Merz: „Iranienii sunt, în mod clar mai puternici, decât s-a crezut
„Iranienii negociază, evident, foarte abil. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât s-a crezut. În prezent, nu văd ce strategie de ieșire aleg americanii. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât ne-am așteptat și americanii, evident, nu au o strategie cu adevărat convingătoare în negocieri. O întreagă națiune este umilită de conducerea iraniană, în special de aș numitele Gărzii Revoluționare. Problema cu conflicte este întotdeauna că nu trebuie doar să intri, ci și să și ieși. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak”, a declarat astăzi, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „În acest moment, nu văd ce ieșire strategică vor alege americanii, mai ales că iranienii negociază în mod clar foarte abil — sau foarte abil nu negociază”, a spus el. Merz a declarat că situația complicată din Orientul Mijlociu are acum un puternic efect economic negativ asupra Germaniei. „În acest moment este o situație destul de încâlcită”, a spus Merz. „Și ne costă o sumă mare de bani. Acest conflict, acest război împotriva Iranului, are un impact direct asupra producției noastre economice.” Cancelarul a declarat că Germania își menține oferta de a desfășura dragoare de mine pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz , prin care trece o mare parte din aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, a spus Merz, o condiție prealabilă pentru aceasta era ca ostilitățile să înceteze mai întâi. Declarațiile au fost făcute de cancelar la școala Carolus-Magnus-Gymnasium, care a făcut parte din Ziua Proiectelor UE, în cadrul căreia școlile din Germania organizează evenimente axate pe Uniunea Europeană.
Un grup de cofetari italieni au preparat cel mai mare tiramisu
Un tiramisu gigantic preparat la Londra a intrat în Cartea Recordurilor. Un grup de 100 de cofetari italieni s-au adunat la Chelsea Town Hall în weekend, între 25 și 26 aprilie. Misiunea lor a fost să prepare cel mai lung tiramisu din lume pentru a doborî recordul deținut de Milano. Tiramisul milanez a avut 273,5 metri lungime. Recordul a fost doborât după ce cofetarii de la Londra au folosit 50.000 de pișcoturi și peste 3.000 de ouă. Pe deasupra i s-a pus o coroană de aur. A rezultat un tiramisu cu o lungime de 440,6 metri. Mirko Ricci, omul din spatele recordului, a mai deținut recordul în 2017, în Italia. Dar o altă echipă italiană i-a furat titlul în 2019. „Cel mai incredibil desert pe care Italia l-a exportat”, a spus Ricci pentru BBC . „Este un record pentru noi”, a adăugat acesta. El a spus că bucătarii au decis să bată recordul în Marea Britanie și în Italia. Motivul? Este o modalitate a bucătarilor italieni de a le mulțumi Regatului Unit. Ricci a spus că tiramisul gigantic a fost făcut și în onoarea regelui Charles al III-lea și al familiei regale britanice. Cum trebuie să arate un tiramisu autentic? Chef Carmelo Carnevale, implicat în proiect, a spus că tiramisul preparat de el a avut cel puțin 8 cm înălțime și 15 cm lățime. Întrebat cum ar trebui să arate un tiramisu autentic, el a spus: „O cafea foarte bună, o cremă foarte drăguță și fermă, și foarte multă pasiune”. Cum a arătat cel mai lung tiramisu de la Milano? Pe 16 martie, la CityLife Shopping District din Milano, Galbani Santa Lucia a intrat în Cartea Recordurilor cu un tiramisu. Acesta a avut 303 metri lungime, dar cu un spațiu gol de o lățime de 4 metri lățime la mijloc. Tiramisul de la Milano a fost preparat pe 80 de mese de 183 lungime. Sursa Foto: BBC/ This is Italy Autorul recomandă: Rețetă de tiramisu reinterpretat. Varianta sănătoasă de care te poți bucura fără teama kilogramelor în plus
Riscurile psihosociale la locul de muncă ucid în tăcere. Peste 840.000 de decese anual și efecte grave asupra sănătății
Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), arată că factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă, stresul profesional și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews. Specialiștii atrag atenția că efectele negative nu se limitează doar la sănătatea mintală, ci se extind și asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalității asociate mediului profesional. Conform raportului, mediul psihosocial de muncă influențează în mod direct calitatea vieții angajaților. Atunci când volumul de muncă este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau există percepția de nedreptate, apar efecte negative care afectează echilibrul emoțional și starea fizică. Riscurile psihosociale la locul de muncă duc la pierderi economice uriașe Raportul OIM evidențiază faptul că riscurile psihosociale la locul de muncă provoacă anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). În plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global. În Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arată că peste 112.000 de persoane își pierd viața anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de muncă, iar milioane de ani de viață sănătoasă sunt afectați. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstrează că problema nu mai poate fi ignorată. Experții spun că stresul profesional și presiunea constantă generează o scădere a productivității, creșterea absenteismului și o deteriorare a performanței organizaționale. Riscurile psihosociale la locul de muncă favorizează bolile cardiovasculare Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanți factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajații din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice. Medicii avertizează că stresul constant afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac și poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezității și a altor afecțiuni cronice. În multe cazuri, angajații adoptă comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezechilibrată, ceea ce agravează problemele medicale. Riscurile psihosociale la locul de muncă sunt amplificate de hărțuire și intimidare Hărțuirea psihologică și intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sănătății angajaților. Raportul arată că aproximativ 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire în mediul profesional. Violența psihologică este cea mai frecventă, fiind raportată de aproximativ 18% dintre angajați. Aceste experiențe pot conduce la depresie, anxietate, tulburări de somn și sindrom de epuizare profesională, cunoscut drept burnout. Specialiștii atrag atenția că lipsa sprijinului organizațional și teama de stigmatizare îi determină pe mulți angajați să evite solicitarea ajutorului, ceea ce agravează impactul asupra sănătății. Se cer măsuri urgente de prevenție Experții OIM susțin că organizațiile trebuie să implementeze măsuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acestea includ gestionarea volumului de muncă, clarificarea responsabilităților, creșterea numărului de angajați acolo unde este necesar și asigurarea unui program echilibrat. Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale schimbă modul în care angajații interacționează cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sănătate ocupațională. Atunci când prevenția nu este suficientă, experții recomandă servicii de sprijin psihologic, ajustări temporare ale sarcinilor și procese echitabile de revenire la muncă. Obiectivul este reducerea impactului pe termen lung asupra sănătății și menținerea unui mediu profesional sigur și echilibrat.
Barack Obama condamnă incidentul armat de la Cina Corespondenţilor: Respingem ideea că violența ar avea vreun loc în democrația noastră
Fostul președinte SUA, Barack Obama, a condamnat luni incidentul armat de la Cina Corespondenților, care a avut loc în weekend la Casa Albă. La eveniment participa și Donald Trump. „Deși nu cunoaștem încă detaliile privind motivele care au stat la baza atacului armat de aseară de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, este de datoria noastră, a tuturor, să respingem ideea că violența ar avea vreun loc în democrația noastră”, a scris Barack Obama pe X. Although we don’t yet have the details about the motives behind last night’s shooting at the White House Correspondents Dinner, it’s incumbent upon all us to reject the idea that violence has any place in our democracy. It’s also a sobering reminder of the courage and sacrifice… — Barack Obama (@BarackObama) April 26, 2026 Duminică, președintele american Donald Trump a fost evacuat de urgență de serviciile secrete de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, după ce s-au auzit mai multe focuri de armă. La scurt timp după ce a fost evacuat din încăpere, Trump a spus că suspectul a deschis focul „de la 50 de metri distanță”. Ulterior, într-un interviu pentru CBS News, Trump a spus că agenții de securitate l-au înconjurat rapid și au încercat să îl evacueze. În primele momente, el le-a cerut să aștepte pentru a înțelege natura incidentului. Un agent al Serviciul Secret al Statelor Unite a fost împușcat în echipamentul de protecție în timpul intervenției și a fost transportat la spital. Duminică, Todd Blanche, procurorul general interimat, a anunțat faptul că suspectul incidentului de la Cina Corespondenților de la Casa Albă ar fi avut ca țintă membri ai administrației președintelui Trump.
Atac masiv cu drone în Odesa. Cel puțin nouă persoane au fost rănite
Odesa a fost ținta unui atac masiv al dronelor rusești, în noaptea de duminică spre luni, cu pagube raportate la clădiri rezidențiale, un hotel și mașini. Conform informațiilor, cel puțin nouă persoane au fost rănite, scrie Ukrinform. „Conform informațiilor preliminare, o clădire rezidențială, un hotel și mașini private au fost avariate în urma atacului inamic asupra Odesei. Din păcate, există rapoarte despre victime”, se arată într-o postare pe Telegram a lui Oleh Kipper, șeful Administrației Militare Regionale Odesa. De asemenea, în Odesa au fost găsite resturi de la drone rusești, în timp incendiile au acaparat în timp majoritatea orașului. Ulterior, Administrația Militară Regională a furnizat informații suplimentare. „Din păcate, cel puțin nouă persoane au fost rănite în urma unui atac masiv cu drone de atac asupra Odesei. Au fost raportate pagube la infrastructura civilă în mai multe zone ale orașului, inclusiv două clădiri rezidențiale, un hotel, depozite și vehicule”, a relatat Oleh Kipper pe canalul său de Telegram. Toate serviciile relevante lucrează la fața locului în această dimineață. Detaliile privind consecințele atacului sunt în curs de clarificare. Înainte de atac, Forțele Aeriene au avertizat asupra unui grup de drone care se îndrepta spre Odesa. Totodată, în oraș a fost declarată o alertă de raid aerian.
Propunere neașteptată. Ce vrea Iranul pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz-surse
Iranul a propus redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încheierea războiului, amânând în același timp negocierile despre programul nuclear pentru o etapă ulterioară, susține Axios care citează mai multe surse. Propunerea a fost transmisă SUA prin intermediul unor mediatori, inclusiv Pakistan. Sursele anunță că planul urmărește să ocolească dezacordurile privind programul de îmbogățire a uraniului și să obțină un acord rapid, axat pe ridicarea blocadei și restabilirea traficului maritim. Conform propunerii, un armistițiu ar fi prelungit pentru o perioadă lungă de timp sau ar deveni permanent, în timp ce discuțiile nucleare ar putea începe numai după redeschiderea strâmtorii și ridicarea restricțiilor. Un oficial american și câteva surse au declarat că oficialii de la Casa Albă au primit propunerea, dar nu se știe dacă o vor accepta. Președintele SUA, Donald Trump, va organiza luni o întâlnire cu înalți oficiali ai securității naționale pentru a discuta despre impasul în negocieri și despre posibilele măsuri următoare. Trump a declarat că preferă menținerea blocadei navale asupra porturilor iraniene pentru a crește presiunea asupra Teheranului. Eforturile diplomatice s-au intensificat în weekend. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a purtat discuții la Islamabad, Pakistan, și Muscat, Oman. De asemenea, luni el a ajuns la Sankt Petersburg, Rusia, pentru a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin și cu alți înalți oficiali.
O vioară Stradivarius de 10 milioane de euro, considerată pierdută în cel de-Al Doilea Război Mondial, este posibil să fi reapărut
O vioară rară, realizată de celebrul lutier italian Antonio Stradivari, dispărută în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, este posibil să fi reapărut recent în Franța, lucru ce stârnește entuziasm și optimism în recuperarea uneia dintre cele mai valoroase comori culturale pierdute ale Poloniei, relatează Le Parisien. Instrumentul, cunoscut sub numele de „Lauterbach” și evaluat la aproximativ 10 milioane de euro, ar fi fost identificat de experți în cadrul unui concert organizat în orașul Colmar. Potrivit organizației franceze Musique et Spoliations, vioara ar fi fost folosită în timpul unui recital neobișnuit de „vinuri și muzică”. O comoară dispărută în război Vioara a fost construită în 1719 și a aparținut industriașului polonez Henryk Grohman, înainte de a fi donată Muzeul Național din Varșovia în 1939. În timpul Revoltei de la Varșovia, personalul muzeului a încercat să o ascundă, însă instrumentul a fost descoperit și confiscat de trupele naziste. De atunci, traseul viorii a rămas neclar. Relatări istorice indică faptul că ar fi fost găsită ulterior în posesia unui fost membru SS și apoi confiscată de forțele americane, înainte de a reapărea sporadic în Germania și Franța, fără confirmări oficiale. Indicii și controverse Cea mai recentă pistă a apărut după ce Pascale Bernheim, reprezentanta organizației Musique et Spoliations, a analizat un program de concert din Colmar. Aceasta susține că una dintre viorile folosite de violonistul Emmanuel Coppey corespunde caracteristicilor instrumentului dispărut. Totuși, organizatorii evenimentului resping această ipoteză. Emmanuel Jaeger, implicat în organizarea recitalului, a declarat că vioara utilizată nu este instrumentul furat. O investigație complicată Cazul evidențiază dificultatea recuperării bunurilor culturale dispărute în timpul războiului, mai ales după decenii de incertitudine. Experții spun că identificarea certă a viorii ar necesita analize tehnice complexe, inclusiv studii asupra lemnului. „Lauterbach” este una dintre puținele viori fabricate în acel an de Stradivari și una dintre cele două considerate dispărute. Pentru descendenții familiei Grohman, instrumentul a devenit aproape legendar. Deocamdată, rămâne o întrebare deschisă: este vioara din Colmar, într-adevăr, una dintre cele mai căutate opere de artă dispărute din Europa sau doar o coincidență care a reaprins un mister vechi de aproape un secol?
Atacatorul de la Dineul Corespondenților a lăsat o scrisoare rudelor: Urmează să aveți o surpriză
Atacatorul care a tras focuri de armă la Dineul Corespondenților, evenimentul de sâmbătă de la Casa Albă, urmează să fie prezentat în fața unei instanțe federale, în timp ce anchetatorii încearcă să stabilească toate circumstanțele incidentului. Forțe de ordine citate de mai multe media americane spun că suspectul, identificat drept Cole Allen, este în prezent reținut într-o secție a poliției metropolitane din nord-vestul capitalei SUA. Autoritățile intenționează să îl transfere într-un centru de detenție din sud-estul orașului, urmând ca ulterior să fie preluat de US Marshals Service și dus în fața unei instanțe federale. În paralel, noi informații apărute în spațiul public indică faptul că, înainte de atac, suspectul ar fi transmis un mesaj familiei sale. Conform relatărilor difuzate de NBC News, acesta și-ar fi cerut scuze părinților, colegilor și persoanelor care ar fi putut fi afectate de acțiunile sale. În mesajul, destul de criptic, lăsat apropiaților, Allen ar fi sugerat că urma să provoace „o surpriză” și ar fi criticat administrația fostului președinte Donald Trump, fără a-l menționa direct ca țintă. El ar fi indicat că oficiali ai administrației ar fi fost vizați, iar agenții Secret Service doar „dacă este necesar”, cu intenția declarată de a-i neutraliza fără a le pune viața în pericol. Nu ar fi vizat să ucidă decât dacă poliția ar fi deschis focuri înspre el Suspectul ar fi precizat că oaspeții și angajații hotelului nu reprezintă ținte, iar poliția Capitoliului, Garda Națională și personalul de securitate nu ar trebui vizați decât în cazul în care ar deschide focul asupra sa. De asemenea, acesta ar fi afirmat că a ales muniție menită să reducă riscul de victime colaterale, deși a admis că ar fi fost dispus să treacă „prin oricine” pentru a-și atinge obiectivele, dacă situația ar fi impus-o. „Nu mă aștept la iertare” În finalul mesajului, Allen ar fi declarat că nu se așteaptă la iertare, ar fi criticat măsurile de securitate ale hotelului și ar fi semnat cu un pseudonim, descriindu-se drept „Friendly Federal Assassin” (Asasinul Federal Prietenos). Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile federale urmează să stabilească acuzațiile oficiale și eventualele motive ale atacului.
Rusia și Coreea de Nord își consolidează relația bilaterală de apărare
O delegație rusă a vizitat Coreea de Nord începând cu ziua de sâmbătă. Vizita a inclus o întâlnire între ministrul Apărării, Andrei Belousov și liderul nord-coreean Kim Jong Un. În urma întâlnirii, cele două state au stabilit extinderea cooperării militare bilaterale. „Am convenit cu Ministerul nord-coreean al Apărării că parteneriatul nostru militar va fi sustenabil și pe termen lung. Anul acesta promite să fie cel puțin la fel de fructuos în ceea ce privește contactele bilaterale în multe domenii”, a declarat oficialul rus, potrivit agenției TASS, citate de AFP. Din delegație a făcut parte și președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, care a mulțumit public liderului nord-coreean pentru sprijinul acordat în eliberarea regiunii Kursk. Cooperarea dintre cele două țări s-a intensificat în contextul războiului din Ucraina, unde Coreea de Nord a trimis mii de soldați care au participat la contraofensiva de eliberare a regiunii Kursk. Serviciile de informații sud-coreene estimează că aproximativ 2.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost uciși în conflict. În schimbul sprijinului militar, Phenianul ar primi ajutor financiar, tehnologie militară, alimente și resurse energetice din partea Rusiei.
Premierul Keir Starmer a discutat cu președintele Donald Trump redeschiderea Strâmtorii Ormuz
„Liderii au discutat despre nevoia urgentă de a relua circulația transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz, având în vedere consecințele grave pentru economia globală și costul vieții pentru cetățenii Regatului Unit și din întreaga lume”, se arată în comunicatul de presă emis de biroul premierului britanic, citat de Reuters. „Prim-ministrul a împărtășit cele mai recente progrese înregistrate în cadrul inițiativei sale comune cu președintele Emmanuel Macron de restabilire a libertății de navigație”, continuă comunicatul. Anterior, Keir Starmer a declarat că Franța și Regatul Unit sunt pregătite să lanseze o misiune militară defensivă „de îndată ce condițiile vor permite”, cu scopul de a proteja rutele maritime din zonă. În decursul lunii aprilie, Strâmtoarea Ormuz a fost redeschisă în urma unui armistițiu între SUA și Iran, însă a fost închisă la loc din cauza blocadei navale americane din regiune. Relația celor doi lider este tensionată, întrucât Trump a lansat critici dure la adresa lui Starmeri, dar și asupra altor lideri europeni pe fondul lipsei de angajament a aliaților în sprijinirea Statelor Unite în războiul împotriva Iranului.