Papa face apel la moderare în contextul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA
Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la „moderare” în discursul său public de vineri, cu ocazia aniversării a 250 de ani de existență în SUA, potrivit AFP. Primul discurs al papei axat pe politica americană Discursul Suveranului Pontif a reprezentat primul discurs de acest fel axat pe politica americană. Fără a-l menționa pe președintele american Donald Trump, Papa i-a îndemnat pe americani să găsească „un teren comun” și „unitate”. El a vorbit despre modul în care „valuri succesive de imigranți” au modelat viitorul țării, potrivit sursei. Discursul video a fost transmis Centrului Național pentru Constituție din Philadelphia. Discursul părea să sublinieze mai multe puncte care vizau stilul diviziv al lui Trump, conform sursei citate. Conflict continuu între Papă și Trump Suveranul Pontif și președintele american s-au confruntat în repetate rânduri în ultimele luni din cauza criticilor papale la adresa represiunii dure împotriva imigrației în Statele Unite și a războiului împotriva Iranului. Trump l-a numit pe Papa „slab” în ceea ce privește criminalitatea și „groaznic” în ceea ce privește politica externă. Ca răspuns, Papa a transmis că „nu se teme” de Trump, potrivit aceleiași surse. „Un discurs public marcat pe moderație” În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a cerut „un discurs public marcat de moderație, respect pentru opiniile celorlalți și un efort continuu de a găsi un teren comun”. De asemenea, Suveranul Pontif a declarat că speră că cea de-a 250-a aniversare a Statelor Unite va fi ocazia unei „reangajări solemne” față de idealurile fondatoare ale SUA.
500 de milioane de dolari pentru Trump, acces la Casa Albă pentru Pakistan. Cum a dat roade un pariu cripto-diplomatic
Pakistanul a fost printre primele state care au semnat un acord cu World Liberty Financial (WLF), compania de criptomonede a familiei Trump. Criptomoneda nu este încă folosită în Pakistan În luna ianuarie, Ministerul pakistanez al Finanțelor a semnat un memorandum cu o companie afiliată World Liberty Financial pentru a analiza folosirea USD1, o criptomonedă creată de firma familiei Trump și concepută să își păstreze aceeași valoare ca dolarul american, în transferurile internaționale de bani. Potrivit Al Jazeera, la ceremonia de semnare, desfășurată la Islamabad, au participat premierul pakistanez Shehbaz Sharif și șeful armatei, mareșalul Asim Munir. Documentul a fost semnat de ministrul Finanțelor din Pakistan, Muhammad Aurangzeb, și Zach Witkoff, fiul lui Steve Witkoff, unul dintre consilierii lui Donald Trump. La aproape șase luni de la semnarea acordului, autoritățile pakistaneze au confirmat că nu există niciun proiect-pilot, nu au fost emise licențe și nu au fost înregistrate tranzacții folosind moneda USD1. Pakistan, una dintre cele mai mari piețe cripto USD1 este o monedă digitală stabilă (stablecoin), concepută să își păstreze valoarea la nivelul dolarului american. Companiile care emit astfel de monede obțin venituri din administrarea rezervelor care le garantează valoarea, astfel încât extinderea utilizării lor poate genera profituri importante pentru proprietari. Pakistanul este deja una dintre cele mai mari piețe de criptomonede din lume. Potrivit clasamentului anual realizat de compania americană de analiză blockchain Chainalysis, care măsoară gradul de utilizare a criptomonedelor la nivel mondial, Pakistanul s-a situat anul trecut pe locul al treilea, după India și Statele Unite. Utilitate neclară Cu toate acestea, specialiștii spun că nu există dovezi că USD1 a fost utilizată în tranzacțiile din Pakistan. Mai mult, țara înregistrează deja niveluri record ale transferurilor de bani din străinătate prin sistemul bancar tradițional. Pakistanul primește deja sume record de la cetățenii care lucrează în străinătate. Potrivit Băncii Centrale, banii trimiși acasă de pakistanezi au ajuns la 38,3 miliarde de dolari în ultimul an fiscal, cu 27% mai mult decât în anul precedent, iar autoritățile estimează că vor depăși 42 de miliarde de dolari în acest an. De aceea, experții spun că nu este clar ce avantaj economic ar aduce USD1, din moment ce transferurile prin bănci funcționează deja la scară mare. Acces la administrația Trump Analiștii citați de Al Jazeera consideră însă că valoarea reală a acordului a fost una diplomatică. Delegația World Liberty Financial a vizitat Islamabadul într-o perioadă în care relațiile dintre Pakistan și Statele Unite se intensificau. Ulterior, Pakistanul l-a nominalizat pe Donald Trump la Premiul Nobel pentru Pace, atribuindu-i un rol în reducerea tensiunilor cu India. În iunie 2025, Trump l-a primit la Casa Albă pe șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, un gest considerat fără precedent, iar ulterior oficiali americani au apreciat rolul Islamabadului în facilitarea dialogului dintre Washington și Teheran. Bilal Bin Saqib, șeful autorității pakistaneze pentru criptomonede (PVARA), a fost anterior consilier al World Liberty Financial. Într-un interviu acordat Bloomberg în martie 2026, el a afirmat că strategia privind criptomonedele a contribuit la refacerea relațiilor cu Washingtonul. Casa Albă a declarat că nu există conflicte de interese în legătură cu activitățile companiei. Memorandumul nu a avut o miză economică reală, ci a reprezentat un instrument pentru obținerea accesului la administrația Trump, susține economistul pakistanez Khurram Husain. „Calculul a fost obținerea accesului, iar strategia a funcționat spectaculos. Beneficiul concret pentru Islamabad a fost apropierea de Casa Albă”, a declarat acesta. Alți specialiști în domeniul financiar au ajuns la o concluzie similară, afirmând că întreaga inițiativă poate fi interpretată drept un demers de „plată pentru acces” la cercurile de putere de la Washington.
O capitală europeană nu a înregistrat niciun deces în urma accidentelor rutiere timp de un an
Cu aproximativ 1,4 milioane de locuitori, zona metropolitană a unei capitale din Europa a atins o performanță incontestabilă în domeniul siguranței rutiere, relatează Euronews. Timp de aproximativ 40 de ani, capitala Finlandei a început să conceapă noi soluții pentru a reduce accidentele rutiere mortale. În cele din urmă, a reușit să înregistreze 0 decese pe șoselele sale. 12 luni consecutive fără niciun deces rutier Între 2024 și 2025, au fost înregistrate 12 luni consecutive fără niciun deces rutier. Prin comparație, într-o perioadă similară, 31 de persoane au murit pe străzile Parisului. Printre persoanele decedate, se numără inclusiv șoferi, pietoni, bicicliști sau cicliști. Până la momentul reportajului realizar de sursa citată, trecuseră alte nouă luni consecutive fără niciun deces rutier la Helsinki. Planificarea urbană cuprinzătoare a fost un aspect cheie, printre multe altele. „Desigur, îmbunătățirea siguranței mediului nostru rutier este importantă. La fel de importante sunt și un comportament mai sigur al participanților la trafic, vehicule mai sigure, iar legislația sau aplicarea regulilor de circulație”, explică Roni Utriainen, inginer de trafic la Divizia de Mediu Urban a orașului Helsinki. „Orașul a redus limitele de viteză, a îmbunătățit facilitățile pentru pietoni și biciclete, a îngustat drumurile și a construit amplasamente pentru camere de supraveghere a vitezei. Transportul public este foarte bun. Lucrul acesta contribuie, de asemenea, la reducerea numărului de călătorii cu mașina și a coliziunilor”, a transmis inginerul. Investiții masive pentru îmbunătățirea siguranței rutiere În ultimii 20 de ani, capitala Finlandei a investit masiv în infrastructură menită să îmbunătățească siguranța rutieră. A investit inclusiv în tuneluri în centrele aglomerate și poduri care leagă districtele învecinate. Acestea sunt construite exclusiv pentru pietoni și bicicliști. „Sentimentul general de siguranță s-a îmbunătățit destul de semnificativ în ultimul deceniu”, transmite Martti Tulenheimo, specialist șef la Federația Cicliștilor Finlandezi. „Anul trecut, Helsinki a investit aproximativ 35 de milioane de euro în infrastructura pentru biciclete și pietoni. Poate părea o sumă mare, dar reprezintă totuși doar 13% din bugetul total de investiții în trafic”, confirmă Matti Hirvonen, un alt specialist din cadrul Rețelei Municipalităților Finlandeze pentru Ciclism, potrivit sursei citate. Orașul își propune acum să își îmbunătățească și mai mult performanța în materie de siguranță. Mașinile personale vor fi interzise începând cu 2030 pe străzile aglomerate din apropierea Gării Centrale, explică Pasi Anteroinen, director general la Consiliul Finlandez pentru Siguranța Rutieră. „Locuitorii din Helsinki își doresc străzi mai sigure” „Problema mai mare este acceptarea publicului. Ce este acceptabil într-o țară sau într-un oraș? Care sunt așteptările noastre? Locuitorii din Helsinki au decis că își doresc străzi mai sigure”, a transmis acesta. În urmă cu aproximativ 20 de ani, orașul a adoptat viteza maximă de 30 km/h pe străzile sale. Aici există o cultură durabilă și răspândită de toleranță zero față de excesul de viteză sau conducerea sub influența drogurilor sau a alcoolului. „Orașul a sporit supravegherea automată. Avem 70 de camere de supraveghere automată a vitezei. Pe lângă acestea, avem controale de trafic. Limitele de viteză și nivelurile de alcool sunt supuse verificării. Desigur, toate modurile de transport sunt controlate”, explică Dennis Pasterstein, șeful operațiunilor de control al traficului din cadrul Departamentului de Poliție din Helsinki. „O altă acțiune importantă sunt campaniile de comunicare. Comunicăm cu diligență pe rețelele de socializare. Anul trecut, de exemplu, au existat 30 de milioane de vizualizări numai de pe conturile noastre de socializare. Aceste campanii multiplică de sute sau mii de ori vizibilitatea unei simple amenzi de circulație. Impactul asupra comportamentului la volan al oamenilor este uriaș”, a mai explicat acesta, potrivit sursei. UE vrea să se apropie de zero decese cauzate de accidentele rutiere până în 2050 Strategia „Viziunea Zero” a Uniunii Europene își propune să se apropie cât mai mult posibil de zero decese în transportul rutier până în 2050. Ideea fundamentală este că decesele și rănile grave în accidente rutiere pot fi prevenite.
Dezvăluire. Rușii folosesc drone complet autonome, invizibile pentru detectoare și interferențele electromagnetice
Rușii folosesc drone de atac complet autonome, fără legătură radio și invizibile pentru interferențele electromagnetice, potrivit Ukrainska Pravda. Rușii au implementat o variantă complet autonomă a dronei de atac Molniya fără nicio legătură de control radio, a explicat un consilier al Ministerului Apărării din Ucraina. Ucrainenii au recuperat o dronă autonomă. Aparatul avea doar o cameră și un computer de zbor cu IA încorporat, identificat ca placa FlyCore FC-202. Drona nu avea antenă de control, legătură video și emisii radio de niciun fel. Cum funcționează drona autonomă a rușilor După lansare, drona navighează în mod autonom folosind puncte de control preprogramate, apoi utilizează rețeaua încorporată pentru a căuta, identifica și ataca ținta fără implicarea unui operator. Acest lucru face ca drona să devină practic invizibilă pentru majoritatea detectoarelor din Ucraina care detectează semnalele de control. De asemenea, drona rușilor este complet imună la interferențele electromagnetice pentru că nu există nicio legătură radio care să poată fi blocată. Se pare că varianta autonomă a dronei a fost utilizată pe scară largă în regiunea Zaporojia, unde evită sistemele pe care Ucraina le utilizează pentru a contracara atacurile aeriene.
Descoperire istorică în Marea Britanie: o copie extrem de rară a Declarației de Independență a SUA a fost găsită după peste 250 de ani
Documentul a fost găsit la sfârșitul lunii mai de Michael Scurr, voluntar la The National Archives din Kew, în vestul Londrei, în timp ce inventaria o colecție de corespondență a Marinei Regale britanice din secolul al XVIII-lea, mai arată The Guardian. „A fost doar o dimineață obișnuită de joi”, a povestit Scurr. Totul s-a schimbat în momentul în care a desfăcut un document care începea cu celebra formulare: „In Congress, July 4, 1776. A declaration by the representatives of the United States of America…” Una dintre doar 11 copii cunoscute Potrivit Arhivelor Naționale britanice, documentul aparține așa-numitei „Exeter printing”, una dintre primele ediții tipărite ale Declarației de Independență. Specialiștii estimează că au supraviețuit doar 11 exemplare, iar copia descoperită la Londra este singura cunoscută în afara Statelor Unite. Documentul a fost tipărit la Exeter, New Hampshire, între 16 și 19 iulie 1776. Sursa foto: The National Archives Documentul a fost tipărit în orașul Exeter, New Hampshire, între 16 și 19 iulie 1776, la câteva zile după adoptarea Declarației de Independență la Philadelphia, pe 4 iulie 1776. Cum a ajuns documentul în arhivele britanice Descoperirea este considerată excepțională nu doar datorită rarității documentului, ci și pentru că cercetătorii au reușit să-i reconstituie aproape complet traseul. Potrivit Arhivelor Naționale, copia se afla la bordul vasului american Dalton, o navă de tip privateer (o navă corsar, n.e.) autorizată de Congresul Continental să atace nave britanice în timpul Războiului de Independență. Nava a fost capturată de Marina Regală britanică în largul coastelor Spaniei, în decembrie 1776. Mai multe documente aflate la bord au fost trimise ulterior Curții Amiralității, însă copia Declarației de Independență a fost înregistrată simplu drept „un alt document”, fiind uitată în arhive timp de peste două secole. Un document care arată cum circulau știrile în 1776 Graham Moore, specialist în documente istorice la The National Archives, spune că valoarea descoperirii depășește raritatea exemplarului. „Este vorba despre știri în anul 1776”, a explicat acesta, referindu-se la faptul că astfel de exemplare erau tipărite rapid și distribuite în colonii pentru ca vestea proclamării independenței să ajungă cât mai repede la populație. Istoricii cred că Eleazer Johnson, căpitanul navei Dalton, ar fi cumpărat exemplarul în apropiere de Portsmouth, New Hampshire, înainte ca vasul să plece spre Europa. Povestea echipajului continuă după capturare După capturarea navei, cei aproximativ 120 de membri ai echipajului – americani, britanici, irlandezi, scoțieni, francezi și danezi – au fost duși în Anglia și închiși la Old Mill Prison din Plymouth. Printre ei se afla și Daniel Cottle, descris în registrele vremii drept un marinar de culoare liber, un detaliu care oferă noi perspective asupra diversității celor implicați în Războiul de Independență al Statelor Unite. Șefa departamentului de arhive juridice, Amanda Bevan, spune că își imaginează căpitanul citind Declarația de Independență echipajului înainte de plecare. „Îmi place să-mi imaginez că Eleazer Johnson le citea documentul celor 120 de oameni de la bord și le explica de ce își riscau viața”, a declarat aceasta. Descoperirea, anunțată înaintea aniversării a 250 de ani Anunțul vine cu puțin timp înainte ca Statele Unite să marcheze, pe 4 iulie, 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență. Directorul executiv al Arhivelor Naționale britanice, Saul Nassé, a descris documentul drept „o amintire puternică a faptului că istoria Revoluției Americane este, în esență, una transatlantică”. El a subliniat că valoarea excepțională a exemplarului nu ține doar de raritatea sa, ci și de proveniența documentată pas cu pas: de la tipografia din Exeter, la bordul unei nave americane, apoi în mâinile Marinei Regale britanice și, în cele din urmă, în Arhivele Naționale ale Marii Britanii, unde a rămas nedescoperit mai bine de 250 de ani.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a demisionat: Aleg să plec
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru”, a transmis Alexandru Munteanu, într-o postare pe Facebook. El a spus că a acceptat propunerea de a fi premier „cu multă responsabilitate” și cu „ferma convingere” că poate contribui la schimbarea lucrurilor în bine. „În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a afirmat Munteanu. Premierul demisionar le-a mulțumit miniștrilor, echipelor acestora și oamenilor care, potrivit lui, au muncit „cu profesionalism și bună-credință”. Alexandru Munteanu a mai transmis că va continua să își servească țara „din orice poziție” se va afla. „Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm. Vă mulțumesc!”, a subliniat Alexandru Munteanu. Alexandru Munteanu a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în toamna anului 2025, după victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare. Demisia premierului vine într-un moment tensionat pentru guvernarea de la Chișinău, după scandalul MOLDATSA, care a dus în ultimele zile la demisii, excluderi din PAS și controale anunțate la întreprinderile de stat.
Amenințarea lui Medvedev către Finlanda: Se află acum pe lista țintelor nucleare ale Rusiei
Într-un mesaj pe X, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate din Rusia, a amenințat Finlanda că se află pe lista țintelor potențiale ale unor atacuri cu arme nucleare, după ce țara a aderat la NATO în urmă cu doi ani, iar recent a ridicat restricția privind găzduirea armelor nucleare. „Finlanda a ridicat interdicția privind găzduirea armelor nucleare. Ce schimbă acest lucru pentru finlandezi? Doar un lucru minor: țara lor se află acum pe lista țintelor nucleare ale Rusiei. Bucură-te, Finlanda, ai atins apogeul securității!”, a scris Medvedev într-un mesaj publicat pe rețeaua X. Finland has lifted its ban on hosting nuclear weapons. What does that change for the Finns? Just one minor thing: their country is now on Russia’s nuclear target list. Rejoice, Finland, you’ve reached peak security! — Dmitry Medvedev (@MedvedevRussiaE) July 2, 2026 Finlanda a ridicat interdicția privind armele nucleare Reacția oficialului rus vine după ce în luna iunie, parlamentul finlandez a aprobat ridicarea interdicției privind armele nucleare pe teritoriul său. Decizia a fost luată miercuri în parlament, cu 125 de voturi pentru și 61 împotrivă și deschidea calea ca Finlanda să faciliteze circulația armelor nucleare pe teritoriul său. După vot, Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a salutat această măsură ca fiind „esențială” pentru securitatea Finlandei, dar a insistat asupra faptului că țara nu are intenția de găzdui permanent arme nucleare pe teritoriul său. Până la această decizie, legea data din anii ’80 și interzicea importul, deținerea, fabricarea și detonarea explozivilor nucleari pe teritoriul Finlandei. Țara care vrea să urmeze modelul Finlandei În această săptămână, președintele Lituaniei Gitanas Nauseda a anunțat că partidele parlamentare au convenit asupra unui plan de eliminare a unei prevederi constituționale care interzice amplasarea armelor nucleare pe teritoriul țării. În motivarea demersului a fost invocată deteriorarea situației geopolitice regionale. Constituția noastră a fost redactată într-o perioadă în care circumstanțele geopolitice erau complet diferite”, a afirmat Nausėda, conform Reuters. Președintele lituanian a declarat că, în prezent, nu există planuri imediate pentru stocarea de arme nucleare în Lituania, însă eliminarea interdicției constituționale ar permite țării să nu fie constrânsă în cazul în care situația de securitate se va modifica în viitor.
O țară care se învecinează cu Rusia anunță că vrea să colaboreze cu NATO
Anunțul a fost făcut de un oficial din Azerbaidjan. Conform Nexta, el a spus că armata țării sale ar putea participa la operațiunile pentru menținerea păcii sub egida ONU și NATO. „În prezent, sunt studiate posibilitățile de participare a armatei la diferite operațiuni desfășurate de ONU și NATO, cu scopul de a contribui la menținerea păcii internaționale”, a declarat ministrul apărării din Azerbaidjan, Zakir Hasanov. Anunțul poate fi surprinzător chiar dacă mult timp relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au fost tensionate. Totuși, după apropierea țării vecine Armenia de UE, Rusia a încercat să parieze pe relațiile cu Azerbaidjan pentru a-și păstra influența în regiune. Rusia, Armenia, Azerbaidjan, o relație zbuciumată În ultimii ani, Armenia s-a apropiat de Uniunea Europeană și s-a distanțat de Rusia, ceea ce i-a determinat pe ruși să amenințe cu privire la posibile creșteri ale prețurilor gazelor. De asemenea, rușii au oprit unele schimburi comerciale cu Armenia. La alegerile parlamentare din Armenia, partidul premierului armean Nikol Pashinyan a obținut o victorie zdrobitoare. Pashinyan promovează o apropiere a țării de UE și, implicit, o distanțare de influența Rusiei.
Angajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
Dezvoltatorii din spatele jocului video Grand Theft Auto VI, angajați la compania americană Rockstar Games, colaborează cu IWGB Game Workers Union pentru a-și crea propriul sindicat oficial și recunoscut. În octombrie 2025, compania Rockstar a concediat 31 de angajați pentru că au încercat să înființeze un sindicat. Compania susține că motivul pentru care i-a concediat pe angajați a fost că ar fi „distribuit informații confidențiale, inclusiv despre caracteristicile următoarelor titluri, pe un forum public”. Dacă planul inițiatorilor va reuși, angajații își vor putea securiza canale formale pentru a purta negocieri colective cu conducerea companiei, în timp ce reprezentanții și membrii sindicatului vor obține protecție și drepturi. BBC transmite că angajații, care susțin că și-au pierdut locurile de muncă pentru că au încercat să-și deschidă un sindicat, au intentat acțiuni în justiție împotriva companiei. Concedierile abuzive, cauzate de „lăcomia corporatistă”? Jordan Garland, unul dintre angajații concediați, a lucrat pentru companie timp de 11 ani, speră că Rockstar va recunoaște crearea sindicatului. „Astfel de concedieri nu se vor mai întâmpla niciodată, nu doar la Rockstar, ci oriunde în industrie. Industria jocurilor video a fost devastată de concedierile din ultimii ani, iar acest lucru se datorează lăcomiei”, a spus el pentru The Guardian. După ce restricțiile impuse pe durata pandemiei de COVID-19 au dus la creșterea interesului pentru jocurile video la nivel global, industria s-a extins. Atunci, au fost făcute numeroase angajări. Au fost efectuate și achiziții majore: Microsoft a cumpărat Activision-Blizzard și Bethesda, Tencent a cumpărat acțiuni la Ubisoft, iar Sony a achiziționat Bungie. Serviciile live și platformele de cloud păreau să fie viitorul în 2021, după ce prețurile plăcilor video a crescut la nivel record din cauza cererii mari. Plăcile video Nvidia erau folosite în timpul pandemiei la minerit criptomonede. Fenomenul concedierilor a debutat din 2022, când au fost concediați 8.500 de angajați, ca urmare a efectelor economice ale invaziei ruse a Ucrainei. Producătorii de jocuri din Rusia și Ucraina au fost grav afectați. Contextul concedierilor masive din industria jocurilor video Din 2022 până în 2026, au fost făcute concedieri masive în industria jocurilor video. Au fost reduse posturi și angajați concediați de la: Embracer Group Microsoft Gaming Electronic Arts Epic Games Ubisoft, Take-Two Interactive Sega, Riot Games Sony Interactive Entertainment. Un factor care a contribuit la concedieri a fost că majoritatea jucătorilor au încetat să mai plătească pentru jocuri cu „live services” din cauza dificultăților financiare și a creșterii costurilor vieții. Numărul concedierilor a crescut la 10.500 în 2023, după ce s-au raportat creșterea costurilor dezvoltării jocurilor de mare buget și ca urmare a creșterii salariilor, potrviti GameMaker.io. Ciclul de producție al jocurilor a devenit mai lung (ca în cazul Grand Theft Auto VI, care a suferit două amânări din 2025 până în toamna anului 2026), potrivit Gamesbeat. Producția jocului a debutat din 2018. Ultimul joc al francizei a fost lansat în urmă cu 13 ani: Grand Theft Auto V, în septembrie 2013. Numărul concedierilor a atins maximul de 15.650 în 2024, ca în anul următor să scadă la 9.200. Revoluționarea Inteligenței Artificiale generative ar fi avut un impact major asupra industriei. după ce mai mulți directori din Big Tech, inclusiv Elon Musk și Mark Zuckerberg, au ales să investească mai mult în AI. AI și WOKE O altă cauză ar fi că marile corporații au exploatat la maxim popularitatea ideologiilor de stânga din ultimii 10 ani. Conservatorii din SUA, care s-au declarat iritați de politizarea jocurilor video, au acuzat companiile că au angajat și promovat persoane doar pe criterii rasiale și sexuale și nu pentru abilități. Companii ca Ubisoft au promovat promovarea a trei idei în jocurile video: Diversitate, Inclusiune și Accesibilitate. Totuși, multe titluri cu mare buget și cu narațiune progresistă (catalogate ca „DEI” sau „WOKE” de către publicul conservator) au obținut încasări sub așteptări, precum în cazul jocului video Assassin’s Creed Shadows (cu Yasuke, samuraiul african, în rolul principal), Suicide Squad: Kill the Justice League, Star Wars Outlaws etc. În cazul jocului online Concord, considerat un eșec de proporții pentru Sony – cu buget de 400 de milioane de dolari, i-au fost închise serverele la doar 2 săptămâni de la lansare, după ce jucătorii au criticat dur produsul pentru personajele „Woke”. Sony a fost nevoită să înapoieze toți banii clienților. „Go Woke, Go Broke” a devenit o zicală celebră printre votanții lui Donald Trump. În ultimii ani a fost mediatizat și cazul Sweet Baby Inc., un studio canadian de consultanță cu sediul în Montreal, implicat în scrierea de scenarii, design narativ și consultanță culturală, concentrându-se pe promovarea diversității, a echității și incluziunii în cadrul poveștilor a mai multor jocuri video, inclusiv la God of War Ragnarok și Marvel’s Spider-Man 2. În 2025, Donald Trump a impus tarife globale, inclusiv împotriva Japoniei, Chinei și Coreei de Sud, perturbând industriile și comerțul de hardware, dar nu la fel de mult cât avea să o facă fenomenul „bubble AI”, rezultând scumpirea memoriilor RAM, dispozitivelor SSD și a plăcilor video. Rockstar nu mai e același ca-n 2013 Ultimele imagini de la Rockstar arată că jocul încearcă să reproducă fidel realitatea socială a Floridei de azi, însă depinde de jucători dacă vor agrea conțintul „DEI”. Potrivit Game World Observer, Rockstar a concediat „managerii toxici” pentru a oferi angajaților un mediu de lucru care să arate mai mult a „companie reală” și mai puțin a „club de băieți” care fac glume misogine. Ani la rând, la Rockstar s-a dezvoltat așa-numita cultură a frăției băieților în jurul „băuturilor, încăierării și frecventării cluburilor de striptease”, potrivit surselor. O altă problemă care s-a încercat a fi rezolvată a fost lucratul orelor suplimentare. Dan Houser, producătorul din spatele francizei Grand Theft Auto, Red Dead Redemption și a altor jocuri, precum Bully și Max Payne 3, a părăsit compania Rockstar din 2020. Din 2023 i s-a alăturat și Michael Unsworth, care a contribuit la scrierea dialogului personajelor din seria Grand Theft Auto din 2007. Cei doi au creat o nouă companie, Absurd Ventures. Lazlow Jones, scenarist, producător, personalitate radio și actor vocal, care a contribuit timp de 20 ani
Ce se întâmpla în secret în timpul negocierilor SUA-Iran: temeri privind asasinarea unor lideri
Conform publicației, citată de Le Figaro, administrația americană era îngrijorată că Israelul ar putea viza doi oficiali iranieni de rang înalt în perioada în care SUA purtau, în primăvară, negocieri sensibile cu Iranul pentru un acord de pace provizoriu. Principalele temeri îi vizau pe ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, și pe președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. Deși eliminarea unor lideri iranieni a reprezentat un element important al strategiei Israelului de la începutul conflictului, administrația americană considera că un atac asupra celor doi oficiali implicați în negocieri ar fi putut compromite discuțiile și ar fi dus la reluarea ostilităților. Potrivit surselor citate, administrația Trump a mers până la a solicita mai multor state din regiune să avertizeze discret autoritățile iraniene cu privire la riscul unei operațiuni israeliene îndreptate împotriva principalilor negociatori ai Teheranului. În primele luni ale războiului, Israelul a vizat mai mulți oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv persoane considerate la Washington drept potențiali interlocutori. Printre acestea s-au numărat Ali Larijani, responsabil pentru securitatea națională, și fostul ministru de Externe Kamal Kharazi, care au fost uciși în atacuri israeliene în timp ce participau la schimburi de mesaje și contacte cu Statele Unite. Noi întâlniri în Qatar și Elveția În aprilie, cu ocazia deplasării lui Mohammad Bagher Ghalibaf la Islamabad pentru o întâlnire cu vicepreședintele american JD Vance, autoritățile iraniene au cerut, prin intermediul Pakistanului și Qatarului, garanții de securitate, temându-se de o posibilă tentativă de asasinat menită să saboteze negocierile. Avioane de luptă pakistaneze au escortat aeronava care transporta delegația iraniană atât la sosirea în Pakistan, cât și la întoarcere. Potrivit acelorași surse, o alertă privind o posibilă amenințare israeliană a determinat aeronava să aterizeze de urgență la Mashhad, înainte ca delegația să își continue drumul spre Teheran pe cale rutieră. În ciuda acestui incident, Abbas Araghchi și Mohammad Bagher Ghalibaf au continuat negocierile cu Statele Unite, participând la noi întâlniri în Qatar, în luna mai, și în Elveția, în iunie.