Avantaj pentru republicanii lui Trump: Curtea Supremă a SUA desființează un district favorabil democraților
Miza este una politică majoră: districtul era câștigat de democratul Cleo Fields, iar astfel de circumscripții, în care minoritățile au o pondere mare, tind să favorizeze Partidul Democrat. Eliminarea lor permite statelor conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile astfel încât să obțină mai multe mandate în Camera Reprezentanților, potrivit Associated Press. Cum decid alegerile districtele În sistemul american, alegătorii nu votează doar la nivel de stat, ci în districte electorale pentru Congres. Fiecare district trimite un reprezentant în Camera Reprezentanților. De aceea, felul în care sunt trasate granițele acestor districte electorale în interiorul fiecărui stat poate decide cine câștigă un mandat: democrații sau republicanii. District creat pentru reprezentarea afro-americanilor Districtul din Louisiana fusese creat pentru a corecta o delimitare electorală considerată anterior discriminatorie. Statul are o populație afro-americană importantă, dar configurația inițială oferea alegătorilor de culoare șanse reduse de a-și alege reprezentanți în Congres. Noua împărțire introducea un al doilea district în care alegătorii afro-americani erau predominanți. Majoritatea conservatoare a Curții Supreme a decis însă că districtul s-a bazat prea mult pe criteriul rasial. Judecătorii au considerat că, deși legea americană permite protejarea minorităților împotriva discriminării electorale, rasa nu poate deveni criteriul dominant în desenarea unei circumscripții. Reguli care protejau votul minorităților Președintele Curții Supreme, John Roberts, descrisese anterior această delimitare drept „un șarpe”, pentru că se întinde pe mai mult de 320 de kilometri și leagă zone diferite din Louisiana pentru a include comunități de alegători afro-americani în aceeași circumscripție. Cazul limitează aplicarea prevederilor din Legea privind dreptul de vot, adoptată în 1965 pentru a combate discriminarea rasială în alegeri, care obligă statele americane să asigure minorităților șanse reale să își aleagă reprezentanți în Congres. Prevedere a fost folosită timp de decenii pentru a împiedica diluarea votului minorităților, adică situația în care alegătorii afro-americani sau latino sunt împărțiți între mai multe districte astfel încât să nu poată influența rezultatul nicăieri. „Un glonț în inima dreptului la vot” Aproximativ 70 dintre cele 435 de districte congresionale din SUA sunt protejate sau influențate de această reglementare, potrivit estimării experților în legislație electorală. Decizia poate avea efecte dincolo de Louisiana. State conduse de republicani ar putea invoca hotărârea pentru a contesta sau elimina districte în care alegătorii afro-americani și latino au o pondere mare. Cum aceste comunități votează adesea cu democrații, efectul politic poate fi un avantaj pentru republicani. Reverendul Al Sharpton, un cunoscut lider afro-american al luptei pentru drepturile civile, a numit decizia „un glonț în inima dreptului la vot”. Trump vrea circumscripții favorabile republicanilor Întrebat de jurnaliști despre decizie, Donald Trump a părut inițial că nu este la curent cu hotărârea și a întrebat când a fost pronunțată. El a explicat că nu știa detaliile pentru că „a fost cu astronauții” și „cu antreprenorii”, referindu-se la întâlniri oficiale din acea zi. Ulterior liderul american a declarat că susține redesenarea circumscripțiilor electorale de către oficialii republicani din state, pentru a crește șansele partidului în Congres. Statul Louisiana este condus de un guvernator republican și are o majoritate republicană în legislativul local, ceea ce înseamnă că autoritățile statului controlează modul în care sunt trasate circumscripțiile electorale. Decizia Curții Supreme le oferă posibilitatea să modifice delimitarea acestora astfel încât să obțină un avantaj electoral.
Putin și Trump, convorbire de o oră și jumătate. Războaiele din Ucraina și Iran, tema discuției
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației. „Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov. În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională. Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”. Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”. Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit. „Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval. Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015. Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.
Atacul armat de la Cina Corespondenților ridică îngrijorări asupra securității trenurilor
Potrivit autorităților din SUA, bărbatul acuzat că a încercat să îl asasineze pe Donald Trump la Cina Corespondenților de la Casa Albă, sâmbăta trecută, ar fi adus o pușcă și un pistol semiautomat cu el pe tren, din California în Washington DC, relatează AP News. Incidentul nu este unul singular În urmă cu doi ani, un alt bărbat, care se comporta haotic a fost văzut, de un lucrător feroviar, într-un tren care se îndrepta spre Chicago. Lucrătorul a sunat la poliție. Incidentul de sâmbătă ste doar cel mai recent incident de securitate care implică transportul public terestru pe distanțe lungi și nu va fi ultimul, cu excepția cazului în care companiile feroviare vor găsi o modalitate de a aborda controlul pasagerilor și securitatea în stațiile lor, spun reprezentanții sindicali care reprezintă angajații din tren. Purtătorul de cuvânt al companiei cu care a călătorit atacatorul a refuzat să discute despre securitate sau să precizeze dacă Cole Tomas Allen a respectat protocolul companiei pentru transportul armelor de foc, potrivit aceleiași surse. Pasagerii din trenuri nu trec prin controale de securitate Spre deosebire de aeroporturi, unde pasagerii sunt supuși unui control al bagajelor de mână și al persoanei efectuat de Administrația pentru Siguranța Transporturilor, pasagerii trenurilor nu sunt verificați de către ofițerii de securitate. Sean Jeans-Gail, vicepreședinte pentru afaceri guvernamentale și politici la Asociația Pasagerilor Feroviari, a declarat că multe companii de transport terestru au interzis armele în trenuri și autobuze după 11 septembrie, dar niciuna nu a implementat măsuri de securitate pentru a detecta sau verifica fiecare pasager pentru arme de foc. În 2010, Congresul a adoptat o lege care impune companiilor feroviare să permită transportul armelor de foc, atâta timp cât acestea sunt verificate. În majoritatea cazurilor, asta înseamnă că armele sunt securizate și plasate în vagoane de bagaje accesibile doar angajaților. Dar nu fiecare tren are vagoane de bagaje dedicate.
O țară arabă se schimbă din temelii. Natalitatea a scăzut, divorțurile cresc, iar fenomenul singurătății e tot mai prezent
Latifa trăiește și lucrează în Rabat, are 35 de ani și este mama a doi copii mici. Modelul ei de familie nucleară urbană câștigă tot mai mult teren în Maroc, unde crește și numărul persoanelor singure și al celor divorțate, într o adevărată „revoluție” care transformă societatea și face tot mai urgentă o reformă legală care să țină pasul cu aceste schimbări, scrie EFE. Modelul nuclear, centrat pe părinți și copii, unul sau doi, a ajuns deja la 73 %. Sunt datele celui mai recent recensământ național al populației, care arată transformarea accelerată a societății marocane în ultimele trei decenii. Structura familiei din Maroc se apropie tot mai mult de cea europeană. Sunt mai puține căsătorii, acestea au loc mai târziu, cresc divorțurile și numărul persoanelor singure, scade natalitatea, populația îmbătrânește, iar migrația din mediul rural spre orașe continuă. Această radiografie socială arată, potrivit analiștilor, nevoia urgentă de a rezolva o problemă rămasă în urmă, a doua reformă a Codului familiei, cunoscut ca Moudawana. Femeia, motorul schimbării Femeia este principala forță din spatele acestei „revoluții”. Accesul la educație superioară și intrarea pe piața muncii au schimbat decizii esențiale, precum momentul căsătoriei, numărul de copii și modul de organizare a vieții de familie. Vârsta medie la prima căsătorie a ajuns la 27 de ani pentru femei și 33 pentru bărbați, un lucru de neimaginat pentru generațiile anterioare. Această întârziere are efecte directe. Rata natalității a scăzut la 1,9 copii, familiile sunt mai mici, iar numărul cuplurilor fără copii crește constant, ajungând la 10 %. Deși tot mai multe femei intră pe piața muncii, egalitatea este încă departe. Rata lor de participare este de aproximativ 27 %, mai ridicată în mediul urban și în domenii precum serviciile, educația și sănătatea. În medie, femeile câștigă cu 30 % mai puțin decât bărbații pentru muncă similară, iar rata șomajului în rândul lor este de două ori mai mare. „Femeile marocane au intrat în modernitate, dar mediul și infrastructura de bază nu le susțin”, explică sociologul Soumaya Naamane Guessous. Un model de familie marocană hibrid Raportul arată că peste 51 % dintre adulții necăsătoriți nu își doresc să se căsătorească. Există și diferențe între sexe, 53,6 % dintre femei încă apreciază căsătoria, față de doar 31,5 % dintre bărbați. Căsătoriile între rude au scăzut cu 10 puncte procentuale, dar încă reprezintă 21 % dintre uniuni. În același timp, se menține principiul asemănării sociale, 83 % dintre femei se căsătoresc cu parteneri din același mediu social și 62 % cu persoane din aceeași zonă geografică. Deși căsătoria a devenit în mare parte o alegere personală și nu mai este o alianță între familii, medierea familială există încă în 58 % dintre cazuri, mai ales în mediul rural. Pe baza acestor date, expertul în demografie Rachid Tahtou vorbește despre un „model hibrid”, în care coexistă tradiția și modernitatea. Acest model este rezultatul creșterii nivelului de trai, al educației mai bune și al aspirațiilor personale, mai puțini copii, mai multă autonomie și dorința de dezvoltare individuală pentru femei și bărbați. El subliniază că nu este vorba despre o simplă „europenizare”, ci despre „un model demografic de tranziție” specific societăților aflate în dezvoltare. Codul familiei, o reformă incompletă Aceste schimbări au fost posibile și datorită reformei parțiale a Moudawanei, codul familiei din Maroc, adoptat inițial la mijlocul secolului trecut. Reforma din 2004 a stabilit vârsta minimă pentru căsătorie la 18 ani, deși legea islamică permite căsătoriile minorilor, iar un judecător le poate aproba în anumite situații. Tot atunci au fost îmbunătățite drepturile femeilor în caz de divorț și custodie și s a introdus un control judiciar mai strict în problemele de familie. Pentru mișcarea feministă, aceste schimbări nu sunt suficiente. Activistele cer interzicerea căsătoriilor forțate, eliminarea poligamiei, egalitate deplină între femei și bărbați și abrogarea legilor care sancționează concubinajul, adică viața în cuplu fără căsătorie. De asemenea, ele contestă practica prin care unele unități de cazare (hoteluri și pensiuni) cer certificatul de căsătorie doar cuplurilor marocane. Dacă aceste revendicări vor fi acceptate, ar putea dispărea în curând anunțurile tradiționale „Doar pentru cupluri căsătorite”, afișate în multe hoteluri din țară.
Curtea Supremă slovacă menține pedeapsa pentru bărbatul care a încercat să-l asasineze pe premierul Robert Fico
Curtea Supremă a Slovaciei a decis, miercuri, să mențină decizia unei instanțe inferioare, care a condamnat un bărbat la 21 de ani de închisoare pentru un atac terorist și pentru tentativă de asasinat asupra premierului populist al țării, Robert Fico, scrie AP News. În urmă cu aproape doi ani, Juraj Cintula, în vârstă de 73 de ani, a deschis focul asupra lui Fico pe 15 mai, în timp ce prim-ministrul își saluta susținătorii, după o ședință guvernamentală în orașul Handlová, la aproximativ 140 de kilometri nord-est de capitala Bratislava. Atacul, motivat de dezacordul politic Bărbatul a fost reținut imediat după atac . El a susținut că motivul atacului a fost dezacordul său cu politicile guvernamentale, dar a respins acuzația de a fi „terorist”. El a spus că a vrut să-i facă rău lui Fico, dar nu să-l omoare, potrivit aceleiași surse. Fico a fost împușcat în abdomen și a fost dus de la Handlová la un spital din orașul apropiat Banská Bystrica. A fost supus unei intervenții chirurgicale de cinci ore, urmată de o altă operație de două ore, două zile mai târziu. Cintula a fost condamnat pe 21 octombrie și a făcut apel, însă hotărârea Curții Supreme de miercuri este definitivă.
Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu
Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.
Manuscris rar descoperit la Roma: o copie de 1.200 de ani a celui mai vechi poem în limba engleză
Manuscrisul, vechi de aproximativ 1.200 de ani, datează din perioada 800–830 d.Hr. și a fost probabil copiat de un călugăr din nordul Italiei. Cercetătoarea Elisabetta Magnanti a relatat momentul descoperirii ca fiind unul surprinzător, după ce documentul nu apărea în cataloagele oficiale. Verificările ulterioare au confirmat autenticitatea și importanța sa. Documentul a fost identificat după ce biblioteca din Roma a digitalizat o parte din colecțiile sale și a transmis imaginile cercetătorilor, mai arată The Guardian. „Caedmon’s Hymn”, primul poem în engleză Poemul este atribuit lui Caedmon, un păstor din Northumbria despre care se spune că ar fi fost analfabet și că a compus versurile după o experiență religioasă. Textul a fost consemnat inițial de Bede în lucrarea sa „Ecclesiastical History of the English People”, însă doar în traducere latină. Noua descoperire este importantă deoarece include versiunea în engleză veche direct în corpul textului, nu doar ca notă marginală, cum apare în alte manuscrise. Un indiciu despre evoluția limbajului scris Potrivit cercetătorului Mark Faulkner, manuscrisul reflectă o etapă timpurie în dezvoltarea limbii engleze scrise. Textul este punctat cu semne de punctuație după fiecare cuvânt, ceea ce sugerează că separarea cuvintelor era încă o practică nouă. Această caracteristică oferă indicii despre modul în care scrierea evolua spre forma modernă. Importanță istorică și academică Manuscrisul descoperit la Roma este al treilea cel mai vechi exemplar cunoscut al poemului, după alte două păstrate la Cambridge și Sankt Petersburg. Cercetătorii consideră că includerea poemului în limba engleză arată că, încă din secolul al IX-lea, poezia în limba vernaculară începea să fie valorizată în mediile religioase și culturale. Descoperirea a fost publicată într-un jurnal academic editat de Cambridge University Press. Rolul digitalizării în cercetare Specialiștii subliniază că identificarea manuscrisului a fost posibilă datorită digitalizării arhivelor. Biblioteca din Roma lucrează în prezent la un proiect amplu care va pune la dispoziția cercetătorilor zeci de milioane de imagini ale documentelor istorice. Descoperirea este considerată un exemplu relevant al modului în care tehnologia poate deschide noi direcții de cercetare în studiul patrimoniului cultural. Pentru comunitatea academică, manuscrisul reprezintă nu doar o piesă rară de istorie literară, ci și o dovadă a circulației ideilor și limbilor în Europa medievală.
Meta, acuzată de UE că nu protejează suficient copiii pe Facebook și Instagram
Comisia Europeană a anunțat că platformele sociale nu fac suficiente eforturi pentru a împiedica accesul copiilor sub 13 ani la aceste servicii, scrie Reuters. Investigația desfășurată timp de doi ani de către autoritățile europene a fost realizată în baza Digital Services Act (DSA), regulamentul european care obligă marile companii de tehnologie să combată conținutul ilegal și riscurile pentru utilizatori. Potrivit concluziilor preliminare, Meta nu aplică măsuri suficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor și nici pentru eliminarea conturilor aparținând copiilor care nu îndeplinesc cerințele minime de vârstă. Comisia Europeană susține că Facebook și Instagram nu au implementat mecanisme eficiente pentru a detecta și elimina utilizatorii minori sub 13 ani. Oficialii europeni consideră că regulile stabilite în termenii și condițiile platformelor nu sunt susținute de măsuri reale de aplicare. Henna Virkkunen, responsabilă pentru politica tehnologică a Uniunii Europene, a declarat că rețelele sociale fac prea puțin pentru a preveni accesul copiilor mici la platforme. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, între 10% și 12% dintre copiii sub 13 ani din Europa utilizează Facebook și Instagram, în ciuda restricțiilor oficiale. Digital Services Act obligă platformele digitale să identifice și să reducă riscurile asociate utilizării serviciilor online, inclusiv expunerea minorilor la conținut neadecvat sau interacțiuni periculoase. Riscul unor amenzi uriașe Meta are posibilitatea să răspundă acuzațiilor formulate de Comisia Europeană și să adopte măsuri corective înainte de emiterea unei decizii finale. În cazul în care încălcările vor fi confirmate, compania riscă sancțiuni severe. Potrivit regulamentului european, amenzile pentru nerespectarea Digital Services Act pot ajunge la până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a unei companii. Autoritățile europene cer Meta să își modifice metodologia de evaluare a riscurilor și să îmbunătățească mecanismele de verificare a vârstei. De asemenea, platformele trebuie să implementeze soluții mai eficiente pentru detectarea și eliminarea conturilor aparținând copiilor. Presiunea asupra marilor platforme Acest caz reflectă intensificarea presiunii exercitate de Uniunea Europeană asupra marilor companii de tehnologie. În ultimii ani, Bruxelles-ul a adoptat reguli mai stricte pentru platformele digitale, în încercarea de a proteja utilizatorii și de a limita riscurile asociate rețelelor sociale. Uniunea Europeană urmărește să oblige companiile Big Tech să își asume responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor, în special a minorilor. Facebook și Instagram se află acum în centrul unei noi dispute privind respectarea regulilor digitale europene. Experții în tehnologie consideră că acest caz ar putea deveni un precedent important pentru alte platforme sociale care permit accesul minorilor fără controale eficiente.
Italia: bancă clandestină descoperită la Padova. Milioane de euro spălate, 12 persoane arestate
Potrivit procurorilor, banca ilegală funcționa de cel puțin un an și era folosită pentru reciclarea unor sume importante provenite din activități ilicite. O parte din bani, estimată la milioane de euro, ar fi fost transferată ilegal în China. În total, 21 de persoane sunt investigate pentru infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, spălare de bani, autoriciclare, cămătărie și emiterea de facturi false, mai arată Il Post. Guardia di Finanza a arestat 12 suspecți: șapte au fost plasați în arest preventiv, iar cinci în arest la domiciliu. Alte cinci persoane au fost puse sub control judiciar, cu obligația de a nu părăsi localitatea. Sechestrări de amploare și percheziții în mai multe orașe Autoritățile au confiscat bunuri în valoare totală de aproximativ 40 de milioane de euro, inclusiv numerar, criptomonede, proprietăți, mașini și ceasuri de lux. Au fost efectuate 35 de percheziții în mai multe orașe italiene, printre care Venezia, Treviso, Brescia, Milano și Prato, în locații suspectate că aveau legături cu rețeaua. Investigația a început în 2023, după ce anchetatorii au observat autoturisme de lux pe numele unor persoane cu venituri oficiale foarte mici. Ulterior, au identificat un imobil din zona industrială a orașului, unde au remarcat un flux neobișnuit de persoane. Banca clandestină funcționa în spatele unui restaurant chinezesc, într-un spațiu cu geamuri fumurii și sisteme de supraveghere video. Accesul era strict controlat, iar în interior activitatea era organizată similar unei instituții financiare. Existau chiar trei administratori și trei casieri care înregistrau tranzacțiile în registre contabile. Numerar ascuns și transferuri internaționale Potrivit anchetatorilor, banii erau aduși în locație în pungi de cumpărături, cutii de pantofi sau valize. Sume importante au fost găsite și în alte locații, inclusiv în locuințele suspecților și în apropierea unor centre comerciale. Fondurile erau fie împrumutate cu dobânzi de până la 120%, fie transferate în străinătate printr-o rețea complexă de conturi și companii paravan, inclusiv prin state precum Danemarca, Franța, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Lituania și Luxemburg. Unul dintre suspecți avea rolul de „contabil” al rețelei, ocupându-se de crearea firmelor fictive și de mascare a fluxurilor financiare ilegale. Ancheta a scos la iveală și implicarea unor antreprenori italieni, care ar fi apelat la serviciile rețelei pentru a obține numerar în schimbul unor facturi false sau pentru a converti bani în criptomonede. Autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili întreaga amploare a rețelei și conexiunile internaționale ale acesteia.
Un bărbat a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru tentativă de incendiere a unei sinagogi din Cehia
Inculpatul era unul dintre cei doi adolescenți sub 18 ani care au încercat să incendieze o sinagogă din Brno în ianuarie 2024, folosind un dispozitiv improvizat, potrivit AP. Aceștia au încercat, de asemenea, să ucidă o persoană, care a supraviețuit atacului. Bărbatul condamnat, care are acum 20 de ani, a primit, de asemenea, o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru promovarea terorismului, faptă pe care a comis-o după ce a împlinit vârsta de 18 ani. Complicele său nu avea vârsta necesară pentru a fi judecat în instanță, procesul desfășurându-se cu ușile închise. Cei doi făceau parte dintr-un grup de cinci adolescenți care au fost arestați anul trecut după ce, potrivit autorităților cehe, ar fi fost radicalizați online de gruparea militantă Statul Islamic. Cei cinci promovau pe rețelele de socializare conținut care incita la ură împotriva minorităților, comunității LGBTQ+ și evreilor, au declarat oficialii. În timpul raidurilor efectuate în Cehia și Austria, poliția a confiscat câteva arme, precum cuțite, macete, topoare și pistoale cu gaz. De asemenea, s-a spus că adolescenții ar fi fost implicați în grupuri online care recrutau luptători pentru militanții IS din Siria și împărtășeau o fascinație pentru violență și ură împotriva evreilor, persoanelor LGBTQ+ și altora, au declarat oficialii. Ancheta a implicat autoritățile cehe și omologii din Austria, Marea Britanie și Slovacia, precum și agenția de aplicare a legii a Uniunii Europene, Europol.