Tensiuni diplomatice între Elveția și Italia pe tema plății tratamentului victimelor din Crans-Montana
Solicitarea de decontare amplifică tensiunile dintre cele două țări. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat vineri decizia drept „rușinoasă”, după ce au apărut informații că familiile victimelor ar fi primit facturi. Într-un comunicat transmis Reuters sâmbătă seară, Oficiul Federal pentru Asigurări Sociale (FSIO) a confirmat că Elveția intenționează să recupereze costurile tratamentelor spitalicești, însă nu de la familiile victimelor. Instituția a explicat că, potrivit acordurilor dintre statele UE și Elveția, facturile vor fi trimise victimelor doar pentru verificare, iar plata va fi făcută de „asigurătorul de sănătate străin relevant”. Un purtător de cuvânt a precizat ulterior că, în cazul Italiei, costurile ar urma să fie acoperite de Ministerul Sănătății. Meloni a scris vineri seară pe Facebook: „Dacă această cerere rușinoasă va fi formulată oficial, anunț că Italia o va respinge categoric și nu va da curs în niciun fel”. „Am încredere în simțul responsabilității al autorităților elvețiene și sper că informațiile se vor dovedi complet nefondate”, a adăugat ea. Elveția solicită peste 100.000 de franci elvețieni pentru tratamentul a patru cetățeni italieni, internați o singură zi la spitalul din Sion după incendiu, a declarat sâmbătă ambasadorul Italiei în Elveția, Gian Lorenzo Cornado, citat de ANSA. Cornado a adăugat că pacienți elvețieni răniți în incendiul din Crans-Montana au fost tratați luni de zile la spitalul Niguarda din Milano, în nordul Italiei, și că Italia a trimis un elicopter al protecției civile pentru a ajuta la operațiunile de salvare, fără a solicita bani.
Zelenski acuză Rusia de terorism nuclear la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl
Într-o postare pe rețelele sociale, făcută la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, Zelenski a afirmat că Rusia, prin invazia sa, „aduce din nou lumea în pragul unui dezastru provocat de om”. El a subliniat că dronele rusești survolează frecvent zona Cernobîl și că una dintre ele a lovit anul trecut învelișul său protector, conform Le Monde. „Lumea nu trebuie să permită continuarea acestui terorism nuclear, iar cea mai bună soluție este să forțeze Rusia să înceteze aceste atacuri iresponsabile”, a adăugat acesta. Explozia din 1986 de la centrala nucleară de la Cernobîl a fost cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie și a schimbat percepția globală asupra energiei nucleare. Se estimează că mii de oameni au murit din cauza expunerii la radiații, însă bilanțul exact rămâne disputat. Un raport al ONU din 2005 a estimat numărul deceselor confirmate și prognozate la 4.000, în cele trei țări cel mai grav afectate. Greenpeace a evaluat în 2006 că dezastrul ar fi provocat aproape 100.000 de morți.
40 de ani de la catastrofa nucleară. Maia Sandu merge duminică la Cernobîl
Maia Sandu a anunțat că merge duminică la Kiev și la Cernobîl. „În această dimineață, când comemorăm 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, merg la Kiev pentru discuții cu Președintele Volodimir Zelenski, și la Cernobîl — pentru a aduce un omagiu celor care și-au dat sănătatea sau chiar viața pentru a proteja Europa de o tragedie și mai mare”, a anunțat președinta Republicii Moldova pe Facebook. Ea spune că dezastrul din 1986 a arătat și puterea solidarității internaționale, de care este nevoie și în prezent. „Accidentul nuclear de la Cernobîl ne-a arătat că dezastrele nu cunosc frontiere — dar a relevat și puterea solidarității internaționale. Arcul ridicat deasupra reactorului contaminat este o dovadă că țările pot face lucruri extraordinare atunci când acționează împreună. Avem nevoie de aceeași unitate și hotărâre astăzi — pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă”, a scris Maia Sandu pe rețeaua de socializare. Explozie la ora 1.23 În 26 aprilie 1986, la ora 01:23 o explozie masivă se producea la un reactor al centralei nucleare de la Cernobîl, un accident care a durat câteva secunde, dar despre care populația nu a aflat nicio informație oficială timp de aproximativ 65 de ore. Datele oficiale indică 31 de decese directe și aproximativ 5.000 de cazuri de cancer asociate, precum și cea mai mare rată de tulburări de stres post-traumatic. Pentru aproape trei zile, oamenii din apropierea centralei și din toată Europa nu au primit nicio informare, iar primele semnale de alarmă au venit din afara URSS, abia pe 28 aprilie dimineața, când Suedia a detectat radiații anormale și a suspectat un accident nuclear în URSS. Autoritățile sovietice au recunoscut oficial incidentul abia în seara zilei de 28 aprilie, la 65 de ore de la producere, printr-un anunț de 20 de secunde, fără alte detalii.
Republica Moldova începe reforma pe care politicienii români o tot promit de 35 de ani: regionalizarea. Cele 32 de raioane de peste Prut se comasează în 10 județe
Guvernul de la Chișinău a lansat proiectul de reformă care va duce la comasarea a sute de localități și la micșorarea numărului de județe (raioane) de la 32 la 10. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă. Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile. Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că Republica Moldova va avea doar 10 raioane în loc de 32, câte sunt acum, iar fiecare primărie va trebui să aibă nu mai puțin de 3.000 de locuitori, după amalgamarea voluntară a localităților și până la alegerile locale din toamna anului 2027. Acum, peste 87% din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub acest prag. Totuși, în țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare. Republica Moldova va trece la o reformă a adminstrației locale de amploare. O reformă pe care România o promite de două decenii, dar nu o realizează. Guvernul de la Chișinău a anunțat reforma administrativ-teritorială la începutul anului 2026. Anterior, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare Igor Grosu a anunțat că reforma ar trebui să fie gata până în 2027, când vor avea loc noi alegeri locale. La mijlocul lunii februarie, Guvernul moldovean a anunțat că peste 450 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Reprezentanții Executivului precizează că mecanismul „rămâne un instrument esențial pentru modernizarea administrației publice locale și pentru construirea unor primării mai puternice, capabile să ofere oamenilor servicii publice mai calitative”. Parlamentul de la Chişinău a simplificat mecanismul de amalgamare voluntară a localităților Parlamentul din țara vecină a adoptat vineri, 24 aprilie, iniţiativă legislativă care prevede amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), simplificând şi adaptând astfel sistemul la nevoile comunităţilor din Republica Moldova. Proiectul de lege, în acest sens, a fost votat în a doua lectură de 53 de deputați din majoritatea parlamentară. Opoziția a votat împotrivă sau s-a abținut de la vot. Potrivit oficialilor de la Chișinău, proiectul de lege a fost îmbunătăţit ca urmare a consultărilor cu primarii şi cetăţenii. Noile prevederi au scopul de a reduce birocraţia in procesul de amalgamare voluntară: vor fi necesare mai puţine documente, fiind suficientă o argumentare succintă şi prezentarea listei localităţilor implicate. Localităţile care vor decide să se unească vor avea mai multă flexibilitate în procesul de selectare a centrului administrativ şi de alegere a denumirii UAT amalgamate. Totodată, se modifică şi condiţiile de luare a deciziilor privind amalgamarea voluntară cu alte UAT-uri. Astfel, decizia va fi adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Modificările vizează şi eliminarea limitei fixe de 25 de kilometri dintre localităţi, ceea ce uşurează procedura de amalgamare voluntară, explică Parlamentul. Un alt aspect important vizează păstrarea serviciilor publice în localitate, inclusiv prin centrele unificate de prestare a serviciilor, fără ca oamenii să fie nevoiţi să se deplaseze la sediul primăriei din centrul administrativ al UAT amalgamate. Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară – în oraşul Leova şi în comuna Călineşti din raionul Făleşti. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, numărul deciziilor de iniţiere a procesului de amalgamare voluntară a crescut, iar 298 de comunităţi au manifestat interes în acest sens. Reformă necesară Potrivit proiectului, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori, cheltuind aproape 30% din buget pentru costuri administrative. Totodată, acestea modernizează mult mai greu localitățile față de structurile mai mari, având carențe semnificative în ceea privește infrastructura și serviciile publice. Respectiv, 34% dintre locuințe nu au acces la apă și canalizare, iar mai mult de jumătate dintre ele fiind în localitățile mici. De asemenea, potrivit documentului, integrarea europeană pune pe masa Republicii Moldova oportunităţi de finanţare fără precedent, iar autorităţile trebuie să aibă capacităţi pentru a putea absorbi aceste fonduri. „Fondurile structurale europene presupun planificare multianuală, management profesionist al proiectelor, proceduri de achiziţii conforme, cofinanţare locală şi raportare standardizată. De regulă, o comunitate cu o administraţie sub pragul de 3000 de locuitori, fără specialist în managementul proiectelor şi fără specialist în achiziţii, nu poate îndeplini aceste cerinţe – nu din cauza oamenilor, ci a dimensiunii structurale”, se mai menţionează în document. Mai mult, autorităţile susţin că Republica Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din Europa, raportat la numărul populaţiei – o medie de 2.708 de locuitori, comparativ cu media de 4.685 de locuitori din UE la nivel de APL I. „Reforma administrativ-teritorială nu înseamnă să desenezi o hartă nouă” Pe de altă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a criticat acest proiect de lege, în forma actuală, și a solicitat revizuirea substanțială a acestuia. Reprezentanții autorităților locale avertizau asupra unor riscuri pentru „democrația locală și autonomia comunităților”. Una dintre principalele nemulțumiri viza diminuarea rolului consultării cetățenilor. În acest context, organizația atragea atenția că reducerea cerințelor de vot calificat „diminuează democrația locală și condiționează riscuri de amestec arbitrar a politicului în viața colectivităților locale”. Totodată, CALM susține că proiectul trebuie integrat într-o reformă mai amplă a administrației publice. De ce raioane și nu județe? Republica Moldova nu poate renunța la vechea denumire de „raion”, moștenită încă din perioada existenței URSS. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova stipulează că teritoriul țării „este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia”. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova. Foto: Constituția Republicii Moldova Așadar, pentru a renunța la denumirea de „raion”, este nevoie de un consens între fracțiunile parlamentare și de susținerea
BBC: Incidentul de astăzi de la Cina Corespondenților obligă la o regândire a întregului sistem de securitate
Mai mulți parlamentari au postat pe rețelele de socializare declarații despre cina din această seară, relatează BBC. Liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a declarat că „monitorizează îndeaproape evoluția situației la Cina Corespondenților de la Casa Albă”. „Slavă Domnului!” „Sunt recunoscător pentru răspunsul rapid al forțelor de ordine și mă rog ca toată lumea să fie în siguranță”, spune el. Senatorul republican Rand Paul spune: „Slavă Domnului că președintele și toți participanții din această seară sunt în siguranță”. Reprezentanta republicană Nancy Mace spune că americanii ar trebui „să se roage pentru președintele Trump și pentru țara noastră chiar acum”. Întrebări în privința securității Întrebări majore rămân legate de acest incident armat, dar imediat după aceea au apărut deja îngrijorări cu privire la măsurile de securitate pentru Cina Corespondenților de la Casa Albă, comentează BBC. La evenimentul de la Washington Hilton participă înalți oficiali ai administrației, sute de jurnaliști, președintele (de cele mai multe ori). Participanții la eveniment au de trecut filtre serioase de control, specifice celor de la aeroport. De asemenea, mai există și un control de securitate în fața hotelului, deci, teoretic, evenimentul ar trebui să fie sigur. Este foarte adevărat că, în anii anteriori, nu au fost înregistrate incidente de asemenea factură, dar ceea ce s-a întâmplat acum va reorganiza, de bună-seamă, protocolul de securitate, comentează BBC.
Miniștri germani, vizați de un atac de phishing atribuit Rusiei: anchetă în curs
Guvernul Germaniei se confruntă cu o posibilă campanie de spionaj cibernetic, după ce mai mulți oficiali de rang înalt, inclusiv membri ai cabinetului, ar fi fost vizați de un atac de tip phishing prin intermediul aplicației Signal, potrivit tvpworld.com. Potrivit unor surse guvernamentale citate de Reuters, autoritățile de la Berlin suspectează implicarea Rusia, considerată posibil responsabilă pentru atacurile care au vizat politicieni, diplomați, ofițeri militari și jurnaliști de top. Ancheta procurorilor și victime la nivel înalt Procurorii federali germani au confirmat că investighează atacurile, iar presa locală relatează că acestea au ajuns până la nivelul executivului. Conform agenției dpa și publicației Der Spiegel, printre cei vizați s-ar număra miniștrii Karin Prien și Verena Hubertz. Guvernul german nu a comentat oficial aceste informații. Avertismente ignorate? Autoritățile germane fuseseră deja alertate încă de la începutul anului. Serviciul de informații interne și structurile de securitate cibernetică au emis avertismente privind posibile atacuri asupra utilizatorilor de aplicații de mesagerie, despre care se crede că ar fi fost orchestrate de un actor susținut de stat. Primele avertizări publice au apărut în februarie, urmate ulterior de recomandări mai detaliate privind securitatea digitală. Cum funcționează atacul Potrivit informațiilor, atacul nu exploatează o vulnerabilitate a aplicației Signal, ci se bazează pe manipularea utilizatorilor. Atacatorii trimit mesaje care par să provină de la „Signal Support” și solicită utilizatorilor să introducă un cod PIN, să acceseze un link sau să scaneze un cod QR. Odată ce victima urmează aceste instrucțiuni, hackerii pot obține acces la conversații private, contacte și grupuri interne. Context: intensificarea operațiunilor hibride Cazul se înscrie într-un context mai larg de creștere a atacurilor cibernetice atribuite Rusiei. Serviciile de informații din Țările de Jos au avertizat anterior că Moscova își intensifică operațiunile hibride, inclusiv tentativele de sabotaj cibernetic asupra infrastructurii publice. Potrivit acelorași surse, un atac cibernetic legat de Rusia a vizat recent un serviciu public olandez, fiind considerat primul caz de sabotaj de acest tip în țară. Moscova respinge acuzațiile În ciuda suspiciunilor, Rusia a negat în repetate rânduri că ar desfășura operațiuni de hacking împotriva altor state. Ancheta din Germania este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească amploarea exactă a breșei și eventualele consecințe asupra securității informațiilor guvernamentale.
Vizita lui Macron la Atena. Franța și Grecia reînnoiesc angajamentele de apărare reciprocă
În cadrul vizitei la Atena a președintelui francez Emmanuel Macron, cele două țări s-au angajat să se sprijine reciproc în cazul unor amenințări la adresa securității, consolidând cooperarea bilaterală în domeniul Apărării, informează Politico. Parisul și Atena au semnat, sâmbătă, nouă acorduri bilaterale, printre care și prelungirea unui Pact-cadru de Apărare, care va fi reînnoit automat peste 5 ani, după expirarea sa. „În cadrul acestui parteneriat, există o clauză de sprijin și asistență reciprocă în caz de agresiune armată”, a declarat Macron în cadrul conferinței comune de presă, alături de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, la reședința Maximos din Atena. „Nici măcar nu vă puneți întrebarea; orice s-ar întâmpla, vom fi alături de voi”, a adăugat el. Premierul Greciei a precizat că „Franța este adevăratul aliat” al țării sale, adăugând că „angajamentele privind asistența reciprocă” dintre Grecia și Franța reprezintă „punctul forte” al acordurilor dintre cele două țări. În afară de semnarea parteneriatului strategic cuprinzător, cele două guverne au semnat și alte acorduri în diverse domenii, între care Educației, Cercetare, dar și Energie Nucleară. În cadrul vizitei, compania franceză din Apărare, MBDA, a semnat un contract pentru continuarea sprijinului acordat rachetelor Mica ale Armatei Greciei. Cei doi lideri au insistat și asupra necesității de a clarifica modul în care clauza de Apărare reciprocă a UE – Articolul 42, alineatul 7 din Tratatul UE – ar funcționa în practică, subliniind că această clauză nu ar trebui considerată un substitut al Articolului 5 din Tratatul NATO, care precizează că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor. Cu toate acestea, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Greciei, Macron a afirmat că această clauză de apărare a UE este „mai puternică” decât Articolul 5 din Tratatul NATO, în contextul în care Macron a propus anterior că Franța poate să-și asume un rol mai puternic în rândul aliaților europeni ai alianței nord-atlantice, după ce Trump a criticat lipsa de sprijin a aliaților în războiul Statelor Unite împotriva Iranului. Sâmbătă dimineață, în cadrul vizitei, președintele Franței și premierul Greciei, au vizitat o fregată grecească construită de compania franceză Naval Group în portul Pireu. Cei doi oficiali au fost însoțiți de ministrul francez al Apărării și Forțelor Armate, Catherine Vautrin, alături de directorul general al companiei, Pierre-Eric Pommelet.
Statele Unite permit Venezuelei să plătească onorariile avocaților lui Nicolas Maduro
Potrivit Le Figaro, până acum, administrația americană împiedica statul venezuelean să plătească onorariile avocaților cuplului Maduro, din cauza sancțiunilor internaționale impuse țării. Apărarea lui Maduro și a soției sale a invocat acest aspect pentru a încerca să obțină anularea actului de acuzare, argumentând că interzicerea accesului unui acuzat la un avocat ales de el constituie o încălcare a unui drept garantat de al șaselea amendament al Constituției americane. Însă Departamentul Trezoreriei a eliminat acest obstacol și va autoriza „avocații apărării să primească plăți de la guvernul Venezuelei în anumite condiții”, a scris procurorul din New York, Jay Clayton, judecătorului care se ocupă de caz, Alvin Hellerstein, într-o scrisoare. Potrivit acestuia, apărarea acceptă o concesie și își retrage, deocamdată, cererea de anulare. Prins în 3 ianuarie la Caracas împreună cu soția sa în cadrul unei operațiuni militare spectaculoase a armatei americane, Nicolas Maduro este judecat în Statele Unite pentru patru capete de acuzare, printre care și narcoterorismul. Fostul președinte neagă acuzațiile. Soții Maduro sunt închiși într-o închisoare de maximă siguranță din cartierul Brooklyn din New York.
Războiul din Iran subminează promisiunea lui Merz privind relansarea economiei Germaniei în 2026
Creșterea prețurilor la energie, alimentată de războiul din Iran, pune presiune pe economie, accelerează inflația și afectează încrederea companiilor și a consumatorilor. În acest context, guvernul german și-a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru 2026, la 0,5%, notează Bloomberg. Primele date indică deja o evoluție slabă. Economiștii estimează că economia a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru, după un avans de 0,3% la finalul lui 2025. Pentru luna aprilie este anticipată o inflație de aproximativ 3,1% în Germania și în jur de 3% în zona euro. În acest context, Banca Centrală Europeană ia în calcul posibile majorări de dobânzi, care ar putea frâna economia. Autoritățile avertizează că evoluția economiei depinde în mare măsură de durata crizei energetice și de blocajele din aprovizionarea cu petrol și gaze în zona Strâmtorii Ormuz. Pentru a limita impactul, guvernul a anunțat măsuri de sprijin pentru populație și companii. Totuși, aceste măsuri sunt considerate insuficiente pentru a susține consumul, în condițiile în care populația începe să își reducă cheltuielile. În paralel, mediul de afaceri cere reforme pentru stimularea creșterii economice, precum reducerea birocrației și a taxelor. Capacitatea guvernului de a adopta astfel de măsuri este însă limitată de tensiunile politice din coaliția de guvernare. Chiar dacă Berlinul a lansat un program amplu de investiții, inclusiv un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură, impactul acestuia riscă să fie diminuat de criza energetică.
Macron avertizează că președinții SUA, Rusiei și Chinei se opun cu îndârjire europenilor
„Nu ar trebui să subestimăm că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor. Așadar, acesta este momentul potrivit pentru a ne trezi”, a declarat Macron într-o discuție cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, la Atena, potrivit Politico. „Trebuie să avem mai multă încredere în noi și să venim cu o agendă”, a adăugat el. Macron a mai spus că tensiunile cu Statele Unite ar putea continua și după încheierea mandatului lui Donald Trump. „Este o tendință istorică. Putem colabora cu SUA pe anumite teme și acest lucru are în continuare sens, datorită valorilor comune și legăturilor istorice, dar cred cu tărie că această abordare a SUA va continua”, a afirmat el. El a explicat că, în primul mandat al lui Trump, multe state europene au considerat situația drept una temporară, care nu necesita schimbări majore. „Acum, mulți colegi sunt mai lucizi, pentru că, după atâția ani, spunem: trebuie să reacționăm. Trebuie să acționăm ca europeni, să fim mai uniți, să ne apărăm propriile interese. Pentru mine, aceasta este direcția corectă”, a mai spus acesta. Macron a ajuns la Atena după o reuniune informală a Consiliului European, desfășurată în Cipru. Vizita are loc în contextul în care Grecia și Franța urmează să semneze sâmbătă reînnoirea unui acord bilateral de securitate.