Momentul care a obligat Vaticanul la explicații / Papa Leon a vizitat Moscheea Albastră din Turcia, dar nu s-a rugat
Papa Leon al XIV-lea a vizitat așa-numita Moschee Albastră din Capitala Turciei, unde se află în vizită. A petrecut aici 20 de minute, dar, așa cum precizează mai multe media internaționale, nu s-a rugat, spre deosebire de cei doi predecesori ai săi, Papa Benedict al XVI-lea și Papa Francisc. L-a ascultat, în schimb, pe Askin Musa Tunca, muezinul moscheii, care cheamă la rugăciune oamenii de cinci ori pe zi. Acesta i-a explicat clădirea, construcția, modul de rugăciune al musulmanilor, iar Papa i-a pus întrebări. „E în regulă, voiam doar să văd moscheea” Ulterior, Tunca le-a spus reporterilor că moscheea este „casa lui Allah – nu este casa mea, nu este casa voastră”, astfel că, pe această idee, i-a spus Papei Leon că se poate ruga dacă dorește. Papa Leon a răspuns: „E în regulă, voiam doar să văd moscheea”. Reporterii l-au întrebat pe Tonca dacă Papa s-a rugat, iar acesta a răspuns: „Poate pentru sine, nu știu”. Incidentul, intens comentat, a forțat Biroul de Presă al Vaticanului la o reacție oficială, pentru precizări. 21.000 de plăci albastre Potrivit unui comunicat eliberat de Vatican, Papa Leon a vizitat moscheea „într-un spirit de reflecție și ascultare atentă, cu profund respect pentru loc și pentru credința celor care se adună acolo în rugăciune”. După cum este obiceiul, Papa Leon și-a scos pantofii în curte, înainte să intre în moschee în șosete albe, fotografiate de toată presa internațională prezentă. Numită anterior Moscheea „Sultan Ahmed”, casa de rugăciune musulmană a fost finalizată în 1617 și este cunoscută sub numele de Moscheea Albastră datorită celor peste 21.000 de plăci albastre care îi decorează pereții, arcadele și cupolele. Plăcile provin de la Iznik, locul vechii Niceea, pe care Papa Leon o vizitase cu o zi înainte. „Nu trebuie să ieșiți, puteți rămâne aici” La ieșirea din moschee, Papa Leon a observat că treceau printr-o ușă cu un semn care indica „ieșirea interzisă”. L-a întrebat pe muezin de ce ies pe o ușă pe care scrie „ieșirea interzisă”, iar acesta i-a răspuns că era o indicație pentru turiști, dar a adăugat cu amuzament că, dacă Papa prefera, „nu trebuie să ieșiți, puteți rămâne aici”. Vizita la Moscheea Albastră a Papei Leon urmează vizitei Papei Benedict al XVI-lea, care a vizitat-o în 2006, și celei a Papei Francisc, care i-a trecut pragul în 2015. Atât Papa Leon cât și muezinul Tunca s-au oprit pentru un moment de reculegere cu fața spre mihrab, care indică direcția către orașul sfânt islamic Mecca. Sfântul Ioan Paul al II-lea a fost primul pontif care a vizitat po moschee când a mers la moscheea din Damas, Siria, în 2001. La sfârșitul lunii octombrie, Papa Leon a condus celebrările la Vatican cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Nostrae Aetate, documentul Conciliului Vatican II privind relațiile cu alte religii ale lumii. Episcopii prezenți la Conciliul Vatican II au declarat că lumea catolică îi stimează pe frații și surorile musulmani, care „îl adoră pe unicul Dumnezeu, viu și subzistător în sine, milostiv și atotputernic, Creatorul cerului și al pământului” și „se străduiesc să se supună din toată inima chiar și decretelor sale inscrutabile”.
Care sunt companiile aeriene afectate de rechemarea a mii de avioane Airbus A320. Câteva dintre ele operează și în România
Compania europeană Airbus a dispus rechemarea imediată a 6.000 de avioane A320, o măsură care afectează mai mult de jumătate din flota globală. Mai multe zboruri au fost perturbate din acest motiv la nivel mondial, iar printre companiile afectate se află și unele care operează în România. „Reparația” implică, în principal, revenirea la versiunea anterioară a software-ului, dar trebuie efectuată înainte ca avioanele să poată zbura din nou, potrivit unui buletin informativ adresat companiilor aeriene, consultat de Reuters. Înlocuirea software-ului va dura „câteva ore” la majoritatea avioanelor, însă pentru aproximativ 1.000 de aeronave, procesul „va dura săptămâni”, a declarat pentru AFP o sursă apropiată situației. Printre companiile afectate se numără American Airlines, Avianca, Air New Zeeland, Air India, Air India Express, Indigo, Volaris, Turkish Airlines, Viva, Delta Airlines, Aer Lingus, United Airlines și Azul SA. Companii aeriene care operează zboruri din și spre România De asemenea, alte companii afectate, în mică sau mare măsură, de această solicitare sunt și Lufthansa, British Airways, EasyJet și Air France, care operează zboruri din și spre România. Și compania low-cost Wizz Air s-a aflat în aceeași situație, însă actualizarea de software cerută de Airbus a fost implementată, iar zborurile vor fi operate fără alte perturbări. „Wizz Air confirmă că actualizarea de software solicitată de Airbus a fost implementată cu succes peste noapte pe toate aeronavele sale vizate din familia Airbus A320. Toate zborurile de astăzi sunt operate, fără alte perturbări anticipate ca urmare a acestei situații. Siguranța rămâne prioritatea absolută a companiei aeriene și continuăm să menținem cele mai riguroase standarde în toate aspectele operațiunilor noastre”, a declarat Diarmuid O’ Conghaile, Chief Operations Officer la Wizz Air. American Airlines: 340 din cele 480 de avioane au nevoie de implementarea măsurii American Airlines, cel mai mare operator A320 din lume, a anunțat că aproximativ 340 din cele 480 de aeronave A320 ale sale vor avea nevoie de implementarea măsurii. Compania a declarat că se așteaptă ca actualizările să fie finalizate până sâmbătă, fiind necesare aproximativ două ore pentru fiecare avion. Lufthansa se așteaptă la un număr mic de zboruri anulate sau întârziate în weekend, întrucât implementarea măsurilor prescrise de Airbus ar dura câteva ore pentru fiecare avion. Trei dintre aeronavele A320 de cursă scurtă ale companiei aeriene British Airways sunt afectate, dar nu se așteaptă niciun impact operațional. În ceea ce privește Turkish Airlines, compania a anunțat că opt avioane A320 vor fi readuse în serviciu după implementarea măsurilor cerute de Airbus.
Costul pentru Europa în cazul unei victorii rusești ar depăși dublul sprijinului acordat Ucrainei
Un studiu realizat de Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale arată că o victorie a Rusiei în fața Ucrainei ar provoca Europei cheltuieli de aproape două ori mai mari decât efortul necesar pentru o victorie ucraineană. Raportul a apărut pe 25 noiembrie și descrie două direcții posibile ale războiului, dar și care ar fi urmările lor pentru statele europene. În paralel în tot acest timp, Statele Unite desfășoară implantarea unui plan de pace nefavorabil Kievului și Europei. Primul scenariu Primul scenariu indicat de cercetători descrie avansuri lente dar constante ale armatei ruse, cu presiune spre vest până la râul Nipru. Rezultatul ar impune Ucrainei o înțelegere acceptată sub forță. Termenii de acord ar fi favorabili Moscovei. În raport este menționat că o astfel de situație ar fi o victorie parțială pentru Rusia. Mai mult, este menționat cum Kremlinul ar dobândi control asupra direcției politice și economice a Ucrainei, inclusiv asupra drumului către UE și NATO. Același document include că Ucraina ar putea pierde jumătate din teritoriu, ar intra într-o perioadă lungă de instabilitate politică și ar risca un declin sever al democrației sau chiar colapsul instituțiilor. Alte milioane de oameni ar pleca spre alte state ale Uniunii Europene, mai exact între 6 și 11 milioane. Asta ar crea cheltuieli pentru refugiați estimate la 524, poate chiar la 952 miliarde de euro pe durata a patru ani. Europei i s-ar adăuga apoi costuri mari pentru întărirea apărării la granițele estice ale NATO, valoarea totală ajungând la 1,2 până la 1,6 trilioane de euro. Raportul menționează și un posibil risc ca Rusia să-și mute atenția militară asupra Republicii Moldova, statele baltice sau zona arctică după o înțelegere forțată asupra Ucrainei. În consecință, guvernele europene ar avea nevoie de acțiuni rapide pentru o apărare solidă în nord și est, în paralel cu gestionarea tensiunilor interne amplificate de migrație și polarizare. Al doilea scenariu Al doilea scenariu indicat în studiu arată efectele unei victorii ucrainene, mult mai puțin împovărătoare pentru Europa din punct de vedere al costurilor. Cu sprijin adecvat din partea țărilor europene, Ucraina ar putea reconstrui o forță militară superioară. Mai mult, ar începe recuperarea teritoriilor ocupate. Acest progres ar pune presiune pe Rusia să accepte discuții de pace cu termeni în favoarea Kievului. Pentru un rezultat de acest tip, Ucraina ar avea nevoie de echipamente livrate rapid, printre care „1.500-2.500 de tancuri de luptă și 2.000-3.000 de sisteme de artilerie pe parcursul unuia sau doi ani… Ucraina va avea nevoie, de asemenea, de până la 8 milioane de drone de toate tipurile, apărare aeriană și sisteme de rachete strategice”. Raportul susține că, dacă aceste dotări ajung la timp, Ucraina ar putea opri ofensiva rusă și ar câștigat mult avantaj. Mai mult, ar putea elibera zone cu importanță strategică și ar crea condiții pentru stabilitate politică și economică. O victorie parțială a Ucrainei ar accelera apropierea țării de Uniunea Europeană. Europa ar suporta cheltuieli estimate la 522 până la 838 miliarde de euro pentru un asemenea scenariu, aproximativ jumătate din costul unei victorii ruse. Folosirea activelor ruse înghețate ar reduce suma europeană chiar și cu 50%, conform raportului. În ambele variante, studiul estimează o retragere treptată a sprijinului american, ceea ce ar lăsa Europa responsabilă pentru majoritatea eforturilor de susținere a Ucrainei. Concluziile apar într-un moment în care presiunea pentru finanțare suplimentară atinge un nivel maxim, fiindcă bugetul Ucrainei riscă să se termine la mijlocul anului 2026. Planul de „împrumut pentru reparații”, susținut de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prevede ca aproximativ 140 de miliarde de euro din rezervele băncii centrale ruse să ajungă sub formă de împrumut către Ucraina. Deși există opoziție din partea unui lider european important, Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin această schemă și urmăresc un acord final la reuniunea Consiliului European din 18 și 19 decembrie.
NYT: Un memorandum al FDA din SUA leagă 10 decese ale copiilor de vaccinurile împotriva COVID-19
Autoritatea pentru siguranța alimentelor și medicamentelor din SUA (FDA) a precizat, într-o notă internă, că cel puțin 10 copii au murit probabil „din cauza” vaccinării împotriva COVID-19. Nota, obținută de The New York Times, nu furnizează detalii despre vârsta copiilor sau modul în care agenția a stabilit legătura dintre vaccin și deces. De asemenea, nu a dezvăluit producătorul vaccinurilor implicate. Dr. Vinay Prasad, directorul agenției, a sugerat în notă că decesele au fost legate de miocardită, sau inflamația mușchiului cardiac, relevă sursa citată. „Aceasta este o revelație profundă. Pentru prima dată, FDA din SUA va recunoaște că vaccinurile Covid-19 au ucis copii americani”, a scris dr. Prasad într-o notă adresată membrilor personalului. Nota adresată personalului FDA reprezintă o schimbare radicală de direcție din partea autorităților federale conduse de Robert F. Kennedy Jr., care a descris frecvent vaccinurile împotriva Covid-19 ca fiind nesigure. Foști oficiali din sănătate admit efectele secundare grave, dar rare Potrivit The New York Times, foștii oficiali federali din domeniul sănătății au recunoscut efectele secundare grave, dar rare, ale vaccinurilor, inclusiv incidența miocarditei în rândul adolescenților și tinerilor. Totuși, aceștia au subliniat și numărul de vieți salvate de vaccinuri, precum și faptul că virusul a cauzat peste un milion de decese în rândul americanilor. La nivel mondial, peste 700 de milioane de persoane au fost infectate cu virusul Covid-19. Șapte milioane de persoane și-au pierdut viața în urma infectării.
Delegația ucraineană merge în Florida, SUA, pentru discuții privind planul de pace. Întâlniri programate cu Witkoff și ginerele lui Trump
O delegație ucraineană merge în Florida, SUA, pentru discuții suplimentare privind planul de pace promovat de președintele Donald Trump, potrivit unei persoane familiarizate cu acest subiect, scrie Bloomberg. Delegația ucraineană îi include pe Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, și primul adjunct al ministrului de externe Sergiy Kyslytsya. Grupul se va întâlni cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, dar și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, în Florida, potrivit sursei citate de Bloomberg. Totodată, Steve Witkoff va conduce delegația SUA pentru discuții în Rusia, care sunt programate săptămâna viitoare. Întâlnirea are loc în contextul în care săptămâna trecută, Statele Unite au emis un ultimatum pentru Kiev să accepte, până la Ziua Recunoștinței, termenii unui acord care părea să favorizeze Rusia. Documentul inițial, redactat de SUA și Rusia, includea 28 de puncte, printre care și situațiile sensibile privind recunoașterea teritoriilor ucrainene aflate temporar sub ocupație rusă, dar și redimensionarea efectivelor armatei Kievului. Planul de 28 de puncte a fost simplificat prin separarea celor mai spinoase probleme, în urma unei serii de activități diplomatice la Geneva între reprezentanți ai SUA și Ucrainei. Europa, exclusă din multe aspecte ale negocierilor Bloomberg notează că națiunile europene au fost excluse din detaliile multor aspecte ale negocierilor. Acestea sunt implicate doar în discuții bilaterale în care contribuția lor este absolut necesară în această etapă, cum ar fi definirea garanțiilor de securitate cu SUA. Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a reiterat, joi, cererea sa ca armata ucraineană să se retragă din zonele din regiunea Donețk, idee pe care Kievul a respins-o în repetate rânduri. Vizita delegației ucrainene are loc într-un moment delicat, după ce Andrii Iermak, cel mai apropiat aliat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și care a condus negocierile de pace, a demisionat vineri.
Liderii europeni critică vizita recentă a lui Viktor Orbán și Vladimir Putin la Moscova
Liderii europeni au reacționat vineri față de vizita premierului maghiar Viktor Orbán la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În cadrul unei conferințe de presă cu omologul său sloven la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz a spus că Orbán s-a prezentat la Kremlin „fără un mandat european”. Friedrich Merz a spus că nu a fost surprins de deciziile lui Orbán, din motiv că nu este prima dată când acestea acționează independent. El se îndoiește, totuși, că prim-ministrul maghiar va contribui la oprirea războiului din Ucraina. Viktor Orbán „are propriile idei despre cum să se încheie acest război. Până acum, acestea nu au fost realizate”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german a spus că este rezervat privind șansele că Orbán „va avea mai mult succes de data aceasta decât ultima dată”. Ultima vizită a lui Viktor Orbán la Moscova a avut loc în iulie 2024, când a declarat că este într-o „misiune de pace”. Prim-ministrul sloven Robert Golob a susținut punctul de vedere al lui Merz, și speră că vizita lui Viktor Orbán „nu va cauza daune majore”. „Nu ne așteptăm la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite”, a spus Golob. Întâlnirea dintre Putin și Orbán În întâlnirea cu Vladimir Putin, Viktor Orbán a declarat că Budapesta ar putea organiza un summit între Rusia și Statele Unite pentru a discuta un plan de pace în Ucraina. „Ungaria este interesată de pace… Ungaria este pregătită să găzduiască astfel de discuții și să ofere asistență pentru finalizarea cu succes a acestui proces”, i-a spus Orbán președintelui rus. Președintele Rusiei i-a mulțumit lui Orbán și a mai declarat că ideea de a considera Ungaria ca potențială locație pentru o întâlnire a venit de la Washington. „A fost propunerea lui Donald [Trump]. El a spus imediat: «Amândoi avem relații bune cu Ungaria, dumneavoastră aveți, și la fel și eu, așa că propun această opțiune»”, a spus Putin. Președintele rus a mai spus că ar fi „încântat” să vină la Budapesta în cazul în care „negocierile cu SUA vor duce la acest lucru”.
Peru declară stare de urgență la granița cu Chile
Președintele José Jerí din Peru a declarat vineri că guvernul său va declara stare de urgență de-a lungul frontierei de sud a țării și va desfășura mai multe forțe armate în zonă, în contextul în care un număr mare de migranți venezueleni se aventurează spre nord, venind din Chile, unde sentimentul anti-imigrație a crescut în timpul unei campanii prezidențiale tensionate, potrivit AP. Sute de mii de migranți care fug de crizele din țările lor de origine sau caută oportunități mai bune în străinătate au traversat de mult continentul și granița peruană pentru a-și construi o viață nouă în Chile , una dintre cele mai stabile și prospere națiuni din America Latină. Însă zeci de persoane fără statut legal în Chile – majoritatea venezueleni care au abandonat ruina economică și regimul autoritar din ultimii ani – se îndreaptă acum și în direcția opusă, în timp ce Chile se pregătește să-și înăsprească poziția împotriva imigrației. Campanie bazată pe teme legate de imigranți Favoritul la câștigarea turului doi al alegerilor prezidențiale din Chile, pe 14 decembrie, avocatul ultraconservator José Antonio Kast, și-a construit campania pe temerile populare legate de imigrația din Venezuela și de creșterea crimei organizate. Săptămâna trecută, el a filmat un videoclip de campanie la granița poroasă dintre Chile și Peru, avertizând imigranții fără statut oficial să părăsească țara cât mai pot.
Americanii au probleme cu banii. Ultima dată când au avut probleme cu banii s-a declanșat criza financiară din 2008 / Ce se întâmplă acum
Black Friday din SUA, frenezia cumpărăturilor de după Ziua Recunoștinței care atrage mulțimi de vânători de chilipiruri în magazine, se confruntă cu un paradox în acest an: se așteaptă aglomerații record, în timp ce apetitul consumatorilor pentru cheltuieli a scăzut brusc, scrie Reuters. Ziua, marcată în mod tradițional de cozi – înainte de răsăritul soarelui – în fața magazinelor și de ofertele „de neuitat” la electronice și electrocasnice, a apărut ca un fenomen cultural în jurul sfârșitului anilor ’80, când cumpărătorii au început să se grăbească la magazine cu liste de cadouri pentru Crăciun chiar înainte ca tradi’ionalul curcan de Ziua Recunoștinței să fie digerat. Evenimentul din acest an, care are loc pe 28 noiembrie, este pe cale să atragă mai mult trafic pietonal ca niciodată, conform estimărilor Federației Naționale de Comerț cu Amănuntul din SUA (NRF). Cu toate acestea, analiștii economici sugerează că oamenii vor fi mult mai puțini dispuși să transforme răsfoirea produselor în achiziții reale. Deconectarea reprezintă o provocare pentru comercianții cu amănuntul care depind de sezonul sărbătorilor pentru a genera o treime din profitabilitatea lor anuală. Aproape două treimi dintre consumatorii chestionați de NRF intenționează să aștepte ofertele din weekend-ul aferent Zilei Recunoștinței, în creștere de la 59% în 2024, în timp ce cheltuielile medii sunt estimate să scadă la 890 de dolari pe persoană, față de 902 de dolari, anul trecut. FOTO – Captură video: Reuters.com Încetinirea prognozată subliniază efectul presiunilor tot mai mari ale inflației și a ofertei slabe a locurilor de muncă. „Ceea ce observăm este că, sigur, consumatorii sunt mai precauți”, a declarat pentru Reuters Massimo Basei, director comercial al gigantului danez de bijuterii Pandora, anticipând o concurență acerbă. Vânzările cu amănuntul din SUA au crescut mai puțin decât era așteptat în luna septembrie, parțial din cauza prețurilor ridicate. Tarifele impuse de președintele Donald Trump au contribuit la această tendință, adăugând aproximativ 4,9 puncte procentuale la prețurile de vânzare cu amănuntul, potrivit organizației non-profit Tax Foundation. FOTO – Captură video: Reuters.com În Europa, ziua crucială de cumpărături a fost marcată de greve la depozitele Amazon din Germania, fiind planificate – de asemenea – proteste separate și în fața magazinelor Zara din Spania. VIDEO – Reuters
Afganii din SUA, apel la Donald Trump după atacul armat de la Washington DC
Presupusul atacator, Rahmanullah Lakanwal, în vârstă de 29 de ani, a intrat în America în cadrul unui program care oferea protecție specială în materie de imigrare afganilor care lucrau cu SUA în urma retragerii trupelor din Afganistan în 2021. Sarah Beckstrom, în vârstă de 20 de ani, membră a Gărzii Naționale, a fost ucisă în atacul armat de miercuri, iar un coleg, Andrew Wolfe, în vârstă de 24 de ani, se spune că luptă pentru viața sa. Ca răspuns, președintele american Donald Trump a oprit procesarea tuturor cererilor de imigrare din partea afganilor, a ordonat o revizuire a cărților verzi emise persoanelor din 19 țări și a amenințat cu o represiune mai amplă împotriva migranților din ceea ce el numește „țări din lumea a treia”. Afganii își exprimă compasiunea față de familiile victimelor Coaliția Comunității Afgane din Statele Unite și-a exprimat compasiunea față de familiile victimelor, solicitând o „anchetă cuprinzătoare”, dar îndemnând guvernul SUA să nu amâne sau să suspende cererile de imigrare afgană, potrivit BBC. „Douăzeci de ani de parteneriat afgano-american nu trebuie uitați”, se arată în declarația coaliției, făcând o aluzie la efortul de două decenii lansat de SUA în 2001 pentru a-i răsturna pe conducătorii talibani din Afganistan și a stabili securitatea în țară. Suspectul a obținut azil în SUA Mii de afgani s-au grăbit să fugă din țară în 2021, mulți prin Kabul, pe măsură ce SUA și-au retras trupele și talibanii au intrat în țară. Oficialii americani spun că suspectul a avut o relație cu forțele americane din Afganistan în timp ce acestea erau staționate acolo. El a ajutat la paza forțelor americane pe aeroportul din Kabul în momentul retragerii, a declarat pentru BBC un fost comandant militar care a servit alături de el. A venit în SUA în același an. A solicitat azil în 2024, iar cererea sa a fost aprobată la începutul acestui an, a declarat un oficial pentru partenerul BBC, CBS News.
Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse
Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.