Fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro a făcut apel pentru anularea pedepsei de 27 de ani de închisoare
Echipa de apărare a fostului președinte brazilian Jair Bolsonaro a depus vineri o moțiune pentru anularea procesului pentru lovitura de stat, după ce liderul de extremă dreapta a fost condamnat la 27 de ani de închisoare, potrivit Le Figaro. Fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, își ispășește pedeapsa de marți, fiind în custodia poliției din Brasilia. Curtea Supremă a Braziliei a decis, marți, ca fostul președinte Jair Bolsonaro să înceapă executarea unei pedepse de 27 de ani de închisoare, după ce instanța a respins apelul inițial al apărării privind rolul său într-o conspirație menită să îl mențină la putere după pierderea alegerilor din 2022. Judecătorii Curții Supreme au hotărât ca Jair Bolsonaro să fie plasat într-o unitate a poliției federale din Brazilia, unde se afla deja în custodie. Fostul președinte a fost arestat sâmbătă, după ce a recunoscut că a deteriorat brățara electronică pe care o purta în perioada de arest la domiciliu. Bolsonaro a susținut că medicamentele pe care le ia i-ar fi indus „halucinații” și „paranoia”, făcându-l să creadă că dispozitivul era folosit pentru a-l spiona. Ceruse arest la domiciliu Echipa sa juridică a cerut anterior ca el să execute pedeapsa la domiciliu, invocând probleme medicale cauzate de atacul cu cuțitul din 2018. Totuși, încălcarea regulilor privind monitorizarea electronică a dus la respingerea cererii. În septembrie, Curtea Supremă l-a condamnat pe Bolsonaro și pe alți șapte colaboratori pentru organizarea unui complot menit să anuleze rezultatul alegerilor, să dizolve Curtea Supremă și să acorde armatei puteri extinse. Procurorii au susținutbrazilian, de asemenea, că planul includea tentative de asasinat la adresa președintelui ales Luiz Inácio Lula da Silva și a unui judecător al Curții Supreme. Bolsonaro neagă acuzațiile și afirmă că a încercat doar să conteste rezultatul alegerilor prin mijloace constituționale.
Tensiune în Caraibe. Americanii construiesc un aeroport pe o insulă aflată lângă coasta Venezuelei
Americanii instalează un radar în Trinidad și Tobago pentru un nou aeroport „În Tobago, există pușcași marini americani care ne asistă cu aeroportul… Ne vor ajuta să ne îmbunătățim supravegherea și informațiile radar pentru traficanții de droguri din apele noastre și din afara acestora”, a explicat prim-ministrul Kamla Persad-Bissessar în cadrul unei intervenții la televiziunea locală, potrivit Le Figaro. Începând din luna august, Washingtonul are o prezență militară semnificativă în Caraibe, justificată prin lupta cu traficanții de droguri. În zonă a ajuns și cel mai mare portavion din lume. De asemenea, un contingent de pușcași marini americani a efectuat exerciții în Trinidad și Tobago în perioada 16-21 noiembrie, iar unii au rămas în arhipelag. „În Tobago, există pușcași marini americani care ne ajută cu aeroportul. Planul de acolo implică pista, drumul și radarul. Ne vor ajuta să ne îmbunătățim supravegherea și informațiile radar pentru traficanții de droguri din apele noastre și din afara acestora”, a mai spus prim-ministrul. Nemulțumiri în plan local Explicațiile premierului din Trinidad și Tobago au stârnit întrebări din partea localnicilor. Administrația locală din Tobago, a doua insulă ca mărime a țării care găzduiește plaje și numeroase activități turistice, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la investițiile în infrastructura militară. Șeful administrației locale a solicitat detalii complete despre ceea ce urmează să fie instalat în Tobago. El a invocat poziția neutră a Tobago și a obținut promisiunea unei întâlniri în care vor fi discutate toate problemele enumerate. La sfârșitul lunii octombrie, în Trinidad și Tobago a ajuns nava de război americană USS Gravely. Persad-Bissessar, o susținătoare ferventă a lui Donald Trump, a făcut în repetate rânduri declarații ostile guvernului venezuelean, subliniind în același timp că Washingtonul nu a cerut niciodată permisiunea de a utiliza arhipelagul pentru a lansa atacuri împotriva Venezuelei. Revoltă în Venezuela Oficial, prezența militară SUA în zonă are scopul de a combate traficul de droguri. Totuși, Venezuela o vede drept o amenințare. Totodată, se vorbește despre o operațiune care vizează înlăturarea președintelui Nicolás Maduro de la putere și confiscarea vastelor rezerve de petrol ale țării. Cooperarea militară dintre Trinidad Tobago și Statele Unite a generat furia Venezuelei, ducând la anularea acordurilor privind gazele dintre cele două țări. Tensiunea a crescut și mai mult după ce Guvernul Grenadei, o altă insulă din zonă, a anunțat că a primit o solicitare din partea SUA de a instala un radar pe teritoriul său. Din septembrie, forțele americane au atacat peste 20 de nave suspectate de trafic de droguri în Marea Caraibelor și Pacificul de Est. Cel puțin 83 de oameni au murit „Probabil ați observat că oamenii nu mai vor să livreze (droguri) pe mare și vom începe să-i oprim și pe uscat”, a afirmat președintele SUA în timpul unui discurs televizat de Ziua Recunoștinței.
Explozii la bordul a două petroliere în largul Mării Negre
Autoritățile turce susțin că nu au detectat încă nicio poluare. „Petrolierul Kairos, gol și în drum spre portul rusesc Novorossiisk, a luat foc la 28 de mile marine în largul coastei noastre, din cauze externe. Toți cei 25 de membri ai echipajului sunt teferi și nevătămați ”, a declarat Direcția Generală pentru Afaceri Maritime (DGM) din Turcia, potrivit Le Figaro. Un al doilea petrolier, Virat, „a raportat că a fost lovit la aproximativ 35 de mile marine distanță ”, a anunțat, de asemenea, DGM, fără a specifica natura impactului. Întrebat în direct de postul de televiziune privat NTV despre termenul „cauze externe ”, ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, a ridicat posibilitatea existenței unor mine, rachete sau drone. „O cauză externă înseamnă că nava a fost lovită de o mină, o rachetă sau un proiectil similar, sau de o dronă, sau de un vehicul subacvatic fără pilot. Acestea sunt primele lucruri care îmi vin în minte”, a spus el. Ambele petroliere erau goale „Echipele Pazei de Coastă au ajuns la a doua navă și intervin în prezent. Douăzeci de persoane se află la bord. Sănătatea și siguranța lor nu sunt compromise și nu există niciun incendiu la bord”, a declarat el. Potrivit ministrului, ambele nave erau goale: „Până acum nu a fost detectată nicio poluare, dar monitorizăm incendiul”, a spus el, adăugând că Kairos, care este în flăcări, „transportă propriul combustibil ”. Incendiul de pe Kairos a izbucnit în jurul orei 18:00, ora locală (15:00 GMT), potrivit guvernatorului din Kocaeli, Ilhami Aktas, intervievat de NTV. Numeroase mine plutitoare au fost localizate și distruse în Marea Neagră de la începutul conflictului din Ucraina. Aceste muniții, utilizate de părțile beligerante pentru a-și proteja coastele, au plutit în derivă în ultimii ani, în special din cauza furtunilor. Confruntate cu acest pericol, Turcia, Bulgaria și România, trei state membre NATO riverane Mării Negre, au înființat în 2024 un grup de contramăsuri navale împotriva minelor (MCM Marea Neagră).
O femeie și doi copii, încarcerați în Ucraina pentru că au oferit informații rușilor despre unitățile militare ucrainene
O femei și cei doi copii, ambii adulți, au fost condamnați la închisoare pentru că au spionat obiective militare ucrainene. Ulterior, ei au trimis informațiile rușilor. Condamnarea a fost pronunțată vineri în regiunea Hmelnițki din vestul Ucrainei. Femeia este o fostă oficială locală. Ea a fost ajutată de fiul și fiica ei. Cei vinovați au fost condamnați la 15 ani de închisoare, potrivit Sky News. Anchetatorii au stabilit că familia „a transmis sistematic date despre instalațiile militare ucrainene către FSB”. „S-a stabilit că în februarie 2024, femeia a intrat în corespondență cu un reprezentant al FSB. Știind că acesta era angajat al serviciilor speciale ale statului agresor, ea a fost de acord să coopereze pentru bani și i-a implicat și pe copiii ei adulți în acest proces. Din februarie până în mai 2024, aceștia au „simulat” călătorii în familie în districtul Kamianets-Podilskyi, colectând fotografii ale punctelor de control, pozițiilor de apărare aeriană și mișcărilor soldaților ucraineni. În mai, au fost demascați imediat după o altă operațiune de colectare de informații – înainte de a le transmite inamicului”, a transmis procurorul general pe Telegram. Autoritățile din Polonia au arestat și ele doi ucraineni și trei belaruși sub acuzația că au acționat în numele serviciilor de informații străine. Printre presupusele lor activități s-au numărat fotografierea și transmiterea de imagini ale infrastructurii critice și ale pozițiilor cruciale pentru securitatea națională în 2024 și la începutul anului 2025, au declarat procurorii. Se pare că au fost plătiți în criptomonede, au adăugat procurorii.
Rușii pun gaz pe foc. Ce spun reprezentanții Kremlinului despre scandalul de corupție din Ucraina
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că anchetele legate de actele de corupție din Ucraina indică o criză majoră la Kiev. Reacția a apărut după demisia principalului consilier al lui Zelenski, Andrii Yermak. „Evenimentele care se desfășoară la Kiev indică o criză politică profundă, declanșată de scandaluri de corupție. Nu cred că cineva poate răspunde acum la întrebarea la ce va duce acest lucru în cele din urmă. Consecințele ar putea fi foarte diferite. Toată această corupție a fost și este legată de banii pe care americanii și europenii i-au furnizat pentru război – acesta este un fapt. Și, în consecință, atât în America, cât și în țările europene, probabil se întreabă ce se va întâmpla mâine cu regimul de la Kiev. Și acest lucru este evident”, a declarat Dmitri Peskov potrivit Sky News. Unele personalități de la Moscova, precum Kirill Dmitriev și fostul președinte Dmitri Medvedev, au considerat demisia de la vârful puterii din Kiev, o oportunitate de a ataca puternic Ucraina. În timpul declarațiilor de vineri, Peskov a oferit și un interval de timp privind întâlnirea lui Vladimir Putin cu trimisul lui Donald Trump, Steve Witkoff. „În prima jumătate a săptămânii. Vom anunța data la momentul potrivit”, a spus Peskov reporterilor. Într-un raport Bloomberg de la începutul acestei săptămâni, s-a dezvăluit că Witkoff i-a sfătuit pe ruși cu privire la cea mai bună modalitate de a-l aborda pe Trump în legătură cu o posibilă pace în Ucraina. Cazul Yermak Unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintelui Volodimir Zelenski a părăsit funcția vineri, la câteva ore după ce agențiile anticorupție ale Ucrainei i-au percheziționat locuința. Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui, era adesea considerat al doilea cel mai influent om din Ucraina. El a condus delegația ucraineană în recentele discuții de la Geneva cu Statele Unite. Anunțul demisiei lui Yermak, făcut de Zelenski vineri, complică poziția Kievului în negocierile importante de pace cu SUA. Principalele agenții anticorupție din Ucraina, Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO), au participat la percheziții, conform unui comunicat emis vineri. Motivul exact al perchezițiilor nu a fost dezvăluit, dar acestea au loc la doar două săptămâni după ce cele două agenții au anunțat o anchetă privind o presupusă schemă de mită legată de infrastructura energetică critică a țării.
Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse
Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.
Ministrul belgian de externe despre Ucraina: Avem nevoie de o coaliție a celor care plătesc, nu doar a celor care vor
Uniunea Europeană a fost surprinsă când președintele american Donald Trump a prezentat, pe 21 noiembrie, planul său în 28 de puncte pentru pacea din Ucraina, adică documentul considerat de Bruxelles și Kiev favorabil Kremlinului. De atunci, Uniunea a oferit o contrapropunere, dar blocul european a părut să reacționeze la evenimente, în loc să le conducă. Ministrul de externe și viceprim-ministrul Belgiei, Maxime Prévot, a oferit un interviu exclusiv pentru France24 despre această situație. Belgia, în toată această schemă, are un rol absolut esențial. Țara deține majoritatea activelor rusești înghețate în depozitul Euroclear. Întrebat de ce Uniunea pare să fie din nou în urmă, Prévot a spus că „din păcate, acest lucru s-a întâmplat deja în cazul situației din Gaza. Încă o dată, noi (UE) reacționăm la inițiativa SUA, în loc să preluăm inițiativa în găsirea unei soluții pentru o pace justă și durabilă în Ucraina. Chiar dacă [Ucraina] se află pe continentul european! Așadar, avem impresia că SUA a ales restaurantul și meniul, dar nota de plată a fost achitată de europeni.” Ministrul a spus că Belgia nu și-a schimbat poziția privind folosirea profiturilor din activele rusești înghețate la Euroclear, în ciuda presiunilor Comisiei Europene. „Belgia a explicat că este total inacceptabil să se confiște astfel de active suverane, doar pe baza unei decizii politice, fără o hotărâre judecătorească”, a spus el. „Ar putea crea un precedent periculos, cu riscuri juridice, financiare și sistemice ridicate pentru noi toți în Europa și, poate, cu efecte negative pentru zona euro.” Prévot a mai declarat pentru France24 că el consideră „că este o opțiune mai bună să menținem [activele] înghețate și să utilizăm procesele clasice de împrumut pentru a oferi Ucrainei sprijinul financiar necesar.” El a recunoscut că „este urgent să se acorde sprijin financiar Ucrainei”, dar spune că orice soluție trebuie să includă statele membre ale UE care să împărtășească angajamentul financiar și riscurile asociate. „Avem nevoie nu numai de o coaliție a celor dispuși, ci și de o coaliție a celor care plătesc”, a declarat acesta.
Rusia nu a obținut suficiente voturi pentru a reveni în consiliul agenției maritime a ONU
Acest lucru s-a întâmplat în ciuda presiunilor făcute asupra statelor pentru a susține candidatura sa. Rusia încerca să recupereze locul pierdut în 2023. Rezultatul reprezintă o nouă lovitură pentru Moscova. În septembrie, Rusia nu a obținut nici sprijinul necesar pentru a intra în consiliul agenției ONU pentru aviație. Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, reglementează siguranța și securitatea transportului maritim internațional și previne poluarea, potrivit Reuters. Organizația are 176 de state membre. Rusia este membră OMI din 1958. Până în 2023, a fost realeasă constant în Consiliul OMI. Rusia s-a numărat printre cele 48 de țări care au candidat pentru 40 de locuri în consiliu, pentru un mandat de doi ani. A fost singurul candidat respins dintre cele 10 state cu cel mai mare interes în transportul maritim internațional. În acest grup se află și Statele Unite și China. Ministerul Transporturilor din Rusia a afirmat că votul a fost nedrept. Instituția a transmis că, din 2023, confruntarea politică dintre Rusia și mai multe state a politizat puternic procesul de alegere în Consiliul OMI. Înainte de votul de vineri, Rusia le-a spus membrilor OMI că a participat activ la activitatea organizației. Totuși, a acuzat agenția că începe să se abată de la imparțialitate. Ucraina s-a opus constant eforturilor Rusiei în diverse agenții ONU. Nu s-a prezentat la alegerile pentru Consiliul OMI. Ucraina a cerut statelor membre să nu susțină candidatura Rusiei. Ea a argumentat că Moscova „subminează siguranța transportului maritim global și nu poate pretinde un rol de lider în guvernanța maritimă globală”. Kievul a făcut referire la atacurile Rusiei asupra porturilor și infrastructurii maritime ucrainene.
Orban: Ungaria continuă cooperarea cu Moscova / Putin nu exclude un summit cu Trump la Budapesta
Prim-ministrul ungar Viktor Orban s-a întâlnit vineri la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, subliniind că țara sa continuă să dezvolte cooperarea cu Rusia, în ciuda presiunilor externe, scrie baha. Orban și-a exprimat, de asemenea, speranța că relațiile bilaterale dintre cele două națiuni se vor îmbunătăți în continuare, reiterând în același timp poziția Budapestei cu privire la necesitatea de a pune capăt conflictului ucrainean. Mai mult, Orban și-a reiterat disponibilitatea de a găzdui summitul dintre Putin și omologul său american, Donald Trump. Întâlnirea urma inițial să aibă loc la Budapesta, dar a fost ulterior anulată de Trump. Președintele rus Vladimir Putin a declarat, în timpul întâlnirii sale cu premierul ungar Viktor Orban, vineri, la Kremlin, că un summit între țara sa și Statele Unite ar putea avea loc în continuare la Budapesta. „Dacă în timpul negocierilor noastre vom decide să folosim amplasamentul de la Budapesta, voi fi foarte bucuros și aș dori să vă mulțumesc pentru disponibilitatea dumneavoastră de a mă ajuta”, i-a spus Putin lui Orban la Kremlin. Mai mult, Putin a dezvăluit că colegul său din Statele Unite, Donald Trump, a fost cel care a propus Budapesta ca loc de desfășurare a summitului lor. „El a spus imediat: «Avem relații bune cu Ungaria, voi aveți relații bune cu Viktor și eu am, așa că propun această opțiune». Desigur, am fi bucuroși să fim de acord”, a declarat liderul rus.
Trump vrea să recunoscă regiunile din Ucraina ocupată ca parte a Rusiei
Kremlinul a anunțat vineri că a primit o propunere revizuită pentru încheierea războiului, elaborată în urma discuțiilor de urgență dintre oficialii ucraineni și americani la Geneva, Elveția, weekendul trecut, potrivit The Telegraph. Planul inițial de pace în 28 de puncte, formulat de Witkoff după discuții cu oficialii ruși, oferea recunoașterea „de facto” de către SUA a Crimeei și a celor două regiuni din Donbasul estic. Strategia propunea și recunoașterea „de facto” a teritoriilor deținute de Rusia în spatele liniei de contact din regiunile Herson și Zaporijia din Ucraina, după încheierea oricărui acord de încetare a focului. La Geneva, oficialii ucraineni și americani au negociat un nou plan în 19 puncte, care este mai puțin favorabil Moscovei. Se revine la planul inițial Dar mai multe surse au sugerat că ofertele americane inițiale sunt negociate în continuare. Kievul nu ar fi obligat să recunoască controlul Rusiei asupra teritoriilor pe care le-a anexat ilegal din 2014. Constituția ucraineană împiedică orice președinte sau guvern să cedeze teritorii fără a pune mai întâi întrebarea alegătorilor într-un referendum național. Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, și Rustem Umerov, consilierul său pentru securitate națională, vor merge în weekend în Florida pentru a se întâlni cu oficiali americani la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump. Aparenta ofertă de recunoaștere a Washingtonului a provocat îngrijorare în rândul aliaților săi europeni, care au exclus în repetate rânduri susținerea unui acord de pace care tolerează redesenarea frontierelor prin forță. După o întâlnire a coaliției europene de miercuri, liderii acesteia au declarat: „Au fost clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. Acesta rămâne unul dintre principiile fundamentale pentru menținerea stabilității și păcii în Europa și dincolo de aceasta.” O contrapropunere europeană la planul inițial în 28 de puncte nu a recomandat recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriului ucrainean. „Problemele teritoriale vor fi discutate și rezolvate după un armistițiu complet și necondiționat”, a upropus europenii Până acum, SUA și Europa au refuzat să recunoască controlul Rusiei asupra Crimeei, peninsulă pe care Putin a anexat-o ilegal în 2014. Decizia ar marca o ruptură de la convenția diplomatică a Washingtonului de a oferi legitimitate asupra teritoriului furat, favorabilă unui stat agresor, susțin experții.