Musk afirmă că baza donațiilor caritabile este în joc în procesul cu OpenAI
Musk a fost întrebat de unul dintre avocații săi despre ce este vorba în proces atunci când a urcat în boxa martorilor, potrivit BBC. „De fapt, este foarte simplu”, a spus el. „Nu este în regulă să furi o organizație caritabilă… Dacă este în regulă să jefuiești o organizație caritabilă, întreaga bază a donațiilor caritabile va fi distrusă.” Un avocat al OpenAI a afirmat că procesul a fost motivat de intenția lui Musk de a-și „doborî” un „concurent”. Musk și Altman au fost avertizați de judecător să nu-și folosească platformele pentru a încerca să influențeze procesul. „Ne aflăm aici pentru că domnul Musk nu a reușit să-și impună voința la OpenAI”, a spus avocatul OpenAI, William Savitt. „Deoarece este un concurent, domnul Musk va face orice pentru a ataca OpenAI”. Preocupări crescute după o întâlnire cu Obama Avocatul lui Musk, Steven Molo, le-a reamintit celor nouă jurați din Oakland să lase deoparte opiniile lor despre cei doi miliardari din Silicon Valley și foști prieteni. Molo a spus că Musk s-a implicat mai mult în domeniul IA pe măsură ce tehnologia a avansat rapid, devenind tot mai îngrijorat că „guvernul nu lua măsuri” pentru a o reglementa. Preocupările lui Musk au crescut, a adăugat el, după o întâlnire din 2015 cu președintele de atunci, Barack Obama. Clientul său, a spus el, a crezut întotdeauna că IA „nu era un mijloc prin care oamenii să se îmbogățească”. El a continuat să descrie implicarea lui Musk în OpenAI, căreia i-a donat 38 de milioane de dolari pe parcursul mai multor ani, în timp ce aceasta funcționa ca organizație non-profit. „Fără Elon Musk, OpenAI nu ar exista. Pur și simplu”, a spus Molo. Musk contestă decizia OpenAI de a deschide o divizie comercială în 2018, cu ani înainte de a lansa software-ul ChatGPT, care a dat startul pieței comerciale a IA. Musk solicită miliarde de dolari pentru ceea ce avocații săi numesc „câștiguri ilicite”, pe care dorește să le folosească pentru a finanța divizia non-profit a OpenAI, și dorește să vadă o reorganizare a companiei, inclusiv demiterea lui Altman. Pretențiile lui Musk includ încălcarea încrederii caritabile și îmbogățirea fără justă cauză. Avocatul OpenAI a afirmat că Musk și-a folosit investiția pentru a-i „intimida” pe ceilalți fondatori ai OpenAI și că a dorit să fuzioneze compania cu Tesla, pe care o deține, de asemenea. Se așteaptă ca verdictul să fie anunțat la sfârșitul lunii mai.
Departamentul de Justiție îl pune sub acuzare pentru a doua oară pe fostul director FBI, James Comey
Acuzațiile specifice nu au fost imediat clare, scrie CNN. Președintele Donald Trump a insistat mult timp ca adversarii săi politici să fie acuzați, inclusiv fostul director FBI, pe care îl considera un jucător cheie în presupusul efort de a „înarma” sistemul judiciar împotriva sa. În septembrie anul trecut, Departamentul de Justiție a adus pentru prima dată acuzații împotriva lui Comey, acuzându-l că a mințit Congresul în legătură cu scurgeri de informații către presă. Cazul a fost clasat la sfârșitul anului trecut de un judecător federal care a constatat că procurorul interimar al SUA pentru Districtul Estic al Virginiei a fost numit în mod necorespunzător, evitând aprobarea Senatului. Avocații lui Comey au refuzat să comenteze această situație. Efortul pare să fi fost revigorat de procurorul general interimar Todd Blanche, care a accelerat ritmul de a intenta cazuri pentru care președintele a luptat public de când a fost ales pentru acest rol. Fostul director a căzut în dizgrație în fața lui Trump înainte de a fi ales președinte pentru prima dată, deoarece agenția lui Comey a investigat campania lui Trump și legăturile sale cu Rusia. Comey a fost concediat în lunile de după inaugurare. De la demitere, Comey a devenit un critic înfocat al lui Trump și un inamic cheie al republicanilor de la Casa Albă și de la Capitoliu.
Australia vrea să introducă taxe pentru giganții tehnologici, dacă nu plătesc agențiile locale de știri
Prim-ministrul australian Anthony Albanese a prezentat, marți, proiecte de lege care vor impozita giganții tehnologici Meta , Google și TikTok, cu excepția cazului în care aceștia încheie în mod voluntar acorduri pentru a plăti publicațiile locale pentru știri, arată France 24. Peste jumătate din australieni folosesc rețelele sociale pentru știri Aceste măsuri vin în contextul în care companiile media tradiționale din întreaga lume se află într-o luptă pentru supraviețuire, pe măsură ce cititorii le consumă din ce în ce mai mult știrile pe rețelele de socializare. De asemenea, Universitatea din Canberra din Australia a constatat că mai mult de jumătate din țară folosește rețelele de socializare ca sursă de știri. Australia dorește ca marile companii de tehnologie să compenseze editorii locali pentru distribuirea de articole care generează trafic pe platformele lor. Dacă ar refuza, s-ar confrunta cu o taxă obligatorie în valoare de 2,25% din veniturile lor australiene. „Marile platforme digitale nu își pot evita obligațiile conform codului de negociere a presei”, a declarat Albanese pentru France 24, adăugând că, momentan, „cele trei organizații sunt Meta, Google și TikTok”. Măsurile au scopul de a împiedica platformele să elimine știrile Proiectele de lege au fost concepute pentru a împiedica giganții tehnologici să elimine pur și simplu știrile de pe platformele lor, lucru pe care Meta și Google l-au făcut deja în străinătate. Susținătorii unor astfel de legi susțin că firmele de social media atrag utilizatorii cu știri și absorb fonduri din publicitatea online care altfel ar merge către redacțiile cu dificultăți.
„Sprijinul României a fost esențial în obținerea acestui rezultat”. Oficiali americani și ambasada SUA mulțumesc Bucureștiului, după schimbul de spioni Chișinău – Moscova – Belarus
„Eliberarea a trei cetățeni polonezi și doi cetățeni moldoveni din detenția din Belarus și Rusia reflectă eforturi diplomatice susținute și parteneriate solide. Sprijinul României a fost esențial în realizarea acestui rezultat”, scrie ambasada SUA la București, condusă de Darryl Nirenberg. Și trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, al cărui mesaj este distribuit de ambasada SUA, mulțumește României. „Astăzi, în rolul meu de trimis special al președintelui Trump pentru Belarus, eu și echipa mea am contribuit la eliberarea a trei polonezi și doi moldoveni. Acest rezultat istoric a fost posibil datorită președintelui Trump, lui Chirs Welby Smith și Departamentului de stat al SUA și strânsei coordonări cu mai mulți parteneri de încredere. Le mulțumim Poloniei, Moldovei și României pentru sprijinul lor neprețuit în acest efort, precum și pentru disponibilitatea președintelui Lukașenko de a continua o colaborare constructivă cu Statele Unite. Sub președintele Trump, America este alături de aliații săi și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate obține”, a transmis trimisul special al lui Donald Trump în Belarus. Doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cetățeni ai Republicii Moldova aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați în cadrul unui schimb realizat cu sprijinul SUA, Poloniei și României. Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, reținut la București, extrădat săptămâna trecută de România și acuzat de trădare în interesul Belarusului, a fost grațiat de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, pentru a putea fi extrădat Belarusului. Predarea s-a făcut ca parte unui schimb cu Rusia. Și Maia Sandu a mulțumit României.
Lidera grupului S&D din Parlamentul European spune că a primit asigurări de la Grindeanu că PSD nu va forma un guvern cu extrema dreaptă
Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru PSD, în contextul în care în ultimele săptămâni au existat tensiuni în interiorul coaliției de guvernare, iar PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Iratxe Garcia Perez, lidera grupului S&D, a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă la Strasbourg, că miniștrii PSD au decis să iasă din guvern pentru că nu au reușit să treacă niciuna dintre propunerile lor, care, în opinia sa, într-un guvern de coaliție, sunt legitime. „Reiterez încrederea deplină în PSD. Ieri (luni -n.r.) au fost nişte declaraţii foarte clare şi directe din partea liderului de partid. PSD a decis să iasă din guvern pentru că nu au reuşit să treacă unele dintre propunerile lor, care, într-un guvern de coaliţie, sunt legitime. Nu s-a întâmplat aşa, iar acesta a fost motivul pentru care colegii noştri, printr-un referendum intern în partid, aproape în unanimitate, au decis să iasă din guvern”, a declarat Iratxe Garcia Perez în cadrul conferinței de presă. Lidera grupului S&D a mai precizat faptul că Sorin Grindeanu i-a dat asigurări că nu există niciun acord cu extrema dreaptă pentru a forma un guvern. „Liderul PSD a spus că nu există niciun acord cu extrema dreaptă pentru a forma un guvern. Ceea ce sper este ca „Partidul Popular European să aibă aceeaşi poziţie şi atunci când va exista un guvern, în niciun caz să nu fie un guvern cu extrema dreaptă”, a adăugat Garcia Perez. Luni, PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Marți, cele două formațiuni au finalizat textul moțiunii, care face referire la „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” de către actualul Executiv. Textul integral al moțiunii poate fi citit AICI.
Austria / Începe procesul austriacului care a organizat complotul terorist asupra unui concert al lui Taylor Swift
Procesul unui tânăr austriac acuzat că a pus la cale un atac terorist asupra unui concert al superstarului pop Taylor Swift începe marți, într-un caz care readuce în prim-plan vulnerabilitatea marilor evenimente culturale în fața extremismului violent. Inculpatul, un cetățean austriac în vârstă de 21 de ani, identificat ca Beran A., este judecat la Wiener Neustadt, în apropiere de Viena. Acesta se confruntă cu acuzații grave, inclusiv terorism și apartenență la organizația extremistă Stat Islamic, riscând până la 20 de ani de închisoare. Un atac dejucat în ultimul moment Potrivit procurorilor, Beran A. ar fi plănuit să atace mulțimea adunată în afara stadionului Ernst Happel Stadium, unde urmau să aibă loc concertele artistei, în august 2024. Aproximativ 30.000 de persoane erau așteptate zilnic în exteriorul arenei, pe lângă alte 65.000 în interior. Planul ar fi implicat utilizarea de cuțite și explozibili artizanali, cu scopul declarat de a provoca un număr cât mai mare de victime. „Swifties” și brățările prieteniei Autoritățile austriece au intervenit înainte de punerea în aplicare a atacului, în urma unor informații furnizate inclusiv de serviciile americane. În urma amenințării, cele trei concerte programate au fost anulate, o decizie care a stârnit emoții puternice în rândul fanilor artistei. Comunitatea „Swifties” s-a mobilizat însă spontan, transformând orașul într-un spațiu simbolic al solidarității, cu schimburi de brățări ale prieteniei și momente muzicale colective. Rețea extinsă și planuri internaționale Beran A. nu este singurul inculpat. El este judecat alături de Arda K., un alt suspect implicat într-un complot mai amplu care viza atacuri simultane în Arabia Saudită, Turcia și Emiratele Arabe Unite, în timpul Ramadanului din 2024. Un al treilea suspect, Hasan E., ar fi trecut la acțiune, înjunghiind un agent de securitate la Marea Moschee din Mecca pe 11 martie 2024. Acesta se află în continuare în arest preventiv în Arabia Saudită. Procurorii susțin că inculpații au discutat despre achiziția de arme și fabricarea de bombe și că Beran A. ar fi încercat efectiv să procure ilegal armament înainte de concert. În urma unei percheziții efectuate pe 7 august 2024, autoritățile au descoperit materiale pentru dispozitive explozive în locuința acestuia. O amenințare care amintește de tragedii recente Cazul a fost comparat cu atentatul din 2017 de la concertul Arianei Grande din Manchester — un atac sinucigaș soldat cu 22 de morți, care a șocat Europa și a ridicat semne de întrebare privind securitatea evenimentelor publice. Într-un mesaj publicat după anularea concertelor din Viena, Taylor Swift a descris situația drept „devastatoare”, mărturisind că motivul anulării i-a provocat „un nou sentiment de frică și o vinovăție imensă”. Urmează audieri decisive Avocata lui Beran A. a declarat că acesta intenționează să pledeze vinovat pentru majoritatea acuzațiilor, fără a preciza exact care. Procesul este programat să continue pe 12 mai și ar putea aduce clarificări importante privind amploarea rețelei și nivelul de radicalizare al inculpaților. Cazul subliniază, încă o dată, tensiunea dintre libertatea culturală și nevoia de securitate într-o Europă în care amenințarea teroristă rămâne prezentă.
Atacurile cu drone ale Ucrainei expun vulnerabilitățile apărării aeriene a Rusiei
Concluziile apar într-un raport publicat de ISW, citat de publicația Kyiv Post. Potrivit analiștilor, sistemele de apărare aeriană ale Rusiei sunt „suprasolicitate”, ceea ce face dificilă protejarea simultană a tuturor obiectivelor strategice. În aceste condiții, forțele ucrainene reușesc să desfășoare atacuri tot mai adânci în interiorul Rusiei, vizând rafinării, baze militare și infrastructură energetică. În noaptea de 25 spre 26 aprilie, Ucraina a lansat un atac asupra unei rafinării de petrol, una dintre cele mai importante facilități de procesare a combustibilului din Rusia. Potrivit informațiilor disponibile, atacul a provocat un incendiu în interiorul instalației. Rafinăria are o capacitate anuală estimată la aproximativ 15 milioane de tone și produce benzină, motorină și combustibil pentru avioane. Imagini geolocalizate publicate online au confirmat incendiile izbucnite în zona industrială, iar analiști independenți susțin că ar fi fost afectată o unitate-cheie de procesare. Ținte militare lovite în Crimeea Pe lângă infrastructura energetică, Ucraina a continuat atacurile și asupra obiectivelor militare din Crimeea. Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, atacurile desfășurate în zona Sevastopol au provocat avarii asupra unor nave ale flotei ruse, unei nave de recunoaștere, sistemelor radar și infrastructurii de pe aerodromul Belbek. Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au confirmat amploarea operațiunii, precizând că zeci de drone au fost lansate într-o singură noapte. Experții susțin că aceste atacuri fac parte dintr-o strategie prin care Ucraina încearcă să reducă capacitățile logistice și militare ale Rusiei. Presiune tot mai mare asupra apărării ruse Analiștii ISW afirmă că, începând din luna martie, Ucraina a intensificat campania de lovituri cu rază lungă. În ultimele săptămâni, au fost raportate cel puțin 10 atacuri asupra infrastructurii petroliere și de gaze a Rusiei. Unele dintre operațiuni au ajuns la distanțe considerabile de granița ucraineană. Un atac recent a vizat regiunea Celiabinsk, situată la peste 1.800 de kilometri de Ucraina. Institutul pentru Studiul Războiului consideră că dimensiunea teritoriului rus și numărul în creștere al dronelor ucrainene pun o presiune majoră asupra sistemelor de apărare. Pe măsură ce Ucraina își dezvoltă producția internă de drone, experții estimează că atacurile vor deveni mai frecvente și mai complexe, vizând infrastructura economică și militară a Rusiei.
AI vs artiști: Taylor Swift își protejează vocea în fața deepfake-urilor
Artista a depus cereri de trademark pentru două fragmente audio în care își promovează noul album „The Life of a Showgirl”. În paralel, a solicitat protecție și pentru o imagine de scenă în care apare cu una dintre ținutele sale emblematice și o chitară roz. Demersul marchează o extindere a strategiei sale juridice, care până acum viza în principal numele, versurile sau produsele asociate brandului personal, mai scrie NBC News. Reacție la valul de deepfake-uri Decizia vine după ce artista a fost ținta mai multor materiale falsificate generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Printre acestea s-au numărat clipuri în care promova produse inexistente, dar și imagini manipulate care au circulat viral online. Inclusiv Donald Trump a distribuit, la un moment dat, conținut fals în care artista părea să îi susțină candidatura. Specialiștii spun că încercarea de a înregistra vocea ca marcă este o abordare relativ nouă. Spre deosebire de drepturile de autor, care protejează înregistrările existente, noile tehnologii AI pot genera conținut complet nou, imitând vocea fără a copia direct. Astfel, utilizarea conceptului de „sound mark” ar putea permite artiștilor să conteste și imitațiile „suficient de similare”, nu doar copiile exacte. Un trend în rândul vedetelor Matthew McConaughey a devenit recent primul actor de top care a depus cereri similare pentru protejarea imaginii și vocii. Și alți artiști au atras atenția asupra fenomenului: Scarlett Johansson a contestat utilizarea unei voci asemănătoare cu a sa într-un produs AI. Tom Hanks a semnalat reclame false generate cu imaginea sa iar Bryan Cranston a criticat replicarea neautorizată a identității digitale. Presiunea asupra companiilor tech crește, iar inițiative precum „The Human Artistry Campaign” cer reguli mai stricte privind utilizarea conținutului creativ. În paralel, platforme precum YouTube dezvoltă instrumente de detectare a deepfake-urilor, oferind artiștilor mai mult control asupra imaginii lor online.
Jimmy Kimmel, sub atac după gluma despre Trump: Nu a fost un apel la asasinat
Controversa a pornit de la un sketch difuzat în emisiunea „Jimmy Kimmel Live!”, în care realizatorul a ironizat cuplul prezidențial. Comentariul, făcut cu câteva zile înainte de incidentul armat, a fost ulterior criticat de Trump și de prima doamnă, care au cerut concedierea prezentatorului, scrie NBC News. În emisiunea sa de luni seară, Kimmel a respins ferm acuzațiile. El a declarat că gluma „nu a fost, sub nicio formă, un apel la asasinat” și că sensul acesteia era legat de diferența de vârstă dintre cei doi. Comediantul a subliniat că a condamnat în repetate rânduri violența armată și a descris incidentul recent drept „traumatic și înfricoșător”. Donald Trump a reacționat dur, cerând concedierea imediată a lui Kimmel de către ABC și Disney. Prima doamnă a susținut, la rândul său, că astfel de mesaje „răspândesc ură” și nu ar trebui să ajungă în casele americanilor. Reacțiile vin la scurt timp după tentativa de atac de la dineul corespondenților, unde un bărbat înarmat a fost oprit înainte de a ajunge în sala principală. Suspectul, Cole Tomas Allen, a fost pus sub acuzare pentru tentativă de asasinat și alte infracțiuni legate de arme. Cazul readuce în prim-plan discuția despre granița dintre satiră și discursul considerat periculos, mai ales într-un moment politic tensionat. În timp ce Kimmel invocă libertatea de exprimare și caracterul comic al momentului, criticii susțin că astfel de mesaje pot alimenta tensiuni.
Supercomputerul din secolul al XVII-lea, scos la licitație la Londra / Ce este, ce face și de ce e atât de spectaculos
Un obiect științific spectaculos, considerat un adevărat „supercomputer” al epocii sale, va fi scos la licitație la Sotheby’s din Londra, pe 29 aprilie, potrivit BBC. Este vorba despre un astrolab rar din secolul al XVII-lea, realizat din alamă și asociat cu familia regală din Jaipur, India. Instrumentul, descris de experți drept „posibil cel mai mare astrolab existent”, nu a mai fost expus public până acum și este estimat la o valoare între 1,5 și 2,5 milioane de lire sterline. Un instrument științific înaintea timpului său Astrolabul este un dispozitiv complex folosit în trecut pentru măsurători astronomice și calcule diverse — de la stabilirea orei și poziției stelelor până la determinarea distanțelor sau chiar realizarea horoscoapelor. „Este o proiecție bidimensională a universului tridimensional”, explică specialiștii, comparându-l cu un smartphone modern datorită multiplelor funcții pe care le îndeplinea. Piesa scoasă la licitație impresionează nu doar prin vechime, ci și prin dimensiuni: cântărește peste 8 kilograme și este de aproape patru ori mai mare decât un astrolab obișnuit din acea perioadă. Origini regale și măiestrie rară Astrolabul a fost realizat în Lahore, un important centru de producție din Imperiul Mughal, de către doi meșteșugari renumiți, Qa’im Muhammad și Muhammad Muqim. Este una dintre cele doar două piese cunoscute realizate de aceștia împreună. Obiectul a fost comandat de un nobil influent și a ajuns ulterior în colecția regală a maharajahului Sawai Man Singh II din Jaipur, fiind moștenit apoi de soția sa, Gayatri Devi. Ulterior, a intrat într-o colecție privată. Precizie impresionantă și detalii artistice Instrumentul conține inscripții pentru 94 de orașe, cu latitudini și longitudini precise, precum și 38 de indicatoare stelare decorate elaborat. Diviziunile sunt extrem de fine, permițând calcule astronomice de mare acuratețe. Un detaliu aparte este caracterul intercultural al piesei: denumirile stelelor apar atât în persană, cât și în sanscrită, reflectând influențele multiple din lumea Mughal. Interes major pe piața de artă Starea excelentă de conservare și proveniența regală cresc considerabil atractivitatea obiectului pentru colecționari și muzee. Recordul actual pentru un astrolab este de aproape un milion de lire sterline, dar această piesă ar putea depăși semnificativ această sumă. Astrolabul va fi expus publicului în galeriile Sotheby’s din Londra înainte de licitație – o rară ocazie de a vedea de aproape un instrument care, cu secole în urmă, funcționa ca un veritabil „google maps” al universului.