Germania avertizează că Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO până în 2029
Carsten Breuer, șeful Apărării germane, a declarat că Rusia ar putea avea capacitatea de a lansa un atac împotriva NATO până în anul 2029 sau chiar mai devreme, relatează European Pravda. Oficialul german susține că sunt multe semnale deja existente care arată că Moscova își accelerează pregătirile militare și își consolidează capacitățile de război în acest sens. Într-un interviu acordat publicației Süddeutsche Zeitung, Breuer a explicat că „diverși indicatori, reînarmarea, creșterea numărului de personal, schimbările economice și politice, toți indică o posibilă dată a unui atac rusesc asupra NATO: 2029. Ar putea avea loc mai devreme? Da”. Acesta a spus că alianța trebuie să fie pregătită pentru o eventuală confruntare militară într-un termen scurt. Potrivit lui, NATO trebuie să își crească cât mai repede posibil capacitatea de luptă și să obțină putere tehnologică în următorii ani. „O nouă strategie militară și un profil de capabilități definesc calea de urmat”, a spus Breuer. La același interviu a participat și Richard Knighton, care a afirmat că este dificil de estimat o dată exactă pentru o posibilă amenințare, însă pericolul este tot mai mare. „Rusia desfășoară operațiuni de luptă în Ucraina, învățând pe parcurs și dezvoltând noi tehnologii. Iar Putin și-a demonstrat disponibilitatea de a ataca statele suverane. Cu cât ești mai aproape de granița cu Rusia, cu atât acest lucru se simte mai puternic”, a declarat Knighton. Între timp, serviciile de informații din Estonia au transmis în raportul anual că Rusia nu ar intenționa să atace militar state membre NATO în acest an sau anul viitor. Totuși, autoritățile estoniene avertizează că Moscova continuă procesul de refacere a armatei sale. Și Gerald Funke, șeful Cartierului General al Comandamentului Întrunit de Sprijin al Bundeswehr, a atras atenția că Rusia ar putea lovi state NATO în următorii doi sau trei ani. În paralel, NATO pregătește măsuri suplimentare de securitate la granița cu Rusia și Belarus. Alianța ivrea să creeze în următorii doi ani o zonă robotică fără echipaj uman și să amplaseze mai multe arme în apropierea frontierei estice.
Von der Leyen și Antonio Costa și-au anunțat favoriții de la Eurovision. Concursul, între muzică și tensiuni politice
Concursul Eurovision a rămas, până în ziua de astăzi, unul dintre cele mai urmărite evenimente din Europa, însă dincolo de muzică și spectacol, competiția continuă să fie marcată și de teme politice. Înaintea marii finale de sâmbătă, 16 mai, de la Viena, mai mulți lideri europeni au vorbit despre melodiile lor preferate din istoria concursului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru POLITICO că piesa „Waterloo” a trupei ABBA, câștigătoare în 1974, rămâne cea mai „emblematică” melodie Eurovision din toate timpurile. Potrivit acesteia, piesa suedezilor „a devenit parte a patrimoniului cultural european și a lansat unul dintre cele mai emblematice grupuri pop din istorie”. Totodată, von der Leyen a mai spus că melodia care o emoționează cel mai mult este „Ne partez pas sans moi”, interpretată de Céline Dion pentru Elveția în 1988. „Ce voce, ce emoție”, a afirmat lidera Comisiei Europene. Dintre piesele mai recente, oficialul european a lăudat piesa „Euphoria” a lui Loreen, câștigătoare pentru Suedia în 2012. Și președintele Consiliului European, António Costa, are o piesă muzicală favorită din cadrul Eurovision, cu o puternică încărcătură istorică. Un purtător de cuvânt al acestuia a declarat că melodia sa preferată este „E depois do adeus”, interpretată de Paulo de Carvalho pentru Portugalia în 1974. Deși nu a câștigat concursul, cântecul a devenit ulterior simbol al Revoluției Garoafelor și al tranziției democratice din Portugalia. Competiția a avut deseori și o semnificație geopolitică. După căderea Cortinei de Fier, participarea unor țări precum Polonia, statele baltice sau Ucraina a fost văzută drept un simbol al unității europene. Un exemplu important este piesa „1944”, interpretată de Jamala, care a câștigat Eurovision în 2016 și a făcut referire la deportarea tătarilor crimeeni în perioada stalinistă. În acest an, Eurovision este din nou în centrul controverselor politice. Spania, Olanda, Irlanda, Islanda și Slovenia au anunțat că vor boicota competiția din cauza participării Israelului, reprezentat de Noam Bettan. La Bruxelles a fost organizat chiar și un eveniment alternativ, „Uniți pentru Palestina”. În paralel, însă, reprezentantul Israelului a vorbit despre „șocul” provocat de huiduielile și protestele din timpul semifinalei. Oficialii israelieni au spus că înaintea concursului au apărut zeci de mii de mesaje antisemite online. Ministrul israelian al culturii și sportului, Miki Zohar, a criticat apelurile la boicot și a spus că Eurovision „este o celebrare a muzicii, culturii și fraternității dintre națiuni, nu o platformă pentru a marca puncte politice”. România s-a calificat în finala Eurovision Anul acesta, România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, s-a calificat joi seara în finala concursului Eurovision, care va avea loc sâmbătă. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. La doar 22 de ani, Alexandra Căpitănescu a devenit cunoscută publicului după ce a câștigat, în 2023, sezonul 11 al emisiunii Vocea României, în echipa lui Tudor Chirilă. Pe lângă muzică, artista are și un parcurs academic mai puțin obișnuit pentru lumea showbizului. Alexandra a absolvit Facultatea de Fizică și urmează în prezent un master în fizică medicală la București. Este pasionată de știință, istorie, geografie și arte, iar profilul său a atras atenția presei internaționale încă din momentul anunțului participării sale la Eurovision.
Coreea de Nord reacționează furios după sancțiunile britanice legate de copiii ucraineni deportați
Phenianul a calificat măsura drept o „provocare politică intolerabilă” și a acuzat Londra că încearcă să afecteze relațiile dintre Coreea de Nord și Rusia, scrie Euronews. Sancțiunile anunțate de guvernul britanic vizează tabăra internațională pentru copii Songdowon, o facilitate deschisă încă din 1960 și folosită de regimul nord-coreean pentru programe de propagandă și schimburi internaționale. Ministerul britanic de Externe susține că centrul ar fi oferit sprijin pentru „deportarea forțată și reeducarea copiilor ucraineni” proveniți din teritoriile ocupate de Rusia. Autoritățile britanice au impus înghețarea activelor asociate taberei și au acuzat Phenianul că susține acțiuni care amenință „suveranitatea și independența Ucrainei”. Raport: Doi copii ucraineni au fost duși în Coreea de Nord Controversa vine după publicarea unui raport realizat în 2025 de Centrul Regional pentru Drepturile Omului din Ucraina. Documentul susține că doi copii din teritorii ocupate de Rusia – un băiat de 12 ani și o fată de 16 ani – au fost trimiși în tabăra Songdowon. Potrivit raportului, copiii au participat la activități de propagandă și au fost învățați despre lupta împotriva „militariștilor japonezi”. De asemenea, ar fi fost puși în contact cu veterani nord-coreeni implicați în atacul asupra unei nave americane din 1968. Phenianul respinge acuzațiile și vorbește despre o campanie anti-rusă Agenția oficială nord-coreeană KCNA a reacționat dur după anunțul sancțiunilor. Regimul de la Phenian a acuzat Marea Britanie că încearcă să „demonizeze Rusia” și să afecteze imaginea internațională a Coreei de Nord. Autoritățile nord-coreene au descris tabăra Songdowon drept „o bază sacră pentru educația și dezvoltarea copiilor”. Phenianul susține că acuzațiile privind deportarea forțată a copiilor ucraineni sunt „nefondate” și motivate politic. Mii de copii ucraineni sunt în continuare dispăruți Problema copiilor ucraineni deportați de Rusia a devenit una dintre cele mai sensibile teme ale războiului început în 2022. Potrivit unui portal oficial al guvernului ucrainean, peste 20.500 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de la începutul invaziei ruse. Alți 2.318 copii sunt în continuare dispăruți, iar peste 700 au fost uciși în timpul conflictului. Rusia a fost acuzată în repetate rânduri de state occidentale și organizații pentru drepturile omului că folosește transferurile de copii în scopuri de propagandă și reeducare ideologică.
Toți pasagerii evacuați în Olanda de pe nava de croazieră afectată de hantavirus au avut rezultate negative la testare
Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu a declarat că toți pasagerii evacuați în Olanda au fost testați negativ pentru varianta periculoasă a hantavirusului, a raportat postul de televiziune olandez NOS, citat de Anadolu. Grupul de 26 de pasageri a aterizat marți la Eindhoven, în cadrul unei operațiuni de evacuare, deoarece nava MV Hondius naviga sub pavilion olandez. Olanda a organizat trei zboruri, iar primul, care a sosit duminică, a transportat 26 de pasageri de pe nava Hondius. Opt persoane cu cetățenie olandeză se aflau la bordul acelui zbor. Hantavirusul este o boală rară, transmisă de obicei prin rozătoare infectate sau prin excrementele acestora, deși tulpina responsabilă de actualul focar se poate răspândi și între oameni. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA a clasificat epidemia ca fiind o situație de urgență de nivel 3, cel mai scăzut nivel de activare a stării de urgență al agenției. Epidemia, care implică tulpina Andes a hantavirusului, a dus la cinci cazuri confirmate, inclusiv trei decese, potrivit oficialilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Erdoğan și Tokayev întăresc parteneriatul strategic: Turcia și Kazahstan țintesc schimburi comerciale de 13 miliarde de euro
Cele două state și-au propus să crească schimburile comerciale bilaterale la 13 miliarde de euro și să extindă cooperarea în domenii precum energia, apărarea, transporturile și digitalizarea. Vizita are loc într-un context geopolitic sensibil, în care statele din Asia Centrală încearcă să își diversifice relațiile economice și strategice, pe fondul războiului din Ucraina și al schimbării rutelor comerciale dintre Europa și Asia, mai arată Euronews. Tokayev: Turcia este o „punte de aur” între Europa și Asia Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a descris Turcia drept o „punte de aur” care leagă Europa, Asia și lumea turcică. „Datorită politicii dumneavoastră echilibrate și vizionare, influența Ankarei pe scena globală continuă să crească”, i-a transmis Tokayev lui Erdoğan. Liderul kazah a subliniat că relația dintre cele două state se bazează pe legături istorice și culturale puternice și a evidențiat importanța colaborării economice și strategice. În timpul vizitei, Erdoğan a devenit primul lider decorat cu noul Ordin „Qoja Ahmet Yasawi”, distincție numită după poetul și misticul turcic din secolul al XII-lea. Tokayev a descris gestul drept unul cu „o profundă semnificație simbolică”. Cei doi președinți au coprezidat a șasea reuniune a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt și un forum economic bilateral. Erdoğan a insistat asupra necesității atingerii pragului de 13 miliarde de euro în comerțul bilateral, aproape triplu față de nivelul actual. Schimburile comerciale dintre cele două țări au crescut cu aproape 9% și au depășit 4,5 miliarde de euro. În prezent, aproximativ 4.000 de companii turcești operează în Kazahstan, iar Ankara se află printre primii cinci parteneri comerciali ai țării. Investițiile Turciei în Kazahstan depășesc 5 miliarde de euro, în timp ce investițiile kazahe în Turcia au trecut de 2 miliarde de euro. Vicepremierul kazah Serik Zhumangarin a declarat că au fost finalizate 100 de proiecte investiționale în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, iar alte 50 de proiecte similare sunt în desfășurare. Coridorul trans-caspic și energia, priorități comune Un punct important al discuțiilor a fost dezvoltarea Coridorului Internațional de Transport Trans-Caspic, ruta care leagă China de Europa prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia. Tokayev a anunțat că transportul feroviar de marfă dintre cele două state a crescut cu 35% în acest an, iar transportul rutier cu 5%. Kazahstanul a invitat investitorii turci să participe la dezvoltarea porturilor Aktau și Kuryk, considerate esențiale pentru extinderea coridorului comercial. În sectorul energetic, autoritățile de la Astana au salutat intenția companiei petroliere de stat din Turcia, Türkiye Petrolleri Anonim Ortaklığı, de a intra pe piața kazahă. Tokayev a invitat, de asemenea, companiile turcești să participe la proiecte miniere și la dezvoltarea producției de litiu. Cooperare în apărare și digitalizare Cele două state au semnat acorduri privind protecția investițiilor, cooperarea în petrol și gaze, producția de drone, educația, cultura și colaborarea financiară. În domeniul digital, platforma kazahă Kaspi.kz ar urma să colaboreze cu platforma turcă de comerț electronic Hepsiburada, iar Freedom Holding Corp își extinde serviciile financiare și digitale în Turcia. Vizita lui Erdoğan precede summitul informal al Organizației Statelor Turcice, programat pentru 15 mai la Turkistan și dedicat inteligenței artificiale și dezvoltării digitale. Organizația reunește Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Turcia și Uzbekistan, în timp ce Ungaria și Turkmenistan au statut de observator. Asia Centrală își diversifică alianțele Vizita liderului turc reflectă tendința tot mai accentuată a statelor din Asia Centrală de a-și diversifica parteneriatele externe și de a reduce dependența economică de Rusia. Războiul din Ucraina a afectat rutele comerciale tradiționale dintre Europa și Asia, iar state precum Kazahstanul încearcă să își consolideze relațiile cu Turcia, China și Occidentul pentru a-și proteja interesele economice și strategice.
Focar de meningită în Marea Britanie. Un student a murit
Tânărul era înscris la Henley College din Oxfordshire, potrivit unui cabinet medical, citat de Sky News. Într-o declarație, cabinetul medical a transmis: „Am luat legătura cu Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie în această dimineață (14 mai) în legătură cu vestea foarte tristă că un student de la Henley College a decedat, fiind suspectat de boală meningococică”. Reprezentanții cabinetului susțin că îi contactează pe cei care ar putea fi expuși riscului din cauza unor relații cu studentul. Numărul cazurilor confirmate este foarte mic, astfel încât în prezent nu există planuri pentru un program local de vaccinare de urgență împotriva meningitei. Unul dintre cazuri a fost confirmat ca fiind meningită de tip B, aceeași tulpină care a provocat o serie de cazuri mortale în Kent la începutul acestui an. Într-un comunicat publicat joi, Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie a declarat că specialiștii săi „colaborează cu autoritățile locale și cu partenerii din cadrul Serviciului Național de Sănătate (NHS) în urma a trei cazuri de infecție meningococică (meningită) înregistrate la tineri din Reading”.
Președintele Poloniei a adoptat un urs în timpul vizitei în România pentru Summitul B9. „Faceți cunoștință cu Batyr”
Anunțul privind adoptarea ursului de către șeful statului polonez a fost făcut de către Marcin Przydacz, șeful de cabinet al lui Karol Nawrocki, specializat pe politică externă. „România este țara cu cel mai mare număr de urși din Uniunea Europeană. Astăzi, un urs 🐻 a fost adoptat. De către cine? De către președintele Poloniei”, a scris acesta. „Faceți cunoștință cu Batyr Ultimele zile au fost pline de discuții despre cele mai importante subiecte – arhitectura de securitate, flancul estic al NATO și politica. Dar s-a mai întâmplat un lucru despre care trebuie să vă povestesc. Președintele Poloniei a adoptat un alt animal de companie. De data aceasta, puțin mai mare… Lui Yuki, curajosul câine de la adăpost, rezident al Palatului Prezidențial, i s-a alăturat – deși de la distanță – ursul Batyr. S-ar putea spune că a primit și propriul său „patron” – caporalul Wojtek, faimosul urs – a cărui poveste despre parcursul său militar a fost relatată de președinte la Sanctuarul LiBEARty din România. Șeful a promis, de asemenea, că mascota eroicului nostru Urs va ajunge în curând la acel centru, care salvează animale maltratate”, a relatat consilierul. Batyr, ursul adoptat de președintele Poloniei Președintele Poloniei Karol Nawrocki a vizitat Rezervația naturală de urși de la Zărnești, unde l-a adoptat pe Batyr. Avionul prezidențial al președintelui polonez ar fi aterizat pe aeroportul Internațional Brașov Ghimbav, iar călătoria de la București la Brașov, președintele Karol Nawrocki a făcut-o cu mașină.
Directorul CIA s-a întâlnit cu nepotul lui Raúl Castro la Havana
Ratcliffe s-a întâlnit cu Raulito Rodriguez Castro, ministrul de interne Lazaro Alvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze și a discutat despre cooperarea în domeniul informațiilor, stabilitatea economică și probleme de securitate. Un oficial al CIA a confirmat întâlnirile pentru AP. Ratcliffe s-a aflat acolo „pentru a transmite personal mesajul președintelui Donald Trump, potrivit căruia Statele Unite sunt pregătite să se angajeze serios în probleme economice și de securitate, dar numai dacă Cuba face schimbări fundamentale. Potrivit rapoartelor oficiale, întâlnirea a servit drept platformă pentru ca Cuba să prezinte dovezi care să ateste că națiunea nu reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA”, a declarat oficialul CIA. O declarație oficială a guvernului cubanez a menționat că întâlnirea „a avut loc joi, 14 mai, pe fondul unor relații bilaterale complexe”. În timp ce SUA au subliniat că Cuba nu poate continua să fie un „refugiu sigur pentru adversarii din emisfera vestică”, delegația cubaneză a insistat că insula nu reprezintă o amenințare la adresa securității SUA. Oficialii cubanezi au contestat, de asemenea, menținerea țării pe lista SUA a statelor care sponsorizează terorismul. Întâlnirea de joi are loc la câteva săptămâni după ce guvernul cubanez a confirmat că s-a întâlnit recent cu oficiali americani pe insulă, pe fondul tensiunilor ridicate dintre cele două părți legate de blocada energetică impusă de SUA asupra țării din Caraibe, precum și în contextul prăbușirii rețelei electrice a Cubei și al întreruperii alimentării cu energie electrică în provinciile din estul țării. La începutul acestei săptămâni, Departamentul de Stat al SUA a reiterat că SUA vor oferi Cubei 100 de milioane de dolari în asistență umanitară și sprijin pentru internet prin satelit „dacă regimul cubanez va permite acest lucru”.
O mașină a intrat într-o mulțime de protestatari anti guvern de la Belgrad. Un bătrân de 90 de ani a fost rănit
Incidentul a avut loc în timpul unui moment de reculegere de 16 minute organizat pentru comemorarea celor 16 persoane decedate în urma accidentului de la gara din Novi Sad, Serbia, când plafonul clădirii s-a prăbușit peste trecători, notează AFP. Accidentul a devenit un simbol al manifestațiilor antiguvernamentale din țară. Imaginile apărute în spațiul public arată un autovehicul care merge în marșarier un participant la protest, doborându-l la pământ. 🇷🇸 A car rammed into an anti-Vucic student protest in Serbia during a moment of silence, injuring an elderly man. Police reportedly arrested the driver 16 minutes after protesters surrounded him. He has been charged with attempted murder.pic.twitter.com/fbyEebFwsL — kos_data (@kos_data) May 14, 2026 În urma incidentului șoferul a fost reținut și arestat preventiv, fiind acuzat de „tentativă de omor calificat”. În ultima perioada, mai mulți protestatari au fost atacați. În ianuarie 2025, mai multe persoane au fost grav rănite după ce o mașină a intrat într-un grup de studenți care blocau intersecții sau participau la marșuri de protest în Belgrad. Într-unul dintre cazuri, o studentă a fost lovită violent de o mașină. Femeia care a lovit-o pe studentă a fost pusă sub acuzare pentru tentativă de omor, însă președintele Aleksandar Vučić, a grațiat-o.
Rubio, declarație surpriză: „Ucraina a construit cea mai puternică și mai formidabilă armată din Europa”. Câți soldați pierd rușii pe lună
Într-o declarație acordată Fox News pe 14 mai, în timpul călătoriei în China cu Donald Trump, șeful diplomației SUA, Marco Rubio a susținut că Forțele Armate ale Ucrainei au evoluat în cea mai capabilă forță de luptă a Europei, în ciuda populației și resurselor militare mai mari ale Rusiei. „Forțele Armate ale Ucrainei sunt cele mai puternice și mai formidabile forțe armate din toată Europa chiar acum”, a spus Rubio pentru Fox News. „Dacă te uiți, rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii, iar Ucraina este o țară mai mică și are o armată mai mică”, a spus Rubio. „Totuși, merită menționat în mod clar că forțele armate ucrainene sunt în prezent cele mai puternice și mai puternice din toată Europa – evident, într-o măsură semnificativă datorită ajutorului pe care l-au primit, dar și datorită experienței de luptă pe care au acumulat-o”, a adăugat el. Rubio a descris, de asemenea, amploarea pagubelor umane și economice ale războiului ca fiind enormă pentru ambele țări, menționând în același timp că Rusia continuă să sufere pierderi majore pe câmpul de luptă. „Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși”, a declarat Rubio. În același timp, el a recunoscut că impulsul negocierilor a încetinit în ultimele luni, ambele părți considerând că au motive de optimism. „Din păcate, în ultimele luni am pierdut o parte din avânt din diverse motive: ucrainenii sunt din ce în ce mai încrezători în pozițiile lor pe câmpul de luptă; au supraviețuit iernii; rușii simt, de asemenea, un oarecare optimism din cauza creșterii prețurilor petrolului”, a explicat Rubio. Totuși, secretarul de stat american a declarat că Washingtonul speră că atât Moscova, cât și Kievul vor reveni în cele din urmă la negocieri. „Dar sperăm, fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive, că în curând vom ajunge la punctul în care ambele părți vor reveni la negocieri”, a adăugat Rubio. Ucraina oferă acum experiența sa cu dronele altor țări. Recent, operatorii ucraineni de drone care au participat la exercițiile militare Aurora 26 din Suedia au demonstrat cum dronele FPV pot perturba rapid unitățile terestre ale NATO, forțând mai multe pauze de antrenament. Trupele suedeze și-au ajustat tacticile în timpul scenariilor de luptă simulate. Piloții ucraineni de drone au pătruns în mod repetat în pozițiile suedeze în timpul exercițiilor. Un operator ucrainean cu indicativul „Tarik” a declarat că exercițiile au trebuit să fie oprite de mai multe ori pentru ca forțele suedeze să își poată reevalua acțiunile.