FT: Țările europene, printre care Polonia și Marea Britanie, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane
Washingtonul a avertizat aliații europeni, printre care Marea Britanie, Polonia, Lituania și Estonia, să se aștepte la întârzieri mai mari în livrarea armamentului american, în contextul eforturilor de refacere a stocurilor epuizate de războiul cu Iranul. Mai multe surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Financial Times (FT) că Pentagonul a informat țările respective să se aștepte la întârzieri semnificative pentru mai multe sisteme de rachete. Informația vine în contextul în care armata americană a fost deja nevoită să transfere arme din alte regiuni, inclusiv din zona Indo-Pacific, pentru a sprijini eforturile de a continua războiul în Iran. Potrivit Financial Times, întârzierile vor afecta muniția pentru Himars, Nasams și alte sisteme de rachete. Pentagonul a subliniat că „evaluează cu atenție noile solicitări de echipamente din partea partenerilor, precum și cazurile existente de transfer de arme, pentru a asigura alinierea la nevoile operaționale”. Mai multe surse citate de FT au precizat că întârzierile în livrările de armament american nu au scopul de a pedepsi Europa, ci reflectă îngrijorările SUA cu privire la stocurile sale. Pe de altă parte, președintele american Donald Trump a respins îngrijorările legate de stocuri. „Avem stocuri peste tot în lume și le putem folosi dacă avem nevoie”, a spus acesta. Și aliații din Asia ar trebui să fie pregătiți pentru întârzieri Financial Times mai notează că experții în securitate au afirmat că nu și aliații SUA din Asia ar trebui să fie pregătiți pentru astfel de întârzieri în livrările de armament american. Japonia și Coreea de Sud se bazează pe diverse arme americane, inclusiv rachete interceptoare Patriot. „Aliații din Asia probabil subestimează impactul pe care îl va avea asupra lor deficitul de muniție din SUA și durata acestui impact. (…) Această realitate va determina Japonia, Coreea de Sud și alți aliați să se concentreze mai mult pe opțiuni autohtone și non-americane, chiar și în domenii în care echipamentul american este clar superior”, a declarat, pentru sursa citată, Christopher Johnstone, fost înalt funcționar al Pentagonului, în cadrul The Asia Group. În timpul mandatului fostului președinte american Joe Biden, Washingtonul a amânat livrarea de arme către aliați. În 2024, Biden a suspendat livrările de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot și NASAMS către alte țări, pentru a accelera livrarea acestora către Kiev. Totuși, notează Financial Times, cel mai recent avertisment adresat aliaților europeni este mai grav, luând în considerare contextul geopolitic actual și, respectiv, amploarea mai mare a problemei.
Laureata Nobel pentru Pace, Narges Mohammadi, internată în spital. Familia sa este îngrijorată că ar fi prea târziu
Familia activistei pentru drepturile omului, Narges Mohammadi, a descris transferul ei la spital drept o „măsură luată în ultimul moment”. Apropiații săi și-au exprimat îngrijorarea că decizia ar fi fost luată „prea târziu”, potrivit Euronews. „Potrivit neurologului, în ciuda problemelor cardiace grave, tratarea afecțiunii neurologice este acum prioritatea clinică”, a declarat Mustafa Nili, avocatul laureatei Nobel, Narges Mohammadi. Mohammadi, a fost reținută în timpul unui protest în orașul Mashhad, cu câteva săptămâni înainte de începerea protestelor din Iran din luna ianuarie. Ulterior, activista a fost transferată într-o închisoare din Zanjan. Femeia, transferată de la închisoare la spital Fundația „Narges Mohammadi” precizează că femeia, cu vârsta de 53 de ani, a fost transferată de la închisoare la spital în urma unei „deteriorări catastrofale a stării sale fizice”. Susținătorii acesteia avertizau de luni de zile cu privire la starea ei de sănătate, anunțând la sfârșitul lunii martie că aceasta ar fi suferit un atac de cord, dar nu a primit îngrijiri medicale adecvate. Comitetul Nobel și-a exprimat îngrijorarea Reamintim că joi, Comitetul Nobel și-a exprimat îngrijorarea pentru starea de sănătate a activistei, care a fost laureată a premiului Nobel pentru Pace în anul 2023. „Sperăm că autoritățile iraniene o vor elibera, astfel încât să poată beneficia de tratament medical adecvat”, a declarat atunci Kristian Berg Harpviken, secretarul comitetului Nobel norvegian. Narges Mohammadi, în vârstă de 53 de ani, a fost arestată de mai multe ori în Iran în ultimele decenii din cauza activității sale. Femeia a devenit cunoscută pentru eforturile sale în favoarea drepturilor omului din Iran. Ea este descrisă ca „un simbol aș rezistenței” de tinerii care participă la demonstrațiile antiguvernamentale.
Caz unic în Marea Britanie. Gemenele care au aflat că au tați biologici diferiți
Michelle și Lavinia Osbourne, în vârstă de 49 de ani, au aflat adevărul în urma unor teste ADN efectuate acasă, iar cazul lor a atras atenția comunității științifice internaționale, scrie BBC. Descoperirea a fost făcută inițial de Lavinia Osbourne, în septembrie 2022, după ce a analizat rezultatele unui test genetic. Primele concluzii au stârnit confuzie și teamă, întrucât datele indicau că cele două surori nu aveau același tată biologic. Ulterior, cazul a fost documentat și analizat de specialiști, care au confirmat existența unui fenomen medical extrem de rar. Fenomen medical rar Explicația științifică pentru situația neobișnuită este fenomenul numit superfecundație heteroparentală. Acesta apare atunci când o femeie eliberează mai multe ovule în același ciclu menstrual, iar acestea sunt fertilizate de spermatozoizi proveniți de la bărbați diferiți. Embrionii se dezvoltă simultan, iar copiii se nasc în aceeași sarcină, deși au tați biologici diferiți. Specialiștii estimează că la nivel mondial au fost documentate aproximativ 20 de cazuri similare. În urma documentării realizate de BBC Radio 4, Michelle și Lavinia Osbourne au fost identificate drept singurul caz confirmat de gemeni cu tați diferiți înregistrat oficial în Marea Britanie. Fenomenul este considerat extrem de rar, iar cazurile documentate apar sporadic în literatura medicală. Deși gemenii neidentici au în mod normal același tată biologic, superfecundația heteroparentală poate modifica această regulă genetică. Copilărie dificilă Michelle și Lavinia au crescut într-un mediu instabil, fiind mutate între familii și centre de plasament. În ciuda dificultăților, relația dintre ele a rămas puternică de-a lungul anilor. Lavinia a descris-o pe sora sa drept singura constantă din viața sa. Mama gemenelor avea 19 ani atunci când le-a născut, în Nottingham, în 1976. De-a lungul timpului, aceasta le-a spus că tatăl lor biologic era un bărbat pe nume James. Totuși, acesta nu a făcut parte din viața lor și nu a avut o relație apropiată cu familia. După ce mama lor a fost diagnosticată cu demență cu debut timpuriu și nu a mai putut răspunde întrebărilor despre trecut, Michelle a decis să facă un test ADN. Rezultatul a arătat că James nu era tatăl ei biologic. Gemele își reconstruiesc identitatea Michelle a aflat ulterior că tatăl său biologic este Alex, un bărbat care se confrunta cu probleme personale și dependență. În paralel, Lavinia a descoperit că tatăl ei biologic este Arthur, un bărbat cu care a dezvoltat ulterior o relație apropiată. Arthur a acceptat să construiască o legătură cu ambele surori și le-a spus că le consideră parte din viața lui. Descoperirea ADN le-a schimbat perspectiva asupra propriei identități și asupra relațiilor familiale. Deși informația genetică a fost surprinzătoare, cele două femei afirmă că legătura lor de surori gemene rămâne neschimbată. Ele consideră că experiența le-a apropiat și mai mult și le-a oferit răspunsuri la întrebări vechi. Cazul gemenelor Osbourne reprezintă o situație rară și fascinantă pentru lumea medicală și genetică. Povestea lor evidențiază complexitatea moștenirii genetice și impactul pe care tehnologia testelor ADN îl poate avea asupra identității personale.
Atac rusesc cu dronă în Herson: cel puțin doi morți și șapte răniți după lovirea unui autobuz civil
Potrivit guvernatorului regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, atacul a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, în jurul orei 7:00, în districtul Dnipro al orașului. Acesta a menționat că două persoane – un angajat al serviciilor municipale și o femeie – au murit pe loc. Alte șapte persoane au fost rănite și au fost transportate la spital. Oficialii ucraineni susțin că autobuzul a fost lovit de o dronă în timp ce transporta civili, într-o zonă aflată aproape de linia frontului. Atacul vine la mai puțin de două luni după un incident similar în aceeași regiune, când un alt autobuz civil a fost lovit, iar zece persoane au fost rănite. Herson rămâne una dintre cele mai expuse regiuni din sudul Ucrainei, fiind supusă frecvent atacurilor cu drone și artilerie de la începutul războiului. În același context regional de securitate, autoritățile române au raportat în această dimineață activitate intensă a dronelor rusești în apropierea frontierei fluviale cu România. Radarele MApN au detectat un grup de aproximativ 20 de drone care se îndreptau spre zona Ismail. De asemenea, a fost emis mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea, după ce o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, în zona Chilia, înainte de a reveni spre Ucraina.
Nouă morți și 15 răniți în Pakistan, după ce Afganistanul ar fi vizat civilii
Attaullah Tarar, într-o postare pe platforma de socializare americană X, a scris că printre morți se numără femei și copii și că alte 12 persoane au fost rănite joi din cauza „țintirii neprovocate și criminale a civililor” de către forțele de frontieră afgane în districtul tribal Bajaur din nord-vest, potrivit Anadolu. El a spus că vineri, trei civili care jucau cricket au fost răniți de într-un atac „flagrant și nerușinat” a unei drone de către „Fitna Al Khwarij”. Islamabad se referă la militanții anti-Pakistan Tehreek-e-Taliban (TTP) drept Fitna Al Khwarij, care, potrivit Islamabad, sunt susținuți de Kabul. Nu a existat nicio reacție imediată la acuzațiile Islamabadului din partea Kabulului, care în trecut a negat că susține TTP. Alt atac, efectuat de Pakistan La începutul acestei săptămâni, Afganistanul a declarat că cel puțin patru civili au fost uciși și 70, inclusiv 30 de studenți, au fost răniți într-un atac cu rachete despre care se presupune că a fost efectuat de Pakistan în provincia Kunar, în nord-estul țării. Kabul a declarat că locuințele, precum și Universitatea Afgană Sayed Jamaluddin, au fost lovite în presupusul atac aerian. Tarar a respins acuzația lui Kabul ca fiind „frivolă”, spunând că Pakistanul vizează doar ascunzătorile teroriste și infrastructura de sprijin, „având mare grijă pentru orice fel de daune civile”. Afirmațiile ambelor părți nu au putut fi verificate independent. Ciocniri violente la frontieră Pakistanul și Afganistanul au fost martorii unora dintre cele mai grave ciocniri la frontieră din martie, care au lăsat sute de civili și militanți morți de ambele părți ale frontierei. Ciocnirile s-au oprit după ce Kabul și Islamabad au ajuns la un armistițiu în ajunul Eid al-Fitr, una dintre principalele sărbători musulmane, pe 18 martie, în urma solicitărilor din partea Turciei, Arabiei Saudite și Qatarului. Ulterior, oficiali din Pakistan și Afganistan au purtat discuții de o săptămână, mediate de Beijing, în orașul Urumqi din nord-vestul Chinei. Beijingul a declarat că ambele țări au convenit să „discuteze un plan cuprinzător pentru rezolvarea problemelor” care afectează relațiile.
Australia, îngrijorată de impactul invaziei de șoareci asupra aprovizionării cu alimente
„Evident, suntem îngrijorați de situația șoarecilor, inclusiv în Australia de Vest”, a declarat ministrul Energiei, Chris Bowen, într-o intervenție televizată de la Sydney, potrivit Reuters. Potrivit presei locale, șoarecii – o problemă persistentă în regiunile australiene producătoare de cereale – au infestat fermele din statul Australia de Vest, situat în centura de grâu. Situația i-a determinat pe producătorii de cereale să avertizeze în aprilie asupra pierderilor de recoltă și să solicite acces la otravă mai puternică împotriva șoarecilor. Bowen a spus că guvernul de centru-stânga continuă să colaboreze intens cu industria pentru a reduce impactul invaziei asupra aprovizionării cu alimente la nivel local și internațional. „O invazie de șoareci este o situație foarte dificilă pentru fermieri, pentru industrie și pentru guverne”, a adăugat el. Australia, al patrulea exportator mondial de grâu, a suferit cea mai gravă invazie de șoareci în 1993, când rozătoarele au distrus mii de hectare de culturi și au atacat animalele din fermele de porci și pui, potrivit agenției științifice a țării.
Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani
Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților. Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari. Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera. Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani. 176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări. Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari. SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului. A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a 6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre
Statele Unite aprobă vânzări de echipament militar în valoare de peste 8,6 miliarde de dolari către Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Israel
Anunțurile au fost făcute în contextul în care războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a împlinit nouă săptămâni de la început și mai mult de trei săptămâni de la intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil, potrivit AlarabiyaEnglish. Anunțurile de vineri ale Departamentului de Stat au inclus aprobarea vânzărilor militare către Qatar de servicii de reaprovizionare pentru sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, în valoare de 4,01 miliarde de dolari, și de sisteme avansate de arme de precizie (APKWS), în valoare de 992,4 milioane de dolari. Acestea au inclus, de asemenea, aprobarea vânzării către Kuweit a unui sistem integrat de comandă de luptă în valoare de 2,5 miliarde de dolari și către Israel a sistemelor avansate de arme de precizie (APKWS) în valoare de 992,4 milioane de dolari. Departamentul de Stat a aprobat o vânzare către Emiratele Arabe Unite a sistemelor APKWS în valoare de 147,6 milioane de dolari. Contractantul principal în vânzările de sisteme APKWS către Qatar, Israel și Emiratele Arabe Unite a fost BAE Systems, a transmis Departamentul de Stat. RTX și Lockheed Martin au fost principalii contractori în vânzarea sistemului integrat de comandă de luptă către Kuweit și în vânzarea de rezerve pentru sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot către Qatar, a adăugat Departamentul de Stat. Northrop Grumman a fost, de asemenea, unul dintre principalii contractori în vânzarea către Kuweit.
Chirurgul general nominalizat de Donald Trump a lăudat și criticat deopotrivă administrația sa
Dr. Nicole Saphier este cea mai recentă nominalizare a președintelui Donald Trump pentru funcția vacantă de chirurg general al SUA, potrivit AP News. Radiolog și fost colaborator la Fox News Channel, ea a promovat mai multe aspecte ale agendei „Make America Healthy Again” a secretarului Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., inclusiv eliminarea aditivilor alimentari, renunțarea la alimentele ultraprocesate din diete și încurajarea exercițiilor fizice. Însă, ea a fost o susținătoare mai vocală a vaccinării decât Kennedy și, uneori, a criticat modul în care administrația Trump a gestionat problemele de sănătate, numindu-l „jenant”. Noua candidată a lui Trump pentru funcția de chirurg general este directoarea departamentului de imagistică mamară de la Memorial Sloan Kettering Monmouth, conform profilului ei de pe site-ul instituției. Ea are o diplomă în medicină de la Facultatea de Medicină a Universității Ross din Barbados, precum și burse de cercetare la Clinica Mayo, se arată în profil. „O susținătoare neobosită a sănătății femeilor” Ea a câștigat aprobarea unor instituții, inclusiv a Colegiului American de Radiologie, al cărui președinte, Dr. Dana Smetherman, a numit-o, joi, „o susținătoare neobosită a sănătății femeilor”. Kennedy a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că experiența sa cu pacientele cu cancer la sân și detectarea precoce vor ajuta administrația republicană să abordeze epidemia de boli cronice, potrivit aceleiași surse. Saphier a fost, de asemenea, o colaboratoare de lungă durată a Fox News Channel până în această săptămână, fiind una dintre personalitățile canalului pe care Trump le-a adus în administrația sa. Susține imunizarea, dar critică cerințele de vaccinare din timpul pandemiei Saphier a pus sub semnul întrebării unele aspecte ale calendarului de vaccinare a copiilor din SUA și s-a aliniat disprețului lui Kennedy față de cerințele de vaccinare împotriva COVID-19 în școli. Totuși, Saphier spune că susține imunizarea, argumentând în același timp că pacienții ar trebui să fie liberi să ia propriile decizii medicale.
Trump spune că nu este mulțumit de ultima propunere a Iranului pentru încetarea războiului
„Ei vor să facă o înțelegere, dar nu sunt mulțumit de ea, așa că vom vedea ce se întâmplă”, a spus Donald Trump, potrivit Associated Press. Potrivit oficialilor americani, Iran a transmis noua propunere joi seară prin intermediul unor mediatori din Pakistan, în cadrul eforturilor de relansare a discuțiilor diplomatice. Negocierile dintre cele două state continuă prin canale telefonice, după ce Washingtonul a anulat recent o deplasare a emisarilor săi în Pakistan. Trump a descris conducerea de la Teheran ca fiind fragmentată și incoerentă. „Este o conducere foarte dezorganizată. Toți vor să facă o înțelegere, dar sunt confuzi”, a afirmat liderul american. Deși un armistițiu fragil pare să reziste de câteva săptămâni, cele două părți se acuză reciproc de încălcări. În paralel, tensiunile rămân ridicate în jurul Strâmtorii Ormuz, unde navele americane mențin restricții asupra transportului de petrol iranian, afectând economia Teheranului și piețele globale de energie. Administrația Trump a mai transmis că propunerea iraniană includea amânarea discuțiilor privind programul nuclear, un punct considerat sensibil de Washington, care a justificat intervenția militară inițială prin necesitatea de a împiedica dezvoltarea armelor nucleare de către Iran. „Cer lucruri cu care nu pot fi de acord”, a mai spus Trump. Conflictul, început la sfârșitul lunii februarie, a provocat mii de victime și a afectat semnificativ economia globală, în special prin perturbarea transportului energetic și creșterea prețurilor la petrol.