Primarul din Ramstein, unde sunt găzduite Forţele Aeriene Americane în Europa, avertizează asupra consecinţelor retragerii trupelor SUA din Germania
Primarul oraşului Ramstein-Miesenbach, Ralf Hechler, a declarat duminică, pentru DPA, că retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, anunţată de preşedintele SUA, Donald Trump, va avea un impact devastator asupra comunităţilor care găzduiesc baze americane. Oraşul din sud-vestul Germaniei găzduieşte baza aeriană Ramstein, sediul Forţelor Aeriene Americane în Europa. FOTO – Profimedia Administrația de la Casa Albă nu a anunţat, deocamdată, ce baze vor fi afectate de retragere, dar edilul a explicat că decizia, venită după criticile formulate de cancelarul german Friedrich Merz la adresa războiului din Iran la începutul acestei săptămâni, ar avea un impact „dezastruos” dacă va fi afectat oraşul Ramstein-Miesenbach. „Ar fi o lovitură economică dureroasă” Astfel, retragerea ar putea afecta până la 12.000 de persoane, incluzând familiile care s-ar muta odată cu trupele, a explicat primarul. Municipalitatea întreţine infrastructura pentru a deservi numărul mare de rezidenţi americani. „Dacă o mare parte ar pleca definitiv, ar fi o lovitură economică dureroasă”, a avertizat el. În municipalitatea Ramstein-Miesenbach, care este situată chiar lângă imensa bază a Forţelor Aeriene ale SUA, locuiesc aproape 8.000 de americani cu familiile lor. Ca urmare, impactul economic al prezenţei militare americane în Ramstein se ridică la peste 2 miliarde de dolari pe an şi include salariile, chiriile şi contractele pentru firmele locale. Hechler a mai avertizat că alte oraşe din regiune, de unde trupele americane s-au retras după sfârşitul Războiului Rece, nu şi-au revenit niciodată după această măsură. „Încă suferă şi astăzi. Odată ce puterea economică a dispărut, de obicei nu se mai întoarce”, a mai spus el. Autorul mai recomandă: Trump i-a transmis lui Merz să-și „repare” țara, să încheie mai repede războiul din Ucraina și să se preocupe mai puțin de Iran Donald Tusk avertizează că NATO este în pragul dezintegrării: „Trebuie să facem ce e necesar pentru a inversa această tendinţă dezastruoasă” Reacția ministrului german al Apărării: Era de așteptat că Trump își va retrage trupele. Trebuie să întărim pilonul european din cadrul NATO
O dronă a vizat un laborator al celei mai mari centrale nucleare din Europa. Avertismentul AIEA
O dronă a vizat, duminică, Laboratorul de Control al Radiațiilor Externe al Centralei Nucleare de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei. Momentan, nu au fost raportate victime. Centrala Nucleară de la Zaprojie a informat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) despre incident, iar momentan nu se știe dacă atacul cu dronă a avariat laboratorul. „AIEA a fost informată de către Centrala Nucleară de la Zaporojie că o dronă a vizat astăzi (duminică – n.r.) Laboratorul său de Control al Radiațiilor Externe (ECRL). Nu au fost raportate victime și nu se știe încă dacă atacul a avariat laboratorul, care este situat în afara perimetrului centralei nucleare de la Zaporojie”, anunță agenția de supraveghere pe X. IAEA has been informed by the ZNPP that a drone targeted its External Radiation Control Laboratory (ECRL) today. There were no reported injuries and it is not yet known if the strike damaged the lab, which is located outside the ZNPP perimeter. IAEA team at the site has requested… pic.twitter.com/nbGh34SAyB — IAEA – International Atomic Energy Agency ⚛️ (@iaeaorg) May 3, 2026 O echipa a AIEA a solicitat accesul la laborator pentru evaluarea situației. „Orice atac în apropierea instalațiilor nucleare poate prezenta riscuri grave pentru siguranța nucleară”, avertizează directorul general al AIEA, Rafael Grossi. Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află sub control rusesc încă din primele zile ale războiului, în urma luptelor intense din regiune. De la debutul războiului și până în prezent, au avut loc lovituri repetate în zonă. Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc pentru atacurile din apropierea instalației.
Premierul slovac Robert Fico va participa la parada de Ziua Victoriei de la Moscova
Șeful guvernului de la Bratislava va participa la eveniment, a anunțat presa de stat din Rusia, citată de Reuters. Fico este considerat cel mai apropiat lider european de Rusia, mai ales după ce Viktor Orban a fost învins în alegerile parlamentare din Ungaria. Atât Slovacia, cât și Ungaria au continuat să mențină importurile de gaz rusesc, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența energetică de Moscova. De asemenea, cele două state au blocat continuu eforturile blocului comunitar de a sprijini Ucraina în fața agresiunii ruse. Fico a atras anterior critici după ce a vizitat Rusia în 2024 și s-a întâlnit la Kremlin cu președintele Vladimir Putin. Gestul a fost condamnat atât de opoziția slovacă, cât și de oficiali de la Bruxelles. Parada de Ziua Victoriei reprezintă un moment central pentru Moscova, marcând victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acesta, Kremlinul a anunțat că ediția din acest an va fi una restrânsă, fără demonstrațiile ample de tehnică militară din anii anteriori. „Cadeții școlilor militare și o coloană de echipament militar nu vor participa la parada militară din acest an din cauza situației operaționale actuale”, a transmis săptămâna aceasta ministerul rus al Apărării.
Presa italiană: Marco Rubio va merge săptămâna viitoare la Vatican și în Italia. Se va întâlni cu Papa Leon?
Secretarul american de stat Marco Rubio va merge la Vatican și în Italia săptămâna viitoare, unde se va întâlni cu unii oficiali. Informația a fost relatată de ziarul italian Corriere della Sera, care nu menționează concret dacă Rubio se va întâlni și cu Suveranul Pontif, însă este de așteptat ca acesta să se vadă cu cardinalul Pietro Parolin, principalul reprezentant diplomatic al Vaticanului. Rubio urmează să aibă discuții cu miniștrii italieni de externe și apărare. Publicația italiană mai menționează că vizita lui Rubio în Italia are ca scop atenuarea tensiunilor dintre cele două țări după criticile dure ale lui Trump la adresa Italiei. Schimb de replici între Trump și Papa Leon pe tema războiului din Iran Informația privind deplasarea sa în Italia vine la câteva săptămâni după ce președintele american Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea au avut un schimb de replici în spațiul public privind războiul din Orientul Mijlociu. Trump l-a criticat pe Papa Leon pe rețelele sociale de mai multe ori în aprilie, numindu-l la un moment dat pe pontif „groaznic”. La momentul respectiv, premierul italian Giorgia Meloni a luat apărarea Suveranului Pontif, calificând drept „inacceptabile” cuvintele adresate de președintele american Donald Trump Papei. „Papa este capul Bisericii Catolice și este corect și normal ca el să invoce pacea și să condamne toate formele de război”, a spus Giorgia Meloni la momentul respectiv. Programul nu a fost încă finalizat și, potrivit Reuters, care citează ziarul La Reppublica, o întâlnire între Rubio și Meloni nu este exclusă. Rubio l-a întâlnit ultima oară pe Leon, primul papă american, în mai 2025, alături de vicepreședintele american JD Vance. Călătoria are loc la câteva zile după ce Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania, cea mai mare bază europeană a sa, pe fondul unei perspective diferite privind războiul SUA împotriva Iranului. Italia este una dintre țările europene cu cea mai mare prezență a trupelor americane, cu aproape 13.000 de soldați în serviciu activ la sfârșitul anului 2025.
Studiu Al Jazeera: Pe ce loc se situează România în clasamentul cheltuielilor pentru apărare, educație și sănătate
În 2025, cheltuielile globale pentru război au ajuns la 2,88 trilioane de dolari. Țările investesc mult mai mulți bani în armate, dar ce se întâmplă cu alte domenii care ar putea rămâne neglijate, precum învățământul? Cum rămâne cu sistemul medical după ce în 2020, lumea a fost devastată de pandemia de COVID-19, rezultând peste 7 milioane de decese? Armatele lumii au cheltuit 2,88 de trilioane de dolari în 2025. Potrivit Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, reprezintă o creștere cu 2,9% față de 2024. Într-un infografic, Al Jazeera explică creșterea militarizării globale, precum și cheltuielile pentru educație și sănătate. În 2025, cei mai mari cinci cheltuitori militari au fost SUA (954 miliarde $), China (336 miliarde $), Rusia (190 miliarde $), Germania (114 miliarde $) și India (92 miliarde $). Urmează Marea Britanie cu 89 miliarde de dolari și Ucraina, cu 84 de miliarde de dolari, țară aflată în război cu Rusia din 2022. SUA cheltuiesc pe apărare cât șase țări la un loc Cheltuielile lor reprezintă 58% din cheltuielile globale pentru apărare. SUA a rămas în contuare, de la an la an, cel mai mare cheltuitor militar de la cel de-al Doilea Război Mondial. SUA cheltuiesc anual pe apărare cât China, Rusia, Germania, Marea Britanie, India și Ucraina la un loc. Din 1949, SUA au cheltuit 53,5 trilioane de dolari pe armată. SUA a crescut bugetul de la 284 de miliarde de dolari în 1950 la 788 miliarde de dolari în 1953, ca urmare a pierderilor suferite în Războiul din Coreea. Cheltuielile anuale au crescut la 1 trilion de dolari în anii 1960, după trimiterea trupelor americane în Vietnam. Și bugetul pentru apărare a continuat să tot crească când cursa înarmării nucleare dintre SUA și URSS s-a intensificat la mijlocul anilor 1980, ajungând la 1,7 trilioane de dolari. Finalul Războiului Rece a făcut ca SUA să scadă cheltuielile pentru apărare pentru prima oară în 1991, la 1,4 trilioane de dolari. După atacurile de la 11 septembrie 2001 și războaiele din Orientul Mijlociu, SUA au crescut cheltuielile pentru apărare la 2 trilioane de dolari în 2009. Țara care a crescut cel mai mult bugetul pentru apărare per capita este Qatar. În 2006, bugetul pentru apărare per capita era 2.000 de dolari. În 2025, a ajuns la 5.000 de dolari. În timp ce secolul 20 a fost definit de armate mobilizate în masă din înrolări chiar forțate, blindate grele și putere aviatică, apărarea de azi presupune mai degrabă aeronave fără pilot (drone comandate de la distanță), inteligență artificială, infrastructură digitală și sisteme autonome. Departamentul Apărării din SUA și Pentagon deja au încheiat contracte cu companii de inteligență artificială, precum OpenAI și încearcă să convingă și Anthropic, în timp ce Israel are parteneriat cu Palantir. În 2025, Ucraina a devenit țara care cheltuiește cel mai mult pe apărare din bugetul guvernamental după ce a fost invadată de Rusia în 2022: 39,6%. În raport cu alte țări investește considerabil în sănătate din cauza numărului mare de răniți rezultați de pe urma bombardamentelor: 8,2%. Numai 5,1% ajung în educație. Israel, țară aflată în războaie pe fronturi multiple cu Hamas în Fâșia Gaza, cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Marea Roșie și cu Iranul, a devenit a treia țară care investește în apărare: 7,8%. 5,9% se duc în educație și 7,1% în sănătate. Țara adversară, Iranul, a investit 6% în sănătate, 2,8% în educație și 2,1% în apărare. Rusia, țara care a invadat Ucraina din 2022, este pe poziția a patra: 7,5% în apărare, 7% în sănătate, dar numai 4,2% în educație. Este de remarcat cât de mult investește Danemarca în sănătate: 9,5%. Însă, în apărare investește la nivelul cerut de Donald Trump în primul mandat, numai 3,3%. SUA, cea mai mare putere militară de pe planetă, investește 3,1% din PIB în cheltuielile militare (care înseamnă ENORM, cât șase puteri militare la un loc), 5,4% în educație și 17,4% în sănătate, enorm de mult, deși mulți cetățeni americani se plâng de costurile enorme din sănătate dacă nu dispun de asigurările medicale „Obamacare”. Administrația Trump a solicitat Congresului să-i acorde 1,5 trilioane de dolari pentru bugetul de apărare în 2027. SUA se află în război cu Iran din februarie 2026. Finlanda, Suedia și Regatul Unit sunt considerate „repetenții clasei” din perspectiva președintelui Donald Trump. Acestea investesc enorm în educație (6-7%) și sănătate (în jur de 9-12%), dar foarte puțin în apărare (sub 2,6%). Franța investește 11,8% în sănătate, dar 2% în apărare. România este pe locul 42 în clasament la cheltuieli pentru apărare în 2025, în situația în care se învecinează cu o țară aflată în război cu Rusia de 4 ani. În 2025 a investit 5,8% în sănătate, cu mult sub Ucraina și alte state vestice. Bugetul pentru educație este foarte mic în comparație cu alte state: 3,3%. Iar la apărare, România a cotizat numai 2,3%, cu mult sub cerințele lui Trump. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, a investit 6,7% în sănătate, 6,6% în educație, dar numai 0,6% în apărare. Sursa Foto: Al Jazeera Autorul recomandă: Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani, în bani cheltuiți și militari pierduți: De la Coreea la Iran
Măsura surprinzătoare prin care o țară asiatică încearcă să crească natalitatea. Plătește tinerii să folosească aplicații de întâlniri
Măsura face parte dintr-un plan mai amplu destinat combaterii scăderii natalității și reducerii declinului demografic care afectează tot mai puternic Japonia, scrie The Independent. Programul se adresează persoanelor cu vârste între 20 și 39 de ani și oferă o subvenție de până la 20.000 de yeni, echivalentul a aproximativ 125 de dolari. Suma este destinată acoperirii unei mari părți din costurile anuale pentru utilizarea aplicațiilor de matchmaking aprobate de autorități, inclusiv platforme populare precum Tapple. Oficialii locali spun că obiectivul principal este încurajarea tinerilor să își găsească parteneri într-un mod sigur și accesibil. Reducerea problemelor demografice Inițiativa vine pe fondul unei crize demografice fără precedent în Japonia. Potrivit datelor oficiale, populația țării a scăzut pentru al 16-lea an consecutiv, iar rata natalității a atins un nou minim istoric. În 2024, Japonia a înregistrat doar 686.061 de nașteri, cel mai mic număr raportat din 1899. În același timp, numărul deceselor a depășit 1,59 milioane, ceea ce a dus la un deficit de aproape un milion de persoane între nașteri și decese. Autoritățile japoneze consideră că regiunile rurale, precum prefectura Kochi, sunt printre cele mai afectate de migrația tinerilor către marile orașe. Pentru a evalua eficiența programului, beneficiarii vor participa ulterior la sondaje care vor analiza dacă folosirea aplicațiilor de dating a dus la crearea unor relații stabile. Oficialii speră că această strategie poate contribui indirect la creșterea numărului de căsătorii și, implicit, la creșterea natalității. Reacțiile publice au fost împărțite. Unii utilizatori online consideră că inițiativa este modernă și adaptată stilului de viață actual, în care aplicațiile de întâlniri reprezintă o metodă populară de socializare. Pe de altă parte, criticii spun că problema natalității nu poate fi rezolvată doar prin încurajarea utilizării platformelor de dating. Aceștia atrag atenția asupra unor cauze mai profunde, precum stresul financiar, costurile ridicate ale creșterii copiilor și programul prelungit de lucru. Un sondaj guvernamental realizat în 2024 arată că aproximativ una din patru persoane căsătorite cu vârsta sub 39 de ani și-a întâlnit partenerul online. Acest procent depășește metodele tradiționale de cunoaștere, precum școala sau locul de muncă. Viitorul relațiilor în Japonia Măsura adoptată de prefectura Kochi reflectă schimbările sociale și digitale din Japonia, unde aplicațiile de întâlniri devin tot mai importante în formarea relațiilor. Autoritățile încearcă să adapteze politicile publice la noile obiceiuri ale generațiilor tinere. În timp ce rezultatele programului rămân de văzut, inițiativa demonstrează că Japonia caută soluții alternative pentru a răspunde uneia dintre cele mai mari provocări sociale și economice ale prezentului: declinul populației.
Vom reduce mult mai mult de 5000 de soldați din Germania, avertizează Trump
„Vom reduce efectivele mult mai mult și reducem mult mai mult de 5.000”, le-a declarat președintele Statelor Unite jurnaliștilor din West Palm Beach, Florida, în timp ce se pregătea să urce în avion, potrivit LeFigaro. Reducerea efectivelor americane, anunțată vineri de Pentagon, este preconizată în „următoarele șase până la douăsprezece luni” și reprezintă aproximativ 15% din cei 36.000 de soldați staționați în Germania, unde prezența acestora joacă un rol crucial pentru securitate și pentru economia locală. Donald Trump a făcut acest anunț care vizează un stat aliat din NATO după ce cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că „americanii (în mod clar) nu aveau nicio strategie” în Iran și că Teheranul a „umilit” cea mai mare putere a lumii. „Semnal greșit transmis lui Vladimir Putin” În termeni mai generali, președintele american își acuză aliații europeni tradiționali de lipsă de sprijin în ofensiva lansată la sfârșitul lunii februarie împotriva Republicii Islamice, alături de Israel. De asemenea, el le-a cerut de mult timp să își întărească apărarea, acuzându-i de o dependență excesivă de protecția militară americană. În Statele Unite, cei doi președinți republicani ai comisiilor parlamentare pentru forțele armate din Camera Reprezentanților și Senat, aflați totuși în tabăra lui Donald Trump, s-au declarat „foarte îngrijorați” de decizie și de „semnalul prost transmis lui Vladimir Putin”. „Chiar dacă aliații se îndreaptă spre un nivel al cheltuielilor de apărare de 5% din PIB, realizarea acestor investiții va necesita timp. Reducerea în mod absurd a prezenței SUA în Europa înainte ca aceste mijloace să fie pe deplin operaționale riscă să slăbească descurajarea”, au declarat Mike Rogers și Roger Wicker într-un comunicat. „Faptul că trupele Statelor Unite se retrag din Europa și din Germania era de așteptat”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, într-un comentariu pentru AFP. „Noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru securitatea noastră”, a adăugat el.
Robo-polițiștii în China. În Shenzhen, mulțimi de oameni s-au adunat pentru a-i urmări pe roboți la lucru
Nu mai este demult o noutate că Republica Populară Chineză a luat avânt în robotică. Patrule de polițiști operează deja în Shenzhen, unde mulți oameni s-au adunat să-i urmărească cum își îndeplinesc îndatoririle. Potrivit South China Morning Post, cea mai populată țară comunistă din lume se confruntă deja cu o rată ridicată a șomajului în zonele urbane din cauza automatizării: 5,4%. În China, roboții sunt implementați la scară largă Portofoliul de comenzi al UBTECH este colosal, iar primele loturi sunt trimise imediat celor mai mari jucători din industrie: BYD, Geely, FAW-Volkswagen, Dongfeng și Foxconn. Roboții vor fi implementați în producție și logistică, unde este importantă funcționarea non-stop fără pauze. Primele meciuri de fotbal și maratoane cu roboți au loc în China China ar plănui să implementeze roboți în toate aspectele cotidiene ale vieții. Astăzi, chinezii se amuză când îi văd cum joacă fotbal, Mâine, ar putea ajunge să înlocuiască fotbaliștii umani în totalitate. South China Morning scrie că guvernul chinez a lansat inițiativa „AI+” în luna august pentru un nou stimul economic. Pe 10 octombrie, oficiali și experți au publicat o serie de analize în jurnalul oficial E-Government, precum și planuri despre cum China ar putea fi dezvoltată prin politica „AI+”. Din anul 2035, roboții nu vor înlocui doar muncitorii din fabrici, dar și angajații din instituțiile guvernamentale. Vor exista roboți care vor fi bone și însoțitori pentru copii, fie îngrijitori pentru vârstnici. Patrule de roboți se vor deplasa pe străzi China are în vedere să introducă și câinii-roboți de patrulare, care vor servi drept noii „polițiști” ai viitorului. Aceștia pot filma, detecta suspecții și pot să le transmită mesaje cetățenilor. Experții cred că patrulele mixte om-robot vor deveni o normă în marile orașe din China: de la monitorizarea traficului și prevenirea accidentelor la gestionarea dezastrelor naturale. Sursa Video: China Pulse Autorul recomandă: China va trimite un telescop în spațiu, considerat a fi de „300 de ori mai performant” decât Hubble de la NASA. Va putea studia materia întunecată
Un mall semi-apocaliptic scoate în evidență dificultățile economice ale Rusiei
Muzica pop energică răsună în atriumul unui centru comercial dintr-o suburbie de clasă mijlocie, dar în loc să însoțească forfota cumpărătorilor, se aude în fața unor spații comerciale cu vitrine de sticlă, în mare parte goale și închise – un semn al dificultăților economice din Rusia, potrivit CNN. Imensul mall Goodzone și-a deschis porțile în 2014. Acesta include un cinematograf multiplex cu opt săli, care acum stă pustiu. Deși este încă deschis șapte zile pe săptămână, mall-ul din sudul Moscovei pare să moară încet, cu puține magazine deschise și și mai puțini clienți. În urma invaziei pe scară largă a Ucrainei, a exodului companiilor occidentale și a sancțiunilor occidentale fără precedent, economia Rusiei a contrazis așteptările, orientându-se către cheltuieli militare masive și creșterea exporturilor de petrol către China și India. Putin cere explicații Cu toate acestea, economia începe să dea semne de tensiune crescândă, PIB-ul înregistrând o contracție de 1,8% în primele două luni ale anului 2026. Vladimir Putin a recunoscut problema într-o ședință guvernamentală privind afacerile economice, la jumătatea lunii aprilie. „Statisticile arată că, din păcate, creșterea economică a încetinit timp de două luni consecutive”, a spus Putin, cerând oficialilor să explice „de ce traiectoria indicatorilor macroeconomici nu se ridică în prezent la nivelul așteptărilor”. Liderul Partidului Comunist din Rusia, Gennady Ziuganov, a criticat ulterior ceea ce a descris ca o lipsă de răspunsuri competente la întrebările lui Putin din cadrul ședinței guvernului, calificând situația drept „tristă și îngrijorătoare”. Vorbind în Duma de Stat a Rusiei, Ziuganov a avertizat că țara s-ar putea confrunta cu o revoluție de tip bolșevic dacă guvernul nu reușește să abordeze problema slăbirii economiei. Deși s-a abținut să-l critice pe Putin, așa cum se întâmplă adesea în cazul opoziției coregrafiate permise de Kremlin, el a mustrat totuși guvernul. Deși nu au existat semne de tulburări sociale în masă în Rusia, iar alte mall-uri, inclusiv gigantul Aviapark din nord-vestul Moscovei, par să aibă afaceri bune, mai mulți angajați de la Goodzone au descris pentru CNN, cu îngrijorare, traficul din ce în ce mai redus de vizitatori de acolo. Unul dintre aceștia era Ivan, casier la o filială a unuia dintre cei mai mari retaileri din Rusia. Acesta este al doilea său loc de muncă și nu-și poate permite să-l piardă în contextul actual, a spus el. „Ei bine, în ceea ce privește situația economică, asta vă spune ceva despre situația din țară?”, a spus Ivan, arătând spre ecranul casei sale de marcat. Monitorul afișează 13 tranzacții efectuate până în acel moment al zilei – o sumă de 3.417 ruble (aproximativ 45 de dolari). Este o joi după-amiază la sfârșitul lunii aprilie, iar Ivan spune că, în vremuri mai bune, numărul tranzacțiilor s-ar apropia de 300. „(Goodzone) arată aproape apocaliptic”, a spus Ivan. „Mall-ul este atât de mare, încât te-ai putea rătăci și obosi plimbându-te prin el. S-ar părea că a fost construit și proiectat pentru un flux uriaș de oameni, dar eu nu am văzut așa ceva.” „Propietarul aleargă ca un nebun” Două femei care lucrează într-un magazin de cadouri au declarat pentru CNN că foarte puțini clienți mai intră în magazin. „Practic, folosim acest magazin ca depozit”, a spus una dintre ele. Ea a adăugat că, după pandemia de Covid-19, multe companii și-au mutat activitatea online, dar afacerile în general și-au revenit – asta până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022. Femeile au spus că șeful lor se chinuie să facă față cerințelor fiscale crescute. „Proprietarul aleargă ca un nebun pentru că impozitele au crescut anul acesta, iar acum are probleme cu strângerea banilor pentru a le plăti. Este foarte dificil pentru antreprenori în acest moment”, a spus una dintre ele. „Ciclul de boom s-a încheiat” Pentru a obține venituri mai mari, Rusia a majorat anul trecut impozitul pe venit și impozitul pe profit, iar taxa pe valoarea adăugată (TVA) a fost majorată la 22% începând cu 1 ianuarie 2026. Ruben Enikolopov, profesor de cercetare la Barcelona School of Economics, explică faptul că, la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul avea o datorie publică redusă și rezerve mari și a pompat bani în economie prin cheltuieli militare. „Funcționează o vreme, dar nu poate continua la nesfârșit. Cheltuielile guvernamentale au ajutat economia, dar acum ciclul de boom economic s-a încheiat. Rezervele sunt în scădere și trebuie să găsească bani de undeva, de aceea au crescut impozitele”, a spus Enikolopov. Enikolopov a afirmat că, deși Moscova a beneficiat de prețurile ridicate la energie în timpul războiului din Orientul Mijlociu, atacurile ucrainene asupra lanțului de aprovizionare rus – în special țintirea continuă a rafinăriilor – au redus cantitatea de petrol pe care Rusia o poate vinde. Ministrul rus al Dezvoltării Economice, Maxim Reshetnikov, a recunoscut public că recentele modificări fiscale au afectat întreprinderile. Rusia s-a bazat pe rezervele sale, a adăugat Reshetnikov, dar „acum vedem că aceste rezerve s-au epuizat în mare parte, iar situația macroeconomică este mult mai complicată”. Sarcina principală a guvernului este de a ajuta întreprinderile să se adapteze la situația actuală, a spus el.
Jumătate dintre oamenii generației X s-ar putea pensiona la vârste mai înaintate din cauza scumpirilor și a stagnării salariilor
Numai 38% dintre americanii generației X mai cred că se pot pensiona la timp, la vârsta la care și-au planificat inițial. Inflația care persistă de câțiva ani le erodează capacitatea salariaților de 50-60 de ani să mai economisească lunar. Cel mai devreme, americanii (bărbații și femeile) se pensionează de la 62 de ani. Însă, aceștia riscă să aibă cu 30% mai puține beneficii. În medie, americanii se pensionează de la 66-69 de ani. Cei care își amână pensionarea până la 70 de ani pot avea cu 25% beneficii mai mari. 50% dintre americanii de 50-60 ani nu pot să economisească După ce au experimentat în tinerețea lor o perioadă de înflorire în cultură, divertisment și o creștere graduală a nivelului de trai până la vârsta adultă, oamenii generației X nu vor avea parte de o pensionare ușoară. În România, ca-n multe state din Europa afectate de „îmbătrânirea populației”, persistă teama că statul social nu va putea asigura pensiile. Unele state, precum Franța, deja au crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. În SUA, planul pensionării la timp s-a transformat într-o rugăciune. Potrivit unui sondaj citat de Fox News, aproape 50% dintre angajații Generației X și-au amânat pensionarea, mulți invocând stagnarea salariilor, creșterea costurilor vieții și lipsa economiilor în bani lichizi. Anxietatea financiară este mare în rândul cohortei Gen X „Pentru angajatori, aceasta nu este o problemă. Anxietatea financiară în timpul anilor de vârf ai carierei poate afecta concentrarea și implicarea”, scriu cercetătorii PwC. „Dacă riscurile sunt clare, întrebarea este de ce mai mulți angajați nu iau măsuri. Nu este vorba de o lipsă de dorință. Majoritatea angajaților își doresc stabilitate, încredere și să simtă că dețin controlul. Dar mulți nu se simt echipați să ajungă acolo.” 25% din forța de muncă trăiește fără un fond de urgență pentru incidente neprevăzute. 50% nu pot face față cheltuielilor de bază ale gospodăriei. 49% spun că salariile nu țin pasul cu costurile tot mai mari. Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile. Pentru că mulți americani din Gen X nu își permit să renunțe la locurile de muncă actuale, întreaga scară corporativă stagnează. 41% din forța de muncă vizată consideră că nu are instrumentele necesare pentru a gestiona o criză financiară de amploare. Ce se va alege de societatea americană dacă tot mai mulți americani își amână pensionarea? Apar riscuri de afaceri. Companiile se confruntă cu costuri mai mari. Talentele mai în vârstă ocupă locurile mai mult decât se așteaptă. „Atunci când angajații apelează la fondul de pensii anticipate sau își amână complet pensionarea, fenomenul afectează mai mult decât finanțele personale și scurgerile de fonduri de pensii. Poate avea impact asupra planificării forței de muncă, poate influența costurile asistenței medicale, momentul succesiunii ș istabikitatea generală organizațională”, a spus Nick Nefouse, directorul global al departamentului de pensii de la BlackRock. Generația care a crescut cu muzica lui Michael Jackson, AC/DC Madonna și QUEEN Gen X este cohorta demografică dintre anii 1960 și 1980. A urmat după generația „baby-boom”. Și a fost urmată de generația „milenialilor”. I se mai spune generația „cu cheia la gât”. Copiii născuți între anii 1960 și 1970 au experimentat efectele scumpirilor a două crize petroliere. Prin urmare, mamele erau nevoite să muncească la fel ca tații. Deci, copiii se întorceau de la școală cu cheia la gât. Cu toate că lumea vestică era dominată de conservatorism, ideologiile liberale, mișcările pentru protejarea mediului, feminismul și rata divorțurilor erau în ascensiune. I se mai spunea și „generația MTV”: adolescenții din anii 1970-1980 ascultau genurile de muzică dance-pop, punk-rock, disco, hip-hop, heavy metal, rock alternativ, rave și grunge. Este prima generație care a crescut cu jocurile video. Iar tinerii est-europeni din această cohortă demografică au experimentat prăbușirea comunismului și tranziția la capitalism. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse