E urcat pe YouTube trailerul filmului Vrăjitorul de la Kremlin, cu Jude Law în rolul lui Putin / Propaganda rusă spune Pas!
Studiourile franceze de film, Gaumont, lansează primul trailer al filmului „Vrăjitorul Kremlinului”, bazat pe romanul cu același nume al lui Giuliano da Empoli – un film despre cine este cel din spatele ascensiunii lui Putin la putere, imediat după căderea Cortinei de Fier, avându-l printre protagoniști pe Jude Law, în competitivul rol al unui dictator lipsit de empatie. Producția a mai circulat pe la festivaluri importante, inclusiv cel de la Veneția, din vară, dar și la Toronto, San Sebastian, Busan și Zurich. Filmul va fi lansat în cinematografe în 2026 și arată un Jude Law neobișnuit, remarcabil de asemănător cu „originalul” de la Kremlin, încruntat, palid și blond. „E un film despre o grămadă de bărbați care vorbesc în camere” Primul gând, atunci când vorbim despre „Vrăjitorul din Kremlin”, duce spre tristul înger căzut, Vladimir Putin, însă nu despre el e vorba în propoziție, ci despre cel care-l ajută pe acesta să acceadă în cercul de Putere de la Moscova, Vladimir Baranov, interpretat de Paul Dano. El devine consilierul lui Putin la începutul carierei sale, adică atunci când pleacă din KGB. Filmul marchează debutul în engleză a regizorului francez cunoscut pentru „Personal Shopper” sau miniseria „Carlos”. În distribuție mai apare și Alicia Vikander, cu care regizorul Olivier Assayas a mai lucrat în „Irma Vep”. Ea joacă rolul iubitei cu întreruperi a lui Baranov și simbolizează libertatea. „E un film despre o grămadă de bărbați care vorbesc în camere”, spune Vikander, „Dar Olivier mi-a spus că avem nevoie de o lume care arată că și femeile o locuiesc. O contrapartidă feminine și morală, în același timp”. Producția a fost filmată în Letonia și va fi tradusă în 30 de limbi. Filmul promite să iște controverse, pentru că nici n-a fost bine urcat pe YouTube, că au și apărut comentarii care incriminează „propaganda occidentală”.
Dacă nu mă arestați, o voi ucide pe soția mea. Un italian cere să fie arestat
Soția italianului, în vârstă de 48 de ani, era de mult timp ținta amenințărilor și persecuțiilor soțului ei, de care se separase legal în martie 2025. Conform reconstituirii evenimentelor, bărbatul s-a prezentat la poliție, exprimându-și intenția de a-și ucide soția. „M-am dus la casa ei, dar nu era acolo. Dacă nu mă arestați, o voi ucide”, le-a spus el ofițerilor. Cuvintele sale i-au determinat pe ofițeri să acționeze imediat pentru a o contacta pe femeie și a verifica dacă este în siguranță. Șeful de serviciu a dat atunci alarma, inițiind procedurile de securitate, conform tgcom24. Cei doi se separaseră în 2023, după o relație marcată de tensiuni și comportament obsesiv. Femeia fusese nevoită să-și schimbe obiceiurile și programul de lucru pentru a scăpa de hărțuirea fostului soț. De asemenea, a fost nevoită să deconecteze interfonul și să ceară o nouă linie telefonică fixă. Femeia a fost nevoită să-și schimbe rutina zilnică În ultimii doi ani, bărbatul a vizitat în repetate rânduri locuința și magazinul femeii, forțând-o să-și schimbe rutina zilnică. De asemenea, a creat mai multe conturi și adrese de e-mail cu ajutorul cărora a continuat să o amenințe pe ea și pe membrii familiei sale. În orele care au precedat arestarea, poliția intervenise deja de două ori la locuința femeii, o dată puțin înainte de miezul nopții și o dată la ora două dimineața. Cu acea ocazie, bărbatul de 48 de ani îi trimisese fiului său de 19 ani mesaje amenințătoare, scriind: „Te voi face bucăți…”. La scurt timp după aceea, s-a întâlnit cu băiatul și, nemulțumit, l-a atacat, lovindu-l cu o bâtă. Tânărul a reușit să scape și să povestească totul poliției. După mărturisirea sa, carabinierii l-au arestat pe bărbat. Magistratura din Napoli a dispus arestarea preventivă a acestuia, având în vedere gravitatea amenințărilor și repetarea comportamentului persecutor. Bărbatul, care suferă de o problemă de mobilitate, a fost transferat într-o unitate adecvată, unde rămâne la dispoziția autorităților judiciare.
Rebelii Houthi din Yemen susțin că au încetat atacurile asupra Israelului și a navelor din Marea Roșie
Într-o scrisoare fără dată adresată Brigăzilor Qassam ale Hamas, rebelii Houthi au oferit cel mai clar semnal că atacurile lor au încetat. Scrisoarea a fost publicată online de membrii Hamas. Totuși, rebelii amenință cu reluarea atacurilor în cazul în care armistițiul nu va rezista. „Monitorizăm îndeaproape evoluțiile și declarăm că, dacă inamicul își reia agresiunea împotriva Gazei, vom reveni la operațiunile noastre militare în interiorul entității sioniste și vom reinstaura interdicția navigației israeliene în Marea Roșie și Marea Arabiei”, se arată în scrisoarea semnată de generalul-maior Yusuf Hassan al-Madani, șeful statului major al armatei Houthi. Rebelii din Yemen nu au oferit nicio confirmare oficială privind campania lor din regiune. Armata israeliană, care a lansat atacuri în care au fost uciși lideri Houthi de rang înalt, a refuzat să comenteze marți, când a fost contactată de AP. Pagube uriașe făcute de Houthi Rebelii Houthii au ajuns în atenția generală în timpul războiului Israel-Hamas, ca urmare a atacurilor lor asupra navelor civile și asupra Israelului. Ei au spus că atacurile au avut ca scop forțarea Israelului să înceteze luptele. De la începutul armistițiului din Gaza, pe 10 octombrie, gruparea rebelă nu a revendicat niciun atac. Deși rebelii au subliniat că au vizat doar navele afiliate Israelului, numeroase vapoare atacate nu au nicio legătură cu statul și firmele israeliene au cu războiul din Gaza. Cel puțin nouă marinari au murit și patru nave s-au scufundat în timpul atacurilor. Aceste agresiuni au dat peste cap transportul maritim în Marea Roșie, prin care treceau mărfuri în valoare de aproximativ 1 trilion de dolari în fiecare an înainte de război. Atacurile au perturbat grav comerțul prin Canalul Suez din Egipt, care leagă Marea Roșie de Marea Mediterană. Canalul este unul dintre principalii furnizori de valută pentru Egipt, oferindu-i 10 miliarde de dolari în 2023. Fondul Monetar Internațional a calculat în iulie că atacurile Houthi „au redus intrările de valută străină din Canalul Suez cu 6 miliarde de dolari în 2024”. Deși traficul a crescut recent, mulți transportatori continuă să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe pentru a evita Marea Roșie și Golful Aden.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 766. Israelul, acuzat că a trecut la vânarea jurnaliștilor străini din Cisiordania ocupată
Asociația Presei Străine din Ierusalim (FPA) a îndemnat autoritățile israeliene „să pună capăt imediat” atacurilor întreprinse de coloniștii israelieni împotriva unor jurnaliști în Cisiordania ocupată. FPA, care reprezintă sute de jurnaliști, inclusiv israelieni și palestinieni, angajați la trusturi media străine, s-a arătat „consternată” de recentele atacuri, în special din timpul recoltării de măsline, în ultimele săptămâni. Spitalul din Nablus, plin cu jurnaliști bătuți „Jurnaliștii locali și străini au fost în mod clar vizați în timp ce documentau violențe fără precedent comise împotriva unor palestinieni în timpul recoltării de măsline, anul acesta”, subliniază asociația într-un comunicat. Doi angajați ai agenției Reuters, purtând veste și căști identificate în mod clar drept „presă”, au fost agresați, sâmbătă, 8 noiembrie, de civili israelieni mascați, înarmați cu bâte și pietre, lângă satul Beita, în teritoriul palestinian ocupat de Israel din 1967. „O mulțime de zeci de coloniști a bătut-o pe una dintre angajate, o jurnalistă, în timp ce aceasta se afla pe jos, provocându-i răni grave”, precizează asociația. Un fotograf al AFP a văzut jurnaliști răniți la sosirea lui la un spital din Nablus, oraș situat în apropiere de Beita. „Coloniștii i-au atacat, de asemenea, pe cei care încercau să-i vină în ajutor jurnalistei rănite. Un agent de securitate al Reuters a fost lovit, iar doi jurnaliști palestinieni independenți au fost răniți, în timp ce erau urmăriți”, adaugă asociația. Pe 10 octombrie, un fotograf al AFP a fost lovit cu bâte de israelieni, în timp ce filma recoltarea de măsline în aceeași zonă. „În 30 de ani de carieră, este pentru prima dată când mă confrunt cu o violență de acest gen. Dacă nu aș fi reușit să fug, ei m-ar fi ucis”, a declarat acest fotograf, Jaafar Ashtiyeh, cu sediul la Nablus și a cărui mașină a fost incendiată. „Ostilități tot mai mari din partea Israelului” Mai multe alte incidente ce au vizat jurnaliști au avut loc în ultimele săptămâni, denunță asociația. „Forțele israeliene hărțuiesc și intimidează regulat jurnaliștii, arestându-i și amenințându-i cu expulzarea”, transmite FPA, din al cărei consiliu de administrație face parte și un jurnalist al agenției de presă Reuters. „FPA critică ferm ostilitățile tot mai mari față de mass-media din partea autorităților israeliene și îndeamnă armata și poliția să garanteze că jurnaliștii pot lucra liber și în siguranță”. Solicitată de AFP să răspundă, armata israeliană nu a reacționat la aceste acuzații. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Rusia acuză Ucraina și Marea Britanie că plănuiau să fure un MiG-31 și să-l direcționeze spre o bază NATO din România: provocare de amploare
FSB a afirmat că avionul deturnat urma să fie pilotat către baza aeriană NATO de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde ar fi putut fi doborât de apărarea antiaeriană, conform agenției RIA Novosti, citate de Reuters. Reuters a precizat că nu a putut verifica în mod independent veridicitatea acestor informații. FSB, principala structură succesoare a fostului KGB, a declarat că Ucraina și Marea Britanie plănuiau o „provocare de amploare” folosind avionul deturnat, iar serviciile de informații militare ucrainene ar fi încercat să recruteze piloți ruși, oferindu-le 3 milioane de dolari pentru a fura avionul de vânătoare. „Măsurile întreprinse au dejucat planurile serviciilor de informații ucrainene și britanice privind o provocare de amploare”, a declarat FSB. Televiziunea de stat rusă a difuzat imagini cu mesaje și înregistrări ale unui bărbat despre care a afirmat că ar fi lucrat pentru serviciile secrete ucrainene și britanice și care ar fi oferit 3 milioane de dolari unui pilot rus pentru a zbura cu un MiG în Europa, promițându-i totodată cetățenie. Rusia prezintă de mult timp Marea Britanie drept principalul său inamic. Moscova acuză Londra că alimentează războiul din Ucraina și că serviciile britanice de informații ar fi implicate în organizarea unor operațiuni pe teritoriul Rusiei. La rândul său, Marea Britanie descrie invazia rusă din Ucraina drept o acțiune de tip imperialist, iar Londra a avertizat în repetate rânduri că serviciile secrete ruse încearcă să provoace haos în Marea Britanie și în Europa, cu scopul de a submina democrația.
Sony își majorează previziunile de profit pe fondul vânzărilor puternice de jocuri
Compania a atribuit creșterea vânzărilor mai mari ale consolei de jocuri PlayStation și unui impact mai mic decât se aștepta al tarifelor americane, potrivit France24. Pentru anul fiscal 2025-2026, Sony preconizează un profit net de 1,05 trilioane de yeni (6,8 miliarde de dolari), o creștere de opt procente față de previziunile anterioare. De asemenea, și-a majorat proiecția de profit operațional cu opt procente, până la 1,4 trilioane de yeni, și previziunile de vânzări cu trei procente, până la 12 trilioane de yeni. „Demon Slayer: K Filmul anime a devenit al doilea film cu cele mai mari încasări din Japonia și a ajuns în fruntea box office-ului când a fost lansat pe ecranele din SUA și Canada. Impactul tarifelor americane, mai mic decât previziunile Sony și-a redus previziunile privind impactul tarifelor americane la aproximativ 50 de miliarde de yeni, o reducere de 20 de miliarde de yeni față de estimarea anterioară din august. În prima jumătate a anului financiar curent, profitul net a crescut cu 13,7% față de anul precedent, ajungând la 570 de miliarde de yeni, a declarat Sony.imetsu No Yaiba – Infinity Castle: Part 1”, primul titlu dintr-o nouă trilogie bazată pe populara serie manga, a fost un succes imens.
Irakienii votează pentru un nou parlament. Ce schimbări ar putea aduce alegerile
Irakienii aleg marți un nou parlament, într-un vot care are loc într-un moment crucial pentru țară și pentru regiune, și pe care atât Iranul, cât și Statele Unite îl vor urmări îndeaproape, potrivit France24. Irakul a fost neobișnuit de stabil în ultimii ani, în timp ce națiunea încearcă să depășească decenii de război și represiune sub dictatorul Saddam Hussein și de la invazia condusă de SUA care l-a răsturnat de la putere. Țara cu 46 de milioane de locuitori suferă de o infrastructură precară, servicii publice deficiente și corupție endemică. Beneficii pentru elitele politice și puterile regionale Mulți și-au pierdut speranța că alegerile pot aduce schimbări semnificative în viața lor de zi cu zi și văd votul ca pe o farsă care aduce beneficii doar elitelor politice și puterilor regionale. În ciuda scepticismului, peste 7.740 de candidați, aproape o treime dintre ei femei, candidează pentru parlamentul cu 329 de locuri. Doar 75 de independenți candidează în baza unei legi electorale despre care mulți cred că favorizează partidele mai mari. Peste 21 de milioane de persoane sunt eligibile să voteze, dar există temeri că prezența la vot ar putea scădea sub 41% înregistrată în 2021 – cea mai mică cifră de la începerea votului. Președinția, funcție ceremonială De-a lungul anilor de când forțele conduse de SUA l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein, un sunnit, majoritatea șiită din Irak, mult timp oprimată, încă domină, majoritatea partidelor păstrând legături cu Iranul vecin. Prin convenție, în Irakul de după invazie, un musulman șiit deține puternica funcție de prim-ministru, iar un sunnit pe cea de președinte al parlamentului, în timp ce președinția, în mare parte ceremonială, revine unui kurd. Nu au apărut nume noi recent, în prim-plan rămânând aceiași politicieni șiiți, sunniți și kurzi. Prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani, care speră la un al doilea mandat după ce a servit sub steagul stabilității și reconstrucției, va obține probabil o victorie semnificativă. Sudani a ajuns la putere în 2022 prin intermediul Cadrului de Coordonare, o alianță de guvernământ formată din partide și facțiuni șiite, toate legate de Iran. El a subliniat succesul său în a menține Irakul relativ neatins de tulburările care cuprindeau Orientul Mijlociu.
Trump îl laudă pe liderul sirian ce fusese desemnat terorist de guvernul SUA. Siria se va alătura coaliției împotriva grupării Stat Islamic
Anunțul a venit în contextul în care președintele Donald Trump s-a întâlnit cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa la Casa Albă. Relațiile diplomatice dintre Siria și SUA au fost suspendate din 2012, deși Trump a luat măsuri pentru a le restabili după căderea regimului lui Bashar al-Assad. Trump și-a exprimat sprijinul pentru al-Sharaa, care până recent a fost desemnat terorist de guvernul SUA, potrivit BBC. Într-o declarație acordată reporterilor din Biroul Oval, la câteva ore după întâlnire, Trump a declarat că „vrem să vedem Siria devenind o țară cu mult succes”. „Și cred că acest lider poate face asta”, a adăugat el. „Chiar cred.” Trump a spus că vor urma mai multe „anunțuri”, deși nu a oferit detalii. Aceasta este a treia întâlnire dintre cei doi lideri, după cea din mai, în marja Consiliului de Cooperare al Golfului, și o cină în cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie. Fost lider al unui grup islamist considerat de SUA organizație teroristă Vizita lui Al-Sharaa la Casa Albă încheie o remarcabilă schimbare de imagine pentru fostul jihadist. Nu cu mult timp în urmă, el a condus o filială a Al-Qaeda – gruparea din spatele atacurilor din 11 septembrie și a multor altora – înainte de a rupe legăturile. Chiar și până în acest an, el era liderul Hayat Tahrir al-Sham, un grup islamist armat pe care SUA l-au considerat oficial o organizație teroristă până acum patru luni, cu o recompensă de 10 milioane de dolari pentru capul său. Departamentul Trezoreriei l-a eliminat al-Sharaa de pe „lista teroriștilor globali desemnați special” chiar săptămâna trecută. Însă, de când a devenit președinte interimar al Siriei, al-Sharaa a depus eforturi pentru a-și îndulci imaginea publică în timp ce încearcă să reconstruiască Siria, cu sprijin străin, după 13 ani de război. „A avut un trecut dificil”, a declarat Trump luni. „Și cred, sincer, că dacă nu ai fi avut un trecut dificil, nu ai fi avut nicio șansă.” Domnia lui Al-Sharaa a fost însă marcată de uciderea membrilor minorității alawite din Siria, precum și de violențele mortale dintre luptătorii beduini sunniți și milițiile druze. Trump: un „tânăr, atrăgător” și un „luptător” El a promis că va elimina membrii forțelor sale de securitate care au comis încălcări ale drepturilor omului. Trump, la rândul său, și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru al-Sharaa, referindu-se la el ca la un „tânăr, atrăgător” și un „luptător” cu un „trecut puternic”. În iunie, președintele Trump a semnat un ordin executiv care ridică sancțiunile împotriva Siriei, despre care Casa Albă a spus că va ajuta la sprijinirea „drumului țării către stabilitate și pace”. La acea vreme, administrația a declarat că va monitoriza acțiunile noului guvern sirian, inclusiv „luarea de măsuri pentru normalizarea legăturilor cu Israelul” și abordarea „teroriștilor străini” și a grupărilor militante care operează în țară.
Avertisment ONU: Milioane de refugiați vor avea parte de o iarnă grea
UNHCR, agenția ONU pentru refugiați, a văzut cum finanțarea din partea guvernelor a fost redusă drastic și încearcă să strângă cel puțin 35 de milioane de dolari din donații publice pentru a ajuta refugiații sirieni, afgani și ucraineni pe parcursul iernii, potrivit AFP. „Familiile vor trebui să îndure temperaturi de îngheț fără lucruri pe care mulți dintre noi le considerăm de la sine înțelese: un acoperiș adecvat, izolație, încălzire, pături, haine groase sau medicamente”, a declarat Dominique Hyde, șeful relațiilor externe al UNHCR, într-un comunicat. Sub președintele Donald Trump, Statele Unite, în mod tradițional principalul donator mondial, au redus drastic ajutorul extern. Washingtonul a reprezentat anterior peste 40% din bugetul UNHCR, iar alte țări donatoare importante și-au strâns cureaua, ceea ce a făcut ca finanțele agenției să arate sumbre. „Bugetele umanitare sunt întinse până la limită, iar sprijinul pe care îl oferim pe timpul iernii va fi mult mai mic anul acesta”, a declarat Hyde. „Avem nevoie de mai multe fonduri pentru a face multe vieți puțin mai tolerabile.” Este nevoie de cel puțin 35 de milioane de dolari UNCHR a declarat că este esențial ca donatorii privați să intervină acum pentru a ajuta la salvarea de vieți omenești. „UNHCR intenționează să strângă cel puțin 35 de milioane de dolari pentru a ajuta la repararea caselor bombardate, la izolarea locuințelor, la asigurarea de căldură și pături copiilor și vârstnicilor, precum și bani pentru cumpărarea de medicamente și mâncare caldă”, se arată în comunicat. Refugiații care se întorc acasă vor fi, de asemenea, afectați, a avertizat agenția. Peste un milion de refugiați sirieni s-au întors în țară de la răsturnarea regimului președintelui Bashar al-Assad, în decembrie anul trecut. UNHCR a declarat că mulți se întorc și își găsesc casele distruse de războiul civil sirian care durează de 14 ani. „Cele mai vulnerabile familii se confruntă cu frigul fără a avea nimic care să le protejeze; reducerile de finanțare riscă să lase 750.000 de persoane fără sprijin vital pe parcursul sezonului”, se arată în comunicat. Peste 2,2 milioane de afgani s-au întors din Pakistan și Iran în acest an, unii cu mâinile goale, cu puține perspective și nemaipunând niciodată piciorul în țara afectată de criză, a declarat UNHCR. Două cutremure din ultimele luni au lăsat familiile într-o situație și mai precară. Temperaturi de minus 20 de grade în Ucraina În Ucraina, temperaturile ar putea scădea la minus 20 de grade Celsius, în contextul în care oamenii se confruntă cu a patra iarnă într-un război de amploare, după invazia rusă din 2022 „Nevoile umanitare continuă să crească, pe măsură ce atacurile din ce în ce mai intense sechestrează vieți civile și distrug infrastructura, contribuind cumulativ la întreruperi ale gazelor, electricității și apei”, a declarat UNHCR. Agenția a declarat că, în ciuda eforturilor depuse, mulți refugiați din întreaga lume vor rămâne fără prea multe mijloace care să îi protejeze de temperaturile înghețate.
Un proiect de lege israelian care propune pedeapsa cu moartea pentru teroriști trece de primul vot parlamentar
Un proiect de lege care propune pedeapsa cu moartea pentru „ teroriști ” a trecut luni în primă lectură în parlamentul israelian, o măsură care s-ar putea aplica palestinienilor condamnați pentru atacuri mortale împotriva israelienilor, potrivit France24. Amendamentul la codul penal, cerut de ministrul de extremă dreaptă al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, și aprobat de Comitetul pentru Securitate Națională, a fost aprobat cu 39 de voturi pentru și 16 împotrivă. Acesta trebuie să treacă de o a doua și a treia lectură înainte de a deveni lege. Ultima execuție, nazistul Eichmann, în 1962 Votul a avut loc pe fondul unui armistițiu tensionat cu Hamas în războiul din Gaza.Deși pedeapsa cu moartea există pentru un număr mic de infracțiuni în Israel, acesta a devenit de facto o țară aboliționistă – autorul Holocaustului nazist Adolf Eichmann a fost ultima persoană executată în 1962. Ben Gvir amenințase că își va retrage partidul Puterea Evreiască din coaliția de guvernare dacă legea nu va fi supusă la vot. O declarație a comisiei de securitate care include nota explicativă a proiectului de lege spunea: „Scopul său este de a elimina terorismul de la rădăcină și de a crea un factor de descurajare puternic”. „Se propune ca un terorist condamnat pentru crimă motivată de rasism sau ură față de public și în circumstanțe în care actul a fost comis cu intenția de a dăuna statului Israel… să fie condamnat la pedeapsa cu moartea – obligatorie”, se arată în declarație. Ministerul palestinian de Externe: „o nouă formă de escaladare a extremismului” Un armistițiu în Gaza a intrat în vigoare luna trecută, iar guvernul încă discută cu Statele Unite și cu alte state condițiile de prelungire a măsurii. Hamas a declarat că legea propusă „întruchipează fața fascistă urâtă a ocupației sioniste necinstite și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. Ministerul palestinian de Externe, cu sediul la Ramallah, a numit-o „o nouă formă de escaladare a extremismului și criminalității israeliene împotriva poporului palestinian”.