguli se numără Save the Children, una dintre cele mai cunoscute și mai vechi din Gaza, unde ajută 120.000 de copii, și American Friends Service Committee (AFSC). Li se acordă 60 de zile pentru a-și retrage tot personalul internațional din Fâșia Gaza, Cisiordania ocupată și Israel și nu vor mai putea oferi niciun ajutor. Impact catastrofal Forumul care reunește agențiile ONU și ONG-urile care lucrează în zonă a emis joi o declarație prin care îndeamnă Israelul să „ridice toate impedimentele”, inclusiv noul proces de înregistrare, care „riscă eșecul răspunsului umanitar”. Echipa umanitară de țară din Teritoriul Palestinian Ocupat (HCT) a avertizat că zeci de ONG-uri riscă să fie radiate și că, deși unele au fost înregistrate, „aceste ONG-uri reprezintă doar o fracțiune din răspunsul din Gaza și nu sunt nici pe departe numărul necesar doar pentru a satisface nevoile imediate și de bază”. „Retragerea înregistrării ONG-urilor din Gaza va avea un impact catastrofal asupra accesului la servicii esențiale și de bază”, se arată în raport. ONG-urile contactate de AFP, dintre care mai multe au refuzat să fie citate public din cauza sensibilității problemei, spun că au respectat majoritatea cerințelor Israelului de a furniza un dosar complet.