Ursula von der Leyen reacționează la atacul masiv asupra Kievului: Ucraina are nevoie urgentă de sprijin. Vom discuta despre acest lucru în cadrul summitului NATO
Ursula von der Leyen a reacționat luni la atacul rusesc asupra Kievului, transmițând un mesaj publicat pe platforma X. „Aseară, regimul rus a atacat din nou civili din aer; peste 400 de drone și rachete au vizat capitala. Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO. Săptămâna trecută am acordat prima tranșă de 4 miliarde de euro din împrumutul nostru de 90 de miliarde de euro, pentru a consolida apărarea Ucrainei cu tehnologie avansată pentru drone. Vor urma și alte măsuri, foarte curând. De asemenea, depunem eforturi intense pentru a finaliza acordul privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni în zilele următoare”, se arată în mesajul șefei executivului de la Bruxelles. Last night, the Russian regime once again blindly attacked civilians from the air, with over 400 drones and missiles attacking the capital. Ukraine urgently needs more air defence. We will discuss it this week in Ankara at the @NATO Summit. Last week we provided the first €4… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 6, 2026 Reacția Ursulei von der Leyen vine după ce armata Federației Ruse a lansat un atac masiv asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Atac masiv și zi de doliu în capitala Ucrainei Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone asupra Kievului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică că serviciile de informații ucrainene dețineau informații potrivit cărora Rusia pregătea un nou atac de amploare. „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”, a scris Zelenski pe X. Potrivit Kyiv Post, în urma atacului, 14 persoane și-au pierdut viața și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți a fost declarată zi de doliu pentru comemorarea victimelor. Atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea Summitului Alianței Nord-Atlantice de la Ankara, în cadrul căruia președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni cu omologul său american Donald Trump. Cei doi lideri vor discuta despre despre posibile soluții pentru încheierea războiului.
Rusia pregătește un nou atac masiv asupra Ucrainei, avertizează Zelenski
Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a transmis că „rușii pregătesc un nou atac masiv”. Liderul ucrainean a precizat că afirmațiile sale se bazează pe datele serviciilor de informații ucrainene și că momentul ales de Moscova nu este întâmplător: „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”. „Rusia vrea să provoace și mai mult rău și să ucidă oameni. Vă rog să aveți grijă și să respectați toate alertele de raid aerian”, a avertizat Zelenski, adresându-se cetățenilor ucraineni. Zelenski: Avem nevoie de rachete Patriot Președintele Ucrainei a făcut apel și la aliații occidentali să accelereze livrările de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot. „Orice întârziere în livrarea de rachete pentru apărarea noastră antiaeriană – rachete pentru sistemele Patriot – înseamnă pierderi de vieți omenești și încurajează Rusia să continue războiul. Țările aliate dispun de suficiente sisteme de apărare antiaeriană și de suficiente rachete. Ceea ce lipsește este voința de a lua deciziile necesare pentru a proteja cu adevărat viețile oamenilor din Ucraina”, a scris Zelenski. „Decizia este în mâinile aliaților” El a subliniat că responsabilitatea pentru aceste decizii revine în primul rând Statelor Unite și celorlalte state puternice din Europa și din lume: „Mai presus de toate, acestea sunt decizii ale Statelor Unite și ale țărilor puternice din Europa și din lume”. „Rachetele pentru sistemele Patriot nu trebuie să stea acum în depozite, ci să ajungă în unitățile Patriot din Ucraina. Le mulțumesc tuturor celor care oferă ajutor real”, a mai spus liderul ucrainean. Patriot este principalul sistem occidental folosit de Ucraina pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete. Kievul cere de mai mult timp aliaților occidentali să trimită atât noi sisteme Patriot, cât și rachete pentru cele deja aflate în serviciu.
Audierile continuă în cazul uciderii lui Charlie Kirk. Procurorii solicită pedeapsa cu moartea pentru bărbatul acuzat
Procurorii își vor prezenta argumentele împotriva bărbatului acuzat de uciderea lui Charlie Kirk, potrivit AP. Audierea începe săptămâna viitoare Audierea preliminară de cinci zile va începe luni. Va fi prima dată când membrii familiei lui Kirk se vor afla în sala de judecată din Utah alături de inculpatul Tyler Robinson . Audierea va fi transmisă în direct. Procurorii care solicită pedeapsa cu moartea vor argumenta că bărbatul acuzat de uciderea activistului conservator ar trebui să fie judecat pentru crimă, arată sursa. Robinson s-a predat după împușcături. Procurorii susțin că i-a trimis și un mesaj text prin care i-a confesat partenerului său. De asemenea, a lăsat un bilet în care spunea că a avut ocazia să o omoare pe una dintre principalele voci conservatoare ale națiunii „și că voi profita”. Nu a pledat înainte de proces Cu toate acestea, el nu a pledat în acest proces, potrivit sursei citate. El este acuzat de crimă agravată în cazul asasinării lui Kirk. Activistul conservator se adresa unei mulțimi de mii de persoane la Universitatea Utah Valley, pe 10 septembrie. Avocații săi nu au comentat cu privire la vinovăția sau nevinovăția sa. Pedeapsa cu moartea este o opțiune în Utah doar atunci când o infracțiune are circumstanțe agravante. Procurorii vor argumenta în cazul lui Robinson că împușcăturile lui Kirk i-au pus în pericol pe ceilalți prezenți. Ce intenționează procurorii Procedura va semăna cu un miniproces. Procurorii intenționează să prezinte probe ADN care să-l lege pe Robinson de arma presupusă a crimei, mărturii ale anchetatorilor, constatările autopsiei, declarațiile martorilor și înregistrarea video a uciderii lui Kirk. Procurorii nu sunt obligați să prezinte toate probele. De asemenea, pot folosi informații secundare sau zvonuri, mai precizează sursa. După încheierea audierii, judecătorul districtual trebuie să decidă dacă trebuie continuat cazul.
Putin l-a sunat pe Trump
Președintele rus l-a sunat sâmbătă pe liderul SUA, Donald Trump, Vladimir Putin felicitându-l cu ocazia celebrării Zilei Independenței Americii. Cei doi președinți au abordat o serie de subiecte cheie pe agenda geopolitică, precum starea economiei și războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Șeful Americii și-a luat chiar un angajament important, relatează presa americană. Vladimir Putin și Donald Trump au discutat la telefon timp de o oră și jumătate. Potrivit RIA Kremlinpool, discuția a fost „una de afaceri și constructivă”. Reprezentanții Kremlinului au anunțat că Putin i-a felicitat pe Trump și pe americani cu ocazia Zilei Independenței SUA. Cei doi au discutat și despre crizele actuale, inclusiv despre războiul din Ucraina. Putin i-a prezentat lui Trump propria versiune a evoluției de pe front. Acesta i-a spus liderului de la Casa Albă că militarii ruși „avansează constant, eliberând o localitate după alta”. Rusia vrea să se implice în stabilizarea crizei din Orientul Mijlociu De asemenea, președintele rus a reiterat ideea implicării Rusiei în „asistența practică pentru stabilizarea situației din Orientul Mijlociu”. De cealaltă parte, relatează CNN, omologul său american a invocat aspectele economice, remarcând „perspectivele colosale” de cooperare dintre Rusia și SUA, care se vor deschide odată cu încheierea războiului din Ucraina. Credit Image: © Iranian Army Office via ZUMA Press Wire Potrivit presei americane, a fost cea de-a patra discuție dintre cei doi lideri în acest an. „S-a centrat pe afaceri și a fost destul de constructivă”, a precizat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pe marginea discuției din 4 iulie. Ce a promis Trump legat de războiul din Ucraina Șeful diplomației de la Kremlin a mai comentat că președintele american „și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita cea mai rapidă metodă de încetare a ostilităților” dintre Ucraina și Federația Rusă. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov „Partea rusă a subliniat încă o dată preferința pentru o rezolvare politică și diplomatică a conflictului”, a completat Lavrov. Putin și-a reînnoit invitația ca Trump să-i facă o vizită La final, liderii Rusiei și SUA au convenit să aibă o nouă conversație telefonică în curând. Totodată, Putin i-a reamintit lui Trump că are o invitație valabilă de a vizita Rusia. Pe de altă parte, mai notează CNN, și președintele ucrainean a purtat „o discuție telefonică foarte bună” cu Donald Trump, sâmbătă. „Există șanse reale să punem capăt acestui război, iar aportul Americii este decisiv”, a declarat Volodimir Zelenski.
UE are un nou Viktor Orbán și este tot vecin cu România. Bulgaria amenință să blocheze sancțiunile împotriva Rusiei
Radev și-a reiterat poziția în finalul acesta de săptămână în Parlamentul de la Sofia, unde a fost întrebat dacă este pregătit să se opună formal noului pachet european. „Nu doar că sunt pregătit – o voi face”, a răspuns premierul, susținând că are obligația să apere „interesul național” al Bulgariei. Cele două nume pe care Sofia le vrea eliminate Bulgaria condiționează sprijinul pentru sancțiuni de eliminarea Patriarhului Chiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse și unul dintre cei mai vocali susținători ai războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, precum și a lui Vagit Alekperov, miliardarul care a fondat grupul petrolier Lukoil. Radev susține că nu îl apără pe Chiril ca persoană, ci instituția pe care acesta o conduce. Premierul a invocat legăturile istorice și religioase dintre Bulgaria și Rusia și s-a opus extinderii conflictului politic în sfera religioasă. Chiril ar urma să fie vizat de interdicția de a intra în Uniunea Europeană și de înghețarea eventualelor active deținute în blocul comunitar. Patriarhul a justificat în mod repetat invazia Rusiei și a susținut discursul Kremlinului privind presupusul caracter „sfânt” al războiului. UE a încercat să îl sancționeze și în 2022, dar măsura a fost blocată atunci de guvernul condus de Viktor Orbán. Miza de trei miliarde de euro din jurul Lukoil În cazul lui Alekperov, argumentele Sofiei sunt în primul rând economice. Lukoil controlează rafinăria Neftochim Burgas, singura rafinărie din Bulgaria și o infrastructură strategică pentru alimentarea țării cu carburanți. Statul bulgar a instalat un administrator special la rafinărie în noiembrie 2025, după ce sancțiunile americane împotriva Lukoil au pus sub semnul întrebării continuarea operațiunilor companiei. Potrivit Euronews, grupul rus ar fi formulat pretenții de aproximativ trei miliarde de euro în legătură cu preluarea controlului asupra activelor sale din Bulgaria. Radev susține că includerea lui Alekperov pe lista UE ar putea compromite negocierile cu grupul petrolier și ar echivala cu o decizie prin care Bulgaria „s-ar împușca singură în picior”. Premierul a avertizat și că rafinăria din Burgas se confruntă cu dificultăți în achiziționarea petrolului. Instalațiile fuseseră construite pentru procesarea țițeiului rusesc de tip Urals, iar folosirea unor sortimente mai grele a produs, potrivit acestuia, uzură accelerată, blocaje tehnice și creșterea costurilor. Guvernul bulgar încearcă în paralel să obțină o înțelegere extrajudiciară cu Litasco, companie din grupul Lukoil. Italia ridică și ea obiecții în cazul Patriarhului Chiril Bulgaria nu este singurul stat care are rezerve față de sancționarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse. Italia a transmis că dorește continuarea discuțiilor înainte de a accepta introducerea Patriarhului Chiril pe lista neagră. Poziția Romei ar reflecta preocupările Vaticanului privind precedentul creat prin sancționarea conducătorului unei importante Biserici creștine. Spre deosebire de Sofia, Italia a formulat însă o „rezervă” diplomatică și nu a amenințat explicit cu folosirea dreptului de veto. De ce trebuie ajuns la un acord până pe 15 iulie Comisia Europeană a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni pe 9 iunie. Măsurile vizează veniturile obținute de Rusia din energie, sectorul financiar și piața criptomonedelor, exporturile de tehnologii utilizate de industria militară, flota-fantomă rusească și, pentru prima dată, unele importuri de pește. Propunerea mai include restricții privind intrarea în UE a foștilor combatanți ruși care au participat la invadarea Ucrainei. Bruxelles-ul încearcă să ajungă la un acord până pe 15 iulie. În lipsa unei decizii, plafonul de preț aplicat petrolului rusesc transportat pe mare ar urma să fie recalculat automat. Creșterea recentă a prețului petrolului Urals ar putea determina majorarea plafonului, oferind Moscovei venituri suplimentare. Comisia a propus, pentru evitarea acestui scenariu, menținerea unui plafon fix de 44 de dolari pe baril până în ianuarie 2027. Rolul lui Orbán, preluat de Radev Timp de mai mulți ani, Viktor Orbán a fost liderul european care a întârziat sau a blocat cel mai frecvent sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul financiar pentru Ucraina. Situația s-a schimbat după ce Orbán a pierdut puterea, iar noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, a adoptat o poziție mai cooperantă față de Bruxelles. Inclusiv opoziția Ungariei față de sancționarea Patriarhului Chiril a fost retrasă, permițând introducerea numelui acestuia în noua propunere. Blocajul nu a dispărut însă, ci pare să se fi mutat în Bulgaria. Radev, fost președinte al Bulgariei, a demisionat din funcție la începutul anului pentru a intra în politica de partid. Formațiunea sa a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, iar el a devenit premier pe 8 mai. Reuters îl descrie drept un politician eurosceptic, cunoscut pentru pozițiile favorabile refacerii relațiilor cu Moscova, pentru opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei și pentru criticile la adresa sancțiunilor. Un singur stat poate bloca întreaga Uniune Sancțiunile externe ale UE au nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Astfel, chiar dacă celelalte 26 de guverne susțin un pachet, opoziția unui singur stat este suficientă pentru a împiedica adoptarea lui. Din 2011, statele membre au folosit veto-ul în 48 de dosare privind politica externă, bugetul sau extinderea Uniunii. Ungaria a fost responsabilă pentru 21 dintre aceste blocaje, iar Polonia pentru șapte. România, Bulgaria și Cipru au utilizat și ele regula unanimității cel puțin o dată. Disputa reaprinde dezbaterea privind eliminarea sau limitarea unanimității în politica externă. Experți ai Institutului Max Planck au argumentat că un veto folosit prin încălcarea gravă a principiului solidarității europene ar putea fi considerat juridic irelevant. Deocamdată însă, orice modificare amplă a regulilor s-ar lovi tot de opoziția statelor care văd dreptul de veto ca pe ultima garanție a influenței lor în interiorul Uniunii.
Membrii unei grupări neofasciste care susține supremația albă au mărșăluit în Capitala SUA de Ziua Independenței
Membrii grupării neofasciste Frontul Patriot (Patriot Front) au mărșăluit sâmbătă, în zona metropolitană a capitalei americane, cu ocazia ceremoniilor de Ziua Independenței, potrivit Al Jazeera. Ei au participat la mai multe marșuri organizate în diferite locuri, câțiva fiind văzuți chiar și în fața Capitoliului SUA. Imaginile cu persoanele cu fețele acoperite cu măști albe și ochelari de soare s-au răspândit pe rețelele de socializare. Membrii grupării au purtat pantaloni și șepci kaki, dar și cămăși în culoarea albastru închis. Membrii grupării au folosit steagurile susținătorilor sclaviei Unii dintre participanți au avut steaguri, tobe și scuturi americane. Câțiva au fluturat steaguri confederate, asociate cu identitatea sudistă. Confederația a încercat să se separe de SUA în 1861, în încercarea de a păstra sclavia, declanșând astfel Războiul Civil American. Canalul de Telegram al Frontului Patriot a indicat că grupul se aștepta ca peste 400 de naționaliști albi să participe la evenimentele de sâmbătă. De asemenea, site-ul web al grupului a făcut apel la oamenii „născuți în această națiune a rasei noastre europene” să își afirme „dreptul la independență culturală”. Ce este organizația Frontul Patriot Conform informațiilor publice, Frontul Patriot (Patriot Front) este o organizație de extremă-dreapta din Statele Unite. Grupul a fost fondat în 2017 și se remarcă prin faptul că își disimulează ideologia rasistă și neofascistă sub o retorică a „patriotismului” american. Donald Trump și rasismul Președintele SUA, Donald Trump, a fost frecvent criticat pentru că nu a luat măsuri împotriva naționaliștilor albi în timpul celor două mandate de la Casa Albă. Totodată, criticii au acuzat Administrația Trump că încurajează astfel de grupuri prin răspândirea unor false teorii ale conspirației, inclusiv una în care se vorbește despre înlocuirea creștinilor albi cu minorități și străini. Trump însuși s-a confruntat cu mai multe acuzații de rasism. De exemplu, la începutul acestui an el a publicat un videoclip care îi înfățișa pe fostul președinte democrat Barack Obama și pe soția sa, Michelle Obama drept maimuțe. Casa Albă a explicat că un membru al personalului, nu Trump însuși, a distribuit videoclipul pe contul de socializare al președintelui.
Premieră: Ucraina a început să exporte drone. Ce armată va primi primele aparate construite de ucraineni
Ucraina a permis pentru prima oară exportul de drone de luptă către o armată străină, potrivit Nexta. Kiev-ul a aprobat în mod oficial livrarea a 2.000 de sisteme de drone de atac F10 către Forțele Armate ale Statelor Unite ale Americii. Compania ucraineană F-Drones a primit autorizație de la Serviciul de Stat pentru Controlul Exporturilor, a anunțat Interfax-Ucraina. Acesta este primul export oficial de drone, pregătite de luptă și produse în Ucraina. Anterior, s-a discutat doar despre livrări de tehnologie, piese sau componente separate. Uniunea Europeană și SUA doresc să profite de experiența Ucrainei în domeniu În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a devenit un expert de talie mondială în ceea ce privește utilizarea și fabricarea de drone. De asemenea, ucrainenii sunt recunoscuți pentru tehnicile de apărare în fața dronelor inamice. De aceea, SUA, țările bogate din Orientul Mijlociu și UE au apelat la ajutorul ucrainenilor pentru a-și întări armatele cu noile sisteme de drone. În cadrul UE s-a vorbit despre o alianță a dronelor care va implica mai multe țări europene. Unele dintre ele, precum Germania, au semnat deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Și România a negociat cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone, în cadrul unui proiect finanțat cu 200 de milioane de euro prin SAFE.
Ambasada Rusiei la Washington: Rusia și SUA ar putea și ar trebui să coexiste constructiv
Într-un mesaj publicat sâmbătă pe platforma X, reprezentanții ambasadei afirmă că, „în lipsa unor diviziuni ideologice fundamentale”, Rusia și Statele Unite „ar putea și ar trebui să coexiste constructiv”. Mesaj pentru Washington Potrivit ambasadei, relația dintre Moscova și Washington ar trebui construită pe „un parteneriat autentic, viabil din punct de vedere economic, bazat pe respect reciproc și pe egalitate”. Reprezentanța diplomatică susține, de asemenea, că cele două țări sunt conduse de lideri care au „o chimie personală excelentă” și promovează „valorile tradiționale ale familiei și religiei, suveranitatea și statul-națiune”, în opoziție cu ceea ce numește „ordinea liberal-globalistă bazată pe reguli”. Argumente istorice Reprezentanții instituției susțin că Rusia „a fost alături de americani” încă din perioada Războiului de Independență și că a avut „un rol esențial în sprijinirea fostelor 13 colonii” împotriva Imperiului Britanic. Aceștia amintesc și de Războiul Civil American, susținând că Rusia s-a opus încercărilor Marii Britanii și Franței de a legitima Confederația și că a trimis, în 1863, două escadre navale în apele americane. În acest context, ambasada citează o declarație atribuită fostului ministru rus de Externe Alexander Gorchakov, care ar fi transmis că „politica Rusiei față de Statele Unite este clar definită și nu se va schimba”. „Mai presus de toate, dorim ca Statele Unite să rămână unite și indivizibile”, a precizat Gorchakov, potrivit mesajului publicat de Ambasada Rusiei. Aliați în război, rivali în pace De asemenea, oficialii ruși amintesc și cooperarea dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite în timpul celui de-al doilea război mondial și susține că, inclusiv în perioada Războiului Rece, Moscova și Washingtonul „au găsit modalități de a evita confruntarea”, în pofida tensiunilor dintre cele două puteri.
Incident la Ziua Americii. Un parașutist cu steagul SUA a căzut peste un cort cu bere
Un incident a avut loc chiar în timpul unui eveniment cu public. Potrivit imaginilor publicate de Nexta, aterizarea nefericită a avut loc într-un loc în care se aflau numeroși oameni. Imaginile îi arată pe participanții care îl aplaudă pe parașutistul care se apropie de zona de aterizare. La un moment dat, steagul de mari dimensiuni pe care îl poartă parașutistul se agață de un copac. Parașutistul își pierde traiectoria optimă și se prăbușește peste un cort în care se comercializa bere. Nu se știe ce a pățit parașutistul în urma aterizării foțate. Ziua Americii, plină de evenimente Americanii sărbătoresc în 2026 cea de-a 250-a aniversare a Zilei Independenței. Ziua Americii este pe 4 iulie și aniversează adoptarea Declarației de independență de pe 4 iulie 1776. Atunci a fost declarată independența față de Regatul Marii Britanii. Ziua Independenței este ziua națională a Statelor Unite ale Americii. Cu această ocazie, în întreaga America au loc numeroase ceremonii și evenimente publice.
Papa face apel la moderare în contextul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA
Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la „moderare” în discursul său public de vineri, cu ocazia aniversării a 250 de ani de existență în SUA, potrivit AFP. Primul discurs al papei axat pe politica americană Discursul Suveranului Pontif a reprezentat primul discurs de acest fel axat pe politica americană. Fără a-l menționa pe președintele american Donald Trump, Papa i-a îndemnat pe americani să găsească „un teren comun” și „unitate”. El a vorbit despre modul în care „valuri succesive de imigranți” au modelat viitorul țării, potrivit sursei. Discursul video a fost transmis Centrului Național pentru Constituție din Philadelphia. Discursul părea să sublinieze mai multe puncte care vizau stilul diviziv al lui Trump, conform sursei citate. Conflict continuu între Papă și Trump Suveranul Pontif și președintele american s-au confruntat în repetate rânduri în ultimele luni din cauza criticilor papale la adresa represiunii dure împotriva imigrației în Statele Unite și a războiului împotriva Iranului. Trump l-a numit pe Papa „slab” în ceea ce privește criminalitatea și „groaznic” în ceea ce privește politica externă. Ca răspuns, Papa a transmis că „nu se teme” de Trump, potrivit aceleiași surse. „Un discurs public marcat pe moderație” În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a cerut „un discurs public marcat de moderație, respect pentru opiniile celorlalți și un efort continuu de a găsi un teren comun”. De asemenea, Suveranul Pontif a declarat că speră că cea de-a 250-a aniversare a Statelor Unite va fi ocazia unei „reangajări solemne” față de idealurile fondatoare ale SUA.