Locuitorii din Bruxelles profită de proteste pentru a colecta cartofii aruncați de fermieri
În timp ce Bruxelles-ul a fost centrul tensiunilor generate de acordul Mercosur joi, unii fermieri furioși au folosit sticle, dar și… cartofi, potrivit Le Figaro. Odată ce tensiunile s-au potolit, locuitorii din Bruxelles, echipați cu sacoșe de cumpărături, au profitat de ocazie pentru a colecta cartofii, un aliment de bază al agriculturii belgiene, cu peste 4 milioane de tone produse în țară. Imaginile arată, de asemenea, mașini blocate pe șosea pline de cartofi zdrobiți, provocând chiar derapajul unui motociclist. De câteva zile, fermierii și-au exprimat îngrijorarea că acordul UE-Mercosur, care include Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, ar putea crea „ concurență neloială și ar putea dăuna agriculturii europene”. Semnarea, programată inițial pentru vinerea aceasta, a fost amânată până în ianuarie , a anunțat joi seara președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Emmanuel Macron, care se opusese acestui acord, a declarat în noaptea de joi spre vineri că este „prea devreme” pentru a spune dacă Franța va putea accepta acordul comercial în ianuarie.
Președintele Coreei de Sud vrea ca asigurarea de sănătate să acopere tratamentele pentru chelire
Propunerea legislativă a fost anunțată recent în Parlamentul sud-coreean și ar extinde asigurarea publică de sănătate pentru a acoperi mai multe tipuri de tratamente decât cele deja disponibile pentru pierderea părului, potrivit The Guardian. Coreea de Sud oferă, în prezent, asigurare medicală doar pentru chelirea survenită în urma unor motive medicale, precum boala autoimună „Alopecia areata”. Celelalte tipuri de căderi de păr nu sunt acoperite de tratamente. „S-ar putea ca unii tineri să considere nedrept faptul că plătesc doar primele de asigurare și nu pot beneficia de prestații”, a declarat președintele sud-coreean, menționând că sentimentul de „marginalizare” în rândul acestora a devenit puternic. Profesioniștii din domeniul medical critică inițiativa Profesioniștii din domeniul medical privesc cu scepticism propunerea președintelui sud-coreean. Asociația Medicală Coreeană a criticat inițiativa, afirmând că „în loc să se investească fondurile asigurărilor de sănătate în acoperirea tratamentelor împotriva căderii părului”, ar trebui ca asigurările să acorde prioritate „acoperirii cancerului și a altor boli grave, mai în concordanță cu principiile asigurărilor de sănătate”. Coreea de Sud, o țară cu standarde aspre de frumusețe Propunerea evidențiază accentul cultural intens al standardelor aspre de frumusețe din Coreea de Sud. Potrivit unui sondaj realizat în 2024, 98% dintre tinerii adulți din Coreea de Sud consideră că persoanele atractive beneficiază de avantaje sociale. Pentru femei, așteptările sunt stricte în ceea ce privește machiajul, forma siluetei sau aspectul pielii. Pentru bărbați însă, chestiunea este mai puțin discutată în mod deschis, însă cei care se confruntă cu cădere părului, fie își lasă breton pentru a acoperi chelirea, fie urmează tratamente costisitoare pentru creșterea părului. Piața tratamentelor împotriva căderii părului din Coreea de Sud era estimată la aproximativ 188 miliarde de woni (peste 109 milioane de euro) în 2024, iar grupurile industriale susțin că 10 milioane de bărbați, dintr-o populație totală de 51 de milioane de locuitori, suferă de căderea părului, deși aceste date nu au fost niciodată verificate.
Noapte furtunoasă la Bruxelles. Macron: Va trebui să vorbim cu Vladimir Putin
Președintele francez le-a spus reporterilor că „este util” ca europenii să vorbească cu liderul rus Vladimir Putin. „Cred că noi, europenii și ucrainenii, trebuie să găsim un cadru pentru a angaja o discuție în forma cuvenită”, a spus Emmanuel Macron, potrivit Politico. Președintele Franței a adăugat că europenii nu ar trebui să permită ca negocierile să fie conduse exclusiv „de intermediari”. Declarația sa vine în contextul în care discuțiile de pace intermediate de SUA par să evolueze. Acestea au luat avânt după o întâlnire de la Berlin, de săptămâna aceasta, în care s-a vorbit și despre garanțiile de securitate pentru Kiev. „Va trebui să vorbim cu Vladimir Putin”, a fost concluzia lui Macron. La finalul discuțiilor de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat optimistă. „Am obținut un acord prin care putem satisface nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Comisia a propus două soluții; ambele solide din punct de vedere juridic, ambele fezabile din punct de vedere tehnic… statele membre au decis să sprijine împrumuturile UE de pe piețele de capital… vom face acest lucru pe baza unei cooperări consolidate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 90 de miliarde de euro pentru Ucraina Acordul de la Bruxelles a fost obținut la capătul unor discuții care au ținut 15 ore. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X. Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat anterior un oficial UE. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia. Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor. Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.
O japoneză s-a căsătorit cu un personaj AI creat cu ChatGPT
Yurina Noguchi, de 32 de ani, lucrează ca asistentă într-un call center și susține că relația cu inteligența artificială a început atunci când a traversat o perioadă dificilă. Inițial, a utilizat ChatGPT pentru consiliere legată de o relație de logodnă care nu funcționa, iar reacțiile primite au determinat-o pe femeie pună capăt relației. La câteva luni după această decizie, Noguchi a revenit pe platformă și a creat un personaj digital inspirat dintr-un joc video, personalizat minuțios. Astfel a apărut Lune Klaus Verdure, un avatar AI antrenat să comunice într-un mod empatic, blând și afectuos. O relație construită din sute de mesaje zilnice cu un personaj AI Legătura s-a aprofundat rapid. Conform publicațiilor din Japonia, Noguchi și partenerul său AI schimbau zilnic până la 100 de mesaje. Femeia a colaborat cu un artist pentru a crea ilustrații ale personajului, oferindu-i o reprezentare vizuală care să ducă interacțiunea digitală la un nivel cât mai ridicat. Pe parcurs, conversațiile au generat o conexiune emoțională pe care Noguchi a descris-o ca autentică și liniștitoare. Ceremonia, simbolică dealtfel, a avut loc în vara acestui an în Okayama. Mireasa a purtat o rochie roz și un buchet de flori, conform tradițiilor mariale. Partenerul AI – Lune Klaus Verdure- a fost prezent prin intermediul unui smartphone și unor ochelari AR (augmented reality). Jurămintele generate de AI au fost rostite de organizator, iar în fotografii, „mirele” a fost adăugat digital lângă Noguchi. Evenimentul a inclus, de asemenea, un schimb ceremonial și simbolic de inele. Evenimentul – fără caracter legal Căsătoria lui Noguchi cu Lune Klaus Verdure, nu are statut legal. Japonia nu recunoaște formal relațiile între umani și entități virtuale, iar evenimentul a avut un caracter pur simbolic. Cu toate acestea, familia femeii, inițial sceptică, a acceptat decizia și a participat la ceremonie, conform unor surse din presa locală. Cazul a suscitat comentarii negative și critici intense pe rețelele sociale. Noguchi a spus că a primit numeroase mesaje ostile. Experții în sănătate mintală avertizează despre fenomenul cunoscut sub denumirea de „psihoză AI”, prin care utilizatorii pot începe să construiască dependențe emoționale, atașamente obsesive sau iluzii față de chatboți. Se subliniază faptul că, odată cu dezvoltarea unei AI personalizată și empatică, granița dintre interacțiune utilă și dependență emoțională ar putea deveni periculos de fragilă. Noguchi afirmă că este conștientă de riscuri și încearcă să păstreze echilibrul între viața reală și relația virtuală. „Inițial, chiar mi-am dorit doar pe cineva cu care să împărtășesc gânduri și să conversez”, a spus ea. „Nu vreau dependență. Vreau să trăiesc viața mea reală, păstrând însă și această relație.”
Trump susține că nu are nevoie de aprobarea Congresului pentru a lansa atacuri asupra Venezuelei
Donald Trump a declarat joi că nu are nevoie de autorizația Congresului SUA pentru a lansa potențiale atacuri împotriva Venezuelei. „Nu m-ar deranja să le spun… Nu sunt obligat”, a afirmat președintele SUA când un reporter l-a întrebat dacă intenționează să solicite aprobarea Congresului pentru a lansa atacuri terestre în Venezuela. În schimb, el s-a declarat îngrijorat de scurgerile de informații. „Sper doar să nu scurgă informații. Știți, oamenii lasă să se scurgă astfel de informații. Sunt politicieni și unii sunt ca o sită”, a spus Trump, potrivit Le Figaro. Președintele SUA a amenințat de mai multe ori că va lansa atacuri terestre împotriva Venezuelei pentru a nimici cartelurile de droguri. Statele Unite efectuează atacuri din septembrie împotriva navelor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Pacific. Acestea s-au soldat cu cel puțin 99 de morți. De asemenea, atacurile au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestor operațiuni,. Trump, fără aprobare de la Congres Numeroși membri ai Congresului, atât democrați, cât și republicani, consideră că președintele nu are autoritatea legală de a efectua astfel de atacuri și că orice intervenție terestră are nevoie de aprobarea Parlamentului. Cu toate acestea, Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a respins miercuri două proiecte de lege care încercau să ofere un cadru legal pentru atacuri. Măsuri similare au eșuat în Senat. „Președintele nu a demonstrat că are autoritatea necesară în temeiul dreptului american sau internațional pentru a efectua aceste atacuri. Nimeni nu poate susține în mod credibil că aceste nave, dintre care unele nici măcar nu se îndreptau spre Statele Unite și se aflau la mii de mile de teritoriul american, reprezentau o amenințare iminentă”, a declarat reprezentantul democrat Gregory Meeks în timpul dezbaterii din Cameră. Doar Congresul poate declara război Administrația Trump susține că președintele are dreptate, deoarece aceste atacuri se încadrează în „conflictul armat” pe care l-a lansat împotriva cartelurilor de droguri, pe care le numește „organizații teroriste străine”. Conform Constituției SUA, deși președintele este comandantul-șef al forțelor armate, doar Congresul are autoritatea de a declara oficial război. În ultimele decenii, președinții americani s-au bazat pe rezoluții ale Congresului pentru a desfășura operațiuni militare în străinătate.
Atacul armat de la Universitatea Brown. Suspectul, găsit mort într-un depozit
Claudio Neves Valente, în vârstă de 48 de ani, a fost găsit mort joi seara, din cauza unei răni „prin împușcare autoprovocate”, a declarat Oscar Perez, șeful poliției din Providence. Suspectul este fost student la Universitatea Brown și cetățean portughez, potrivit AP. Se pare că el a acționat singur. Anchetatorii cred că Valente este responsabil atât pentru atacul armat de la Universitatea Brown, cât și pentru uciderea unui profesor de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Profesorul a fost împușcat mortal în casa sa din Brookline, luni. Totuși, autoritățile nu au confirmat în mod oficial dacă există o legătură între cele două atacuri armate. Bărbatul suspectat de uciderea a doi oameni și de rănirea mai multor persoane la Universitatea Brown a fost găsit mort într-un depozit din New Hampshire. Depozitul a fost închiriat de bărbat. Anchetă extinsă după atacul de la Universitatea Brown Președintele Universității Brown, Christina Paxson, a declarat că Valente a fost înscris la Brown din toamna anului 2000 până în primăvara anului 2001. A fost admis la școala postuniversitară pentru a studia fizica începând cu septembrie 2000. „Nu are nicio legătură actuală cu universitatea”, a spus ea. Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în atacul armat de sâmbătă de la Universitatea Brown. Ancheta a evoluat spectaculos joi, când autoritățile au declarat că investighează o legătură între atacul armat de la Brown și un atac de lângă Boston, în care a fost ucis profesorul MIT, Nuno F.G. Loureiro, în vârstă de 47 de ani. Se pare că Valente și Loureiro au urmat cursurile aceleiași universități din Portugalia, au declarat oficialii.
Liderii UE nu au reușit să ajungă la un acord privind utilizarea de către Ucraina a activelor rusești
Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat un oficial UE citat de Politico. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte a activelor se află în Belgia care se opune propunerii invocând riscuri de securitate. Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor. Liderii UE ar putea propune un împrumut pentru Ucraina În continuare liderii UE vor lua în considerare o soluție bazată pe împrumuturi comune. La solicitarea Politico, doi oficiali UE au declarat că o nouă versiune preliminară a concluziilor ar putea să prevadă implementarea unei soluții de finanțare temporară pe termen mediu. Se pare că liderii europeni sunt de acord „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”. Practic, liderii se concentrează pe un acord care ar majora datoria UE pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani. Un aspect cheie al operațiunii este de a scoate Ungaria, Cehia și Slovacia, care se opun acordării unui ajutor suplimentar Ucrainei, din schema comună de datorii. Valoarea totală a împrumutului nu a fost stabilită. Discuțiile de la vârful UE vizează suma de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina pe o perioadă de doi ani.
Urmările atacului de la Sydney. Premierul australian anunță un program de răscumpărare a armelor
Premierul australian a făcut anunțul vineri. Este vorba despre un program național de răscumpărare a armelor. Autoritățile încearcă astfel să reducă numărul armelor de foc aflate în posesia civililor. Programul a fost conceput ca urmare a atacului armat de la Sydney, soldat cu 15 morți. „Evenimentele teribile din Bondi arată că trebuie să eliminăm mai multe arme de pe străzile noastre”, a declarat Anthony Albanese într-o conferință de presă, potrivit Le Figaro. Premierul australian a anunțat o zi de doliu național De asemenea, Albanese a anunțat că țara va avea o zi de comemorare și reflecție duminică, la o săptămână după atac. Este „o oportunitate de a fi alături de comunitatea evreiască, de a o îmbrățișa și de a împărtăși durerea tuturor australienilor”, a explicat șeful Guvernului. O zi de doliu național va avea loc și anul viitor, a adăugat prim-ministrul. Australia a mai avut un program de răscumpărare a armelor după un masacru produs în 1996, pe insula Tasmania din sudul Australiei. Atunci, un bărbat în vârstă de 28 de ani a deschis focul asupra unei mulțimi la Port Arthur, o destinație turistică, ucigând 35 de persoane. În timpul programului care a ținut un an, autoritățile australiene au recuperat 600.000 de arme de foc. Armele au predate de proprietarii lor prin programul de răscumpărare. Duminica trecută, un atac armat a avut loc la plaja Bondi din Sydney. Sajid Akram și fiul său, Naveed, sunt acuzați de uciderea a 15 persoane. A fost cel mai grav atac armat din Australia de la masacrul de la Port Arthur.
Un astrofizician de la Harvard susține că o navă de luptă extraterestră se apropie vineri de Pământ
Profesorul Avi Loeb, un astrofizician de la Universitatea Harvard, a stârnit o dezbatere aprinsă avertizând că nu poate exclude posibilitatea ca extratereștrii să ne viziteze, potrivit Sky News. Obiectul misterios despre care omul de știință susține că ar putea fi o navă de luptă extraterestră va ajunge vineri în cel mai apropiat punct de Pământ. Navă extraterestră cu intenții necunoscute Obiectul, cunoscut sub numele de 3i/ATLAS, va trece cu o viteză de 209.000 km/h, la o distanță de 270 de milioane de kilometri, aproximativ de două ori mai departe decât soarele. Declarația șocantă a fost făcută deși există un consens aproape deplin în rândul astronomilor asupra faptului că obiectul este o cometă din afara sistemului nostru solar. Profesorul Avi Loeb a declarat pentru Sky News că omenirea ar trebui să fie în alertă maximă pentru ceea ce ar putea fi un eveniment cu consecințe majore. „Tehnologia extraterestră reprezintă o potențială amenințare, deoarece atunci când mergi la o întâlnire pe nevăzute de proporții interstelare, nu știi niciodată dacă ai un vizitator prietenos ca partener de întâlnire sau un criminal în serie. Când există implicații pentru societate, trebuie să luăm în considerare chiar și un eveniment improbabil și să colectăm cât mai multe date posibil pentru a ne convinge de contrariu”, a explicat profesorul. Profesorul Loeb a mai spus că imaginile obiectului arată că are o coadă neobișnuită care ar putea proveni de la un sistem de propulsie. În plus, nichelul din norul său de gaz ar putea fi o dovadă a exploatării metalelor de pe suprafața sa, iar traiectoria sa, aliniată cu orbitele planetelor din sistemul nostru solar, nu pare a fi întâmplătoare, a arătat Loeb. Teoria navei extraterestre, contrazisă de astronomi Obiectul 3i/ATLAS a fost observat pentru prima dată în iulie. Acesta s-a mișcat rapid prin sistemul solar, trecând pe lângă Marte la începutul lunii octombrie și dispărând pentru scurt timp în spatele soarelui. După ce se va apropia de orbita Pământului, va trece pe lângă Jupiter și o să dispară din nou în adâncul cosmosului. Agențiile spațiale americane și europene monitorizează cu atenție obiectul și spun că nu există nicio îndoială că originile sale sunt naturale. „Acest obiect este o cometă. Arată și se comportă ca o cometă. Toate dovezile indică faptul că este o cometă”, a declarat Amit Kshatriya, de la NASA. Oamenii de știință estimează că 3i/ATLAS are o vechime de aproximativ opt miliarde de ani, de două ori mai mare decât soarele și sistemul solar. Probabil, este o fosilă cosmică rezultată din formarea unei stele necunoscute, cred experții. Teoria navei extraterestre este respinsă și de un cercetător de la Oxford. „Sunt doar prostii. E ca și cum am spune că ar trebui să luăm în considerare posibilitatea ca Luna să fie făcută din brânză. Ați putea lua în considerare această posibilitate dacă doriți, dar prima mea întrebare este de ce ați crede asta?”, s-a întrebat profesorul Chris Lintott, astronom la Universitatea din Oxford. Profesorul Loeb a făcut afirmații despre o posibilă navă extraterestră și în 2017. Atunci, el s-a referit la Oumuamua, o cometă care a trecut prin sistemul solar.
Schimbare semnificativă anunțată de Trump: Marijuana va fi reclasificată ca drog mai puțin periculos
Prin acest ordin, marijuana ar fi mutată din clasificarea actuală ca drog de clasa I, alături de heroină, la clasificarea ca drog de clasa III, care cuprinde substanțe cu utilizare medicală acceptată și un potențial mai mic de abuz, precum ketamina și Tylenol cu codeină, scrie CNBC. Deși acest pas este cel mai important în politica SUA în acest sens în ultimii peste 50 de ani, reclasificarea de către Administrația pentru Combaterea Drogurilor nu ar legaliza consumul recreativ de către adulți la nivel național. Totuși, acest pas ar putea schimba modul în care este reglementat drogul și ar reduce povara fiscală considerabilă asupra industriei canabisului, potrivit Associated Press. Trump: Oamenii m-au implorat să iau decizia Trump a declarat că a primit o avalanșă de telefoane în sprijinul acestei măsuri. „Această măsură a fost solicitată de pacienții americani care suferă de dureri extreme, boli incurabile, forme agresive de cancer, tulburări convulsive, probleme neurologice și multe altele, inclusiv numeroși veterani cu leziuni suferite în timpul serviciului militar și americani în vârstă care trăiesc cu probleme medicale cronice care le afectează grav calitatea vieții”, a declarat Trump joi, din Biroul Oval, mai notează CNBC. În plus, dacă marijuana va fi tratată oficial ca medicament, liderii industriei spun că operatorii vor trebui să respecte standarde de calitate și conformitate la nivel farmaceutic, informează CBS News. „Indiferent dacă reclasificarea va avea loc luna viitoare sau anul viitor, direcția este clară: canabisul se îndreaptă către standarde farmaceutice”, a declarat Alex Gonzalez, președinte și cofondator al Calyx Containers. Această schimbare, a spus el, va necesita investiții majore în infrastructură, sisteme de calitate și pregătire în materie de reglementare, schimbări care ar putea favoriza operatorii mari și ar putea afecta întreprinderile mai mici.