Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom lansează critici la adresa lui Trump la COP30
Într-un discurs susținut la COP30, Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, guvernatorul Californiei Gavin Newsom a afirmat despre administrația Trump: „Încep să insiste asupra prostiei în ceea ce privește politica climatică în țară, dar nu și în statul meu”, adăugând că Trump încearcă să readucă țara în secolul XX sau chiar XIX. Newsom a vorbit în fața unui auditoriu complet de reprezentanți locali și internaționali, marcând prima sa apariție la conferința anuală. Absența oficialilor federali a amplificat rolul său, făcându-l cel mai înalt reprezentant guvernamental american prezent la eveniment. Pe plan climatic, Newsom a reînnoit un parteneriat cu landul german Baden-Württemberg, inițiat de fostul guvernator Jerry Brown, pentru a promova acțiuni climatice la nivel de stat, în ciuda inacțiunii guvernului federal. „Donald Trump este temporar. Angajamentul Californiei este puternic și pe termen lung”, a concluzionat Newsom. Prezența lui Newsom la conferința ONU are loc la scurt timp după ce acesta a obținut o victorie politică cu Inițiativa 50, privind redesenarea hărților electorale din California în favoarea democraților, ca răspuns la demersurile asemănătoare realizate de republicanii din Texas.
Congresul american analizează un proiect de lege menit să pună capăt blocajului guvernamental
Congresul american analizează un proiect de lege menit să pună capăt blocajului guvernamental care a paralizat activitatea federală, dar documentul conține și o prevedere controversată: opt senatori republicani ar putea primi până la 500.000 de dolari fiecare drept despăgubiri pentru presupuse încălcări ale vieții private, potrivit Reuters. Textul de lege, adoptat deja de Senat, prevede că obținerea retroactivă a datelor telefonice ale unui senator fără notificare prealabilă devine ilegală. Totodată, permite celor afectați să dea în judecată Departamentul de Justiție și să ceară despăgubiri de 500.000 de dolari pentru fiecare caz, plus acoperirea cheltuielilor de judecată. Printre senatorii vizați se numără Marsha Blackburn, Lindsey Graham, Josh Hawley, Ron Johnson, Tommy Tuberville, Dan Sullivan, Bill Hagerty și Cynthia Lummis. Aceștia afirmă că datele lor telefonice au fost obținute în timpul investigației conduse de procurorul special Jack Smith, care ancheta încercarea lui Donald Trump de a anula rezultatul alegerilor din 2020. „Nu ne vom odihni până când cei implicați în această folosire abuzivă a guvernului nu vor fi trași la răspundere”, a declarat senatoarea Marsha Blackburn, una dintre inițiatoarele amendamentului. Democrații au criticat însă dur prevederea, acuzându-i pe republicani că folosesc proiectul pentru câștiguri personale. „Niciun ban pentru sănătate, dar au inclus un bonus corupt de cel puțin 500.000 de dolari fiecare”, a scris senatoarea Patty Murray pe rețelele sociale. Ancheta lui Jack Smith privind implicarea lui Donald Trump în evenimentele din 6 ianuarie 2021 s-a încheiat după ce acesta a câștigat alegerile prezidențiale din 2024, procurorul invocând politica Departamentului de Justiție care interzice urmărirea penală a unui președinte în funcție. Într-un raport final, Smith a susținut că probele adunate ar fi fost suficiente pentru o condamnare. Senatorii republicani cer acum explicații companiilor de telecomunicații AT&T, Verizon și T-Mobile privind datele furnizate procurorilor în baza mandatelor de percheziție.
Ministerul francez de Externe acuză Statele Unite de încălcarea dreptului internațional prin operațiunile militare din Caraibe
„Am observat cu îngrijorare operațiunile militare din regiunea Caraibelor, deoarece acestea încalcă dreptul internațional și pentru că Franța este prezentă în această regiune prin intermediul teritoriilor sale de peste mări, unde locuiesc peste un milion de compatrioți ai noștri. Astfel, ei ar putea fi afectați de instabilitatea cauzată de orice escaladare, lucru pe care evident dorim să-l evităm”, a transmis șeful diplomației de la Paris, marți, în marja summitului G7 găzduit de Canada. Potrivit oficialilor americani, de la începutul lunii septembrie, au fost efectuate cel cel puțin 19 atacuri împotriva unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Caraibe și în largul coastelor Pacificului din America Latină, soldate cu cel puțin 76 de morți. În plus, oficialii americani de la Pentagon au anunțat trimiterea portavionului USS Gerald Ford în regiune, unde va completa o forță formată din opt nave de război, un submarin nuclear și avioane F-35. Nicolas Maduro, președintele Venezuelei a făcut mai multe declarații potrivit cărora concentrarea de forțe americane are rolul de a-l înlătura de la putere.
Putin și liderul Kazahstanului se întâlnesc la Moscova pentru discuții despre sancțiunile americane asupra petrolului
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, se vor întâlni marți și miercuri la Moscova. Cei doi lideri vor discuta despre proiecte de gaze și despre efectele sancțiunilor americane impuse companiilor petroliere din Rusia, a anunțat Kremlinul, scrie Reuters. Dmitri Peskov a spus că Vladimir Putin vrea să afle și detalii despre întâlnirile pe care Tokayev și alți lideri din Asia Centrală le-au avut cu președintele american Donald Trump la Washington, săptămâna trecută. „Dacă președintele Kazahstanului consideră necesar să-l informeze pe președintele nostru despre conținutul contactelor pe care le-a avut la Washington, desigur că acest lucru va fi extrem de interesant pentru partea rusă”, a spus Peskov. Sancțiunile americane, pe lista de discuții Întrebat dacă Putin și Tokayev vor vorbi despre impactul sancțiunilor SUA asupra companiilor Lukoil și Rosneft, Peskov a făcut câteva completări importante pe subiect. „Cooperarea noastră comercială și economică cu Kazahstanul este foarte complexă. Acoperă practic fiecare domeniu posibil de cooperare.”, a spus Peskov. „Prin urmare, toate domeniile de cooperare vor fi discutate în detaliu, fără excepție”, a adăugat el. Lukoil și Rosneft au fost sancționate luna trecută de administrația Trump, după ce discuțiile pentru pacea din Ucraina s-au blocat. Ambele companii au investiții importante în Kazahstan, care este o țară bogată în resurse energetice ce exportă cea mai mare parte a petrolului prin Rusia. Lukoil are acțiuni în zăcămintele Tengiz și Karachaganak, exploatări gestionate de mari companii occidentale.
Un avion militar turcesc s-a prăbușit în Georgia cu peste 20 de oameni la bord
Incidentul s-a produs în regiunea georgiană Kakheti, în apropierea graniței cu Azerbaidjanul. Imagini apărute pe rețelele de socializare arată resturi de fuselaj în flăcări și coloane dense de fum negru ridicându-se din zona prăbușirii. Alte videoclipuri arătau aeronava învârtindu-se necontrolat înainte de impact. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a transmis condoleanțe, declarând: „Cu voia lui Dumnezeu, vom depăși această prăbușire cu greutăți minime. Fie ca Dumnezeu să odihnească sufletul martirilor noștri și să fim alături de ei prin rugăciunile noastre”. Ministerul Apărării de la Ankara a anunțat că la bordul avionului se aflau 20 de militari fără a oferi alte detalii despre eventuali pasageri de alte naționalități. Publicații locale au anunțat că la bordului aeronvaeri se afla și persoanl azer. Potrivit unui anunț, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, a discutat cu Erdoğan despre accident. Aeronava decolase din orașul Ganja, din vestul Azerbaidjanului, și se îndrepta spre Turcia. Potivit presei georgiene, Ministerul de Interne georgian a anunțat deschiderea unei anchete pentru a stabili circumstanțele prăbușirii, aceasta fiind încadrată la infracțiunea de încălcare a regulilor de transport aerian soldată cu pierderi de vieți omenești. Producătorul american Lockheed Martin, compania care construiește aeronava C-130 Hercules, a transmis condoleanțe Turciei și a anunțat că va sprijini autoritățile în investigația privind accidentul.
Italia, Spania, Grecia și Cipru vor primi sprijin pentru relocarea migranților
Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO. Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți. Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp. Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”. Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant. Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei. „Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat. „Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia. Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare. Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului
Scandalul de corupție din Ucraina ia amploare. Ucraina demite consiliul de supraveghere al Energoatom după anchetă
Autoritățile ucrainene au înlocuit consiliul de supraveghere al agenției pentru energie nucleară Energoatom, după ce a fost deschisă o anchetă privind presupuse acte de corupție, a declarat marți prim-ministrul Iulia Svyrydenko. „Va fi efectuat un nou audit al companiei”, a declarat Svyrydenko pe Telegram, relatează Reuters. Biroul anticorupție din Ucraina a anunțat luni deschiderea unei anchete asupra sectorului energetic al țării, prin care se suspectează o posibilă schemă de mită în valoare de 100 de milioane de dolari, ce implică compania nucleară de stat. Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, biroul anticorupție a spus că în spatele acestei scheme se afla o „organizație criminală de nivel înalt”, condusă de un om de afaceri, și din care făceau parte un fost consilier al ministrului energiei, șeful securității Energoatom și patru angajați din „serviciile administrative”. „În total, aproximativ 100 de milioane de dolari au trecut prin această așa-numită spălătorie”, se arată în declarație. În acest moment, Energoatom gestionează trei centrale nucleare, care furnizează Ucrainei mai mult de jumătate din energia electrică. „Consilierul ministrului și directorul de securitate al Energoatom au preluat controlul asupra tuturor achizițiilor companiei și au creat condiții în care toți contractanții Energoatom erau obligați să plătească beneficii ilegale”, a declarat Oleksandr Abakumov, șeful departamentului de investigații al biroului anticorupție. El a precizat că cei implicați în schemă au discutat în octombrie despre creșterea ratei comisioanelor la 15% în timpul construcției structurilor de protecție la o centrală nucleară. Conform anchetatorilor, partenerii Energoatom erau obligați să ofere mită de 10-15% pentru a evita blocarea plăților pentru servicii sau bunuri. „O întreprindere strategică cu un venit anual de peste 200 de miliarde de grivne (4,79 miliarde de dolari) era gestionată nu de funcționarii corespunzători, ci de terți care nu aveau autoritate oficială”, au mai spus procurorii.
Rusia, dispusă să discute acuzațiile SUA privind testele nucleare secrete
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Moscova este „pregătită” să poarte discuții cu Washingtonul despre acuzațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Rusia ar fi desfășurat teste nucleare subterane. „Suntem pregătiți să discutăm suspiciunile ridicate de colegii noștri americani cu privire la posibilitatea ca noi să facem în secret ceva în adâncul pământului”, a spus Serghei Lavrov într-un interviu acordat marți. Lavrov a respins afirmațiile lui Donald Trump și a explicat că Statele Unite pot verifica prin sistemul global de monitorizare seismică dacă Rusia a efectuat un test nuclear. „Alte teste, atât subcritice, fie cele fără reacție nucleară în lanț, cât și testele purtătorilor de rachete, nu au fost niciodată interzise”, a adăugat Lavrov. Situația dintre cele două state a devenit complicată odată cu eșecul ultimei încercări de a ajunge la o soluție privind conflictul din Ucraina. Rusia a efectuat teste ale armelor sale nucleare, iar Trump a susținut că a ordonat testarea armelor atomice americane.
Efectul sancțiunilor UE asupra Lukoil. Bulgaria, în pană de benzină. Rezervele de carburanți ale țării vecine sunt suficiente pentru o singură lună
Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul sancțiunilor impuse de SUA privind petrolul rusesc. Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul în care compania rusă Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din țară, se află sub sancțiunile americane, a declarat marți președintele agenției de stat pentru rezerve, potrivit Reuters, preluată de Mediafax. În prezent, Bulgaria are rezerve de benzină pentru aproximativ 35 de zile, iar de motorină pentru peste 50 de zile, a declarat Assen Asenov, citat de agenția de știri bulgară BTA. Mai sunt zece zile până la ultimatumul lui Trump. Sancțiunile vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie. Bulgaria, în criză de timp Pe de o parte, Bulgaria are mai multe stocuri de țiței și produse petroliere în afara țării, însă analiștii din domeniul energiei, citați de Reuters, spun că Bulgaria trebuie să le importe înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să intre sub incidența sancțiunilor. „50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Zece zile până la ultimatumul lui Trump Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa. 50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa, preia Mediafax. Recomandarea autorului: Lukoil oprește, după 16 ani, producția de pe unul dintre cele mai mari zăcăminte de petrol din lume. Totul din cauza sancțiunilor lui Trump
Șomajul pe termen lung în regiunile UE în 2024: Cum variază rata pe continent și care este situația României
Rata șomajului pe termen lung s-a situat la 1,9% în anul 2024. În acest sens, aproximativ 1 din 3 șomeri din UE erau șomeri de lungă durată, arată datele Eurostat publicate marți. Șomajul pe termen este definit ca ponderea forței de muncă care a fost șomeră timp de 12 luni sau mai mult. Dintre cele 195 de regiuni de nivel 2 din nomenclatura unităților teritoriale statistice (NUTS 2) pentru care sunt disponibile date, 82 au înregistrat rate peste media UE de 1,9%, 106 au avut rate sub medie, iar 7 au avut aceeași rată. Sursa foto: Eurostat Cele mai mari și mai mici rate în regiunile UE Potrivit datelor Eurostat, unele dintre cele mai ridicate rate ale șomajului de lungă durată s-au înregistrat în țările din sudul UE și în mai multe regiuni ultraperiferice ale Franței. În plus, regiunile autonome spaniole Ciudad de Melilla și Ciudad de Ceuta au înregistrat, de departe, cele mai ridicate rate, adică 16,3%, respectiv 15,8%. Alte rate ridicate de șomaj pe termen lung, însă de sub 10%, s-au înregistrat în trei regiuni din sudul Italiei: Campania (9,9%), Calabria (8,3%) și Sicilia (8,0%). Cea mai scăzută rată a șomajului pe termen lung din UE, de 0,4%, a fost observată în 4 regiuni: regiunile cehe învecinate Praga și Střední Čechy, precum și Utrecht și Noord-Brabant în Țările de Jos. Cum stă România la acest capitol Cea mai mică rată a șomajului pe termen lung în România se înregistrează în regiunea Nord-Vest, de 0,8%. Regiunea București-Ilfov și Nord-Est au rate de 1,1%, respectiv 1,4%. Cele mai mari rate se înregistrează în regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, de 2,9% și, respectiv, 2,6%.