Etichetă: Știri Externe

Unde este mormântul Cleopatrei: o teorie populară online, contestată de majoritatea arheologilor

Arheologul Kathleen Martínez susține de mai bine de două decenii că mormântul reginei egiptene nu se află în Alexandria, așa cum cred majoritatea experților. El ar fi de fapt la Taposiris Magna, un sit aflat la aproximativ 45 de kilometri distanță. Teoria a câștigat popularitate recent, inclusiv după apariția într-un documentar, și este însoțită de ideea că Cleopatra ar fi dorit să fie îngropată într-un loc ascuns, inaccesibil pentru contemporanii săi, arată Il Post. Totuși, această afirmație nu apare în sursele antice cunoscute, iar cercetătorii spun că nu există dovezi istorice solide care să o susțină. Ce spun sursele istorice Cleopatra, ultima regină a dinastiei tolemaice, a murit în anul 30 î.Hr., după înfrângerea suferită alături de Marc Antoniu în fața lui Octavian. Sursele istorice indică faptul că cei doi au fost îngropați împreună, în Alexandria, în zona palatului regal. Potrivit specialiștilor, lipsa descoperirii mormântului nu este surprinzătoare. O mare parte din Alexandria antică este astăzi scufundată sau distrusă, în urma cutremurelor, inundațiilor și transformărilor urbane de-a lungul secolelor. De ce este contestată teoria alternativă Ipoteza potrivit căreia Cleopatra ar fi fost mutată în secret la Taposiris Magna este respinsă de majoritatea egiptologilor din mai multe motive. În primul rând, nu există dovezi că romanii ar fi avut interesul să împiedice sau să profaneze înmormântarea reginei. Din contră, Octavian ar fi ordonat o înmormântare onorabilă. În al doilea rând, teoria presupune o relocare clandestină a trupurilor, fără sprijin în practicile funerare cunoscute ale epocii. De asemenea, amplasarea sitului Taposiris Magna nu ar fi oferit un avantaj strategic. Poziția era situată pe una dintre rutele controlate de romani în momentul cuceririi Egiptului. Nu în ultimul rând, interpretarea simbolurilor religioase este considerată eronată. Deși Cleopatra se asocia cu zeița Isis nu înseamnă, spun experții, că ar fi dorit să fie îngropată într-un templu dedicat acesteia. Rezultatele săpăturilor De-a lungul anilor, la Taposiris Magna au fost descoperite sute de artefacte, inclusiv monede, obiecte din aur și fragmente de statui. De asemenea, în apropiere a fost identificată o necropolă extinsă. Cu toate acestea, nu au fost găsite dovezi care să indice existența mormântului Cleopatrei. Descoperirile sunt considerate importante pentru înțelegerea epocii tolemaice, dar nu confirmă ipoteza avansată. Descoperirea mormântului Cleopatrei ar avea o valoare istorică excepțională, oferind informații despre cultura și practicile funerare ale dinastiei tolemaice, dar și despre viața și moartea uneia dintre cele mai cunoscute figuri ale Antichității. Deocamdată, însă, consensul în rândul cercetătorilor rămâne acela că locul de înmormântare se află, cel mai probabil, în Alexandria antică, chiar dacă nu a fost încă identificat.

Autoritățile americane le permit lui Maduro și soției sale să își plătească avocații din fonduri venezuelene

Decizia elimină un obstacol care blocase cazul împotriva fostului președinte venezuelean și a soției sale, capturați la începutul lunii ianuarie într-o operațiune a forțelor americane la Caracas și aduși în Statele Unite, scrie Bloomberg. Anterior, autoritățile americane le-au interzis să folosească fonduri ale statului venezuelean pentru apărare, motivând că acest lucru ar submina sancțiunile impuse Venezuelei. Maduro și soția sa au spus că interdicția le încalcă dreptul la un proces corect și au cerut anularea dosarului. La o audiere din martie, judecătorul federal Alvin Hellerstein a pus sub semnul întrebării refuzul procurorilor de a permite plata apărării din fonduri venezuelene, arătând că SUA continuă totuși să aibă relații economice cu Venezuela și că Maduro și soția sa nu se mai află în această țară. Vineri seară, procurorul federal din Manhattan, Jay Clayton, a informat instanța că Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a emis licențe modificate care le permit celor doi să folosească fonduri venezuelene pentru apărare. Odată rezolvată problema finanțării, cuplul a acceptat să-și retragă cererea de clasare a cazului, a declarat Clayton în fața instanței. Procurorii susțin că Maduro a avut un rol central într-o rețea de trafic de cocaină către Statele Unite și că ar fi colaborat cu grupări desemnate de SUA drept organizații teroriste, încercând să se îmbogățească în perioada în care a fost la putere. Maduro și Flores au pledat nevinovați.

Cine conduce cu adevarat Iranul acum

Puterea formală este clară, dar controlul real rămâne neclar Formal, conducerea Republicii Islamice este clară: Mojtaba Khamenei a preluat funcția de lider suprem după uciderea tatălui său, Ali Khamenei, în prima zi a războiului, pe 28 februarie. În sistemul politic iranian, liderul suprem are ultimul cuvânt în privința marilor decizii strategice, de la război și pace până la direcția statului. În practică, însă, situația pare mult mai neclară. Președintele american Donald Trump a descris conducerea Iranului drept „fracturată” și a sugerat că Washingtonul așteaptă ca Teheranul să prezinte o propunere „unitară”. Tema unității a fost invocată și de autoritățile iraniene, care au transmis recent un mesaj pe telefoanele cetățenilor în care afirmau că în Iran „nu există conservatori sau moderați”, ci „o singură națiune, un singur drum”. Un lider suprem invizibil Totuși, noul lider suprem nu a mai fost văzut în public de la preluarea puterii. În afara câtorva declarații scrise, inclusiv una prin care a insistat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, există puține dovezi ale controlului său direct asupra deciziilor de zi cu zi. Oficiali iranieni au recunoscut că Mojtaba Khamenei a fost rănit în primele atacuri, dar au oferit puține detalii. Potrivit unor surse iraniene citate de New York Times, acesta ar fi suferit mai multe răni, inclusiv la nivelul feței, care i-ar îngreuna capacitatea de a vorbi. Absența sa publică este importantă într-un sistem în care autoritatea nu este doar instituțională, ci și simbolică. Ali Khamenei își marca direcția prin discursuri, apariții atent calibrate și intervenții vizibile între facțiunile regimului. Această funcție de semnalizare lipsește acum aproape complet. Diplomația funcționează, dar nu pare să decidă În acest vid de autoritate vizibilă, deciziile par mai puțin centralizate decât înainte de război. Diplomația rămâne, oficial, în sarcina guvernului. Ministrul de Externe Abbas Araghchi continuă să reprezinte Teheranul în discuțiile cu SUA, sub autoritatea președintelui Masoud Pezeshkian. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu pare să stabilească direcția strategică. Mai mult, delegația iraniană este condusă de președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la adevăratul centru de decizie. Rolul lui Araghchi pare mai degrabă operațional decât decisiv. Episodul în care acesta a sugerat că traficul prin Ormuz ar fi fost reluat, pentru ca apoi să retracteze rapid declarația, a arătat cât de limitat este controlul asupra deciziilor militare. Pezeshkian, considerat o figură relativ moderată, s-a aliniat până acum direcției generale a regimului, fără să promoveze o linie proprie. Blocarea celei de-a doua runde de negocieri cu SUA, programată la Islamabad, întărește impresia că sistemul este dispus să mențină canalele diplomatice deschise, dar nu poate sau nu vrea să se angajeze clar într-o direcție. Gardienii Revoluției controlează pârghiile-cheie În același timp, controlul asupra Strâmtorii Ormuz, principala pârghie de presiune a Iranului, se află în mâinile Gardienilor Revoluției, conduși de Ahmad Vahidi, nu ale diplomaților. Acest lucru plasează puterea reală în mâinile unor actori care operează în mare parte în spatele ușilor închise. În ultimele săptămâni, acțiunile militare ale Gardienilor Revoluției, de la impunerea blocadei în Hormuz până la loviturile asupra unor ținte din Golf, par să fi stabilit ritmul crizei. Mesajele politice și diplomatice au venit adesea ulterior, uneori fără coerență deplină. Pe acest fond, Mohammad-Bagher Ghalibaf a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale momentului. Fost comandant al Gardienilor Revoluției și actual președinte al Parlamentului, el s-a implicat în negocieri, a transmis mesaje publice și a încercat uneori să prezinte războiul în termeni pragmatici, nu strict ideologici. Poziția sa rămâne însă delicată. În Parlament și în rețelele conservatoare, opoziția față de negocieri este puternică, iar presa de stat și campaniile publice descriu tot mai des dialogul cu inamicii Iranului drept un semn de slăbiciune. Ghalibaf susține că acționează în acord cu voința lui Mojtaba Khamenei, dar lipsesc dovezile vizibile ale unei coordonări directe. Imaginea de ansamblu este cea a unui sistem care încă funcționează, dar care nu pare condus coerent dintr-un singur centru.

Blocaj pe Everest: un uriaș de gheață ține sute de alpiniști captivi la Tabăra de Bază

Un serac uriaș, aflat pe traseul clasic spre vârful Everest, împiedică echipele să înainteze. Lucrători specializați în amenajarea rutelor la mare altitudine, se află de mai multe săptămâni în zonă și încearcă să evalueze poziția și stabilitatea blocului de gheață din Cascada Khumbu, una dintre cele mai periculoase porțiuni ale ascensiunii. În mod normal, la începutul sezonului, aceștia fixează traseul cu corzi, scări metalice și alte echipamente necesare alpiniștilor. Anul acesta însă, ruta nu poate fi încă amenajată din cauza riscului ca seracul să se prăbușească. Adriana Brownlee, cofondatoare a companiei de expediții AGA Adventures, a declarat pentru CNN că echipele folosesc tehnologii moderne, inclusiv imagini 3D și drone, pentru a înțelege mai bine evoluția blocului de gheață. Totuși, spune ea, soluția rămâne una singură: așteptarea. „Trebuie să lăsăm natura să-și urmeze cursul. Dacă muntele spune nu, atunci este nu”, a spus Brownlee. Sezonul de pe Everest ar putea fi pus în pericol Întârzierea a făcut ca tot mai mulți alpiniști să se adune la Tabăra de Bază, ceea ce ridică temeri privind posibile aglomerări pe traseu atunci când ruta va fi deschisă. Înainte de atacul final spre vârf, alpiniștii trebuie să facă mai multe rotații între taberele superioare, pentru aclimatizare. Prudența este justificată de istoricul zonei. În 2014, prăbușirea unui serac a declanșat o avalanșă în Cascada Khumbu, ucigând mai mulți șerpași care pregăteau traseul pentru sezonul de ascensiune. La acel moment, a fost cel mai grav accident produs vreodată pe Everest. Gelje Sherpa, cofondator AGA Adventures, a explicat că traversarea unei astfel de zone nu este doar dificilă, ci și periculoasă: vibrațiile produse de grupurile de alpiniști ar putea destabiliza seracul. În plus, șerpașii transportă adesea echipamente și provizii, ceea ce face imposibilă deplasarea rapidă prin zonele riscante. Riscurile sunt amplificate și de schimbările climatice. Potrivit lui Gelje Sherpa, încălzirea globală a făcut Cascada Khumbu mai instabilă decât în anii trecuți. Deocamdată, alpiniștii speră ca seracul să se prăbușească natural și să permită amenajarea în siguranță a traseului. Nu este clar când s-ar putea întâmpla acest lucru. Chiar și după deschiderea rutei, provocările vor continua. O plecare simultană a multor echipe ar putea crea blocaje, mai ales în perioada favorabilă din luna mai, când vremea permite de obicei tentativele de vârf. Aglomerația pe Everest a devenit o problemă tot mai vizibilă în ultimii ani. Nepalul a încercat să limiteze numărul alpiniștilor nepregătiți prin majorarea taxelor și prin propuneri de reguli mai stricte, inclusiv condiționarea accesului pe Everest de experiență anterioară pe vârfuri de cel puțin 7.000 de metri. Până la 15 aprilie, Nepalul emisese 297 de permise pentru Everest în sezonul de primăvară, dintr-un total de 700 de permise acordate pentru toate vârfurile sale.

Soluția Uniunii Europene la criminalitate: monitorizarea emoticoanelor din țările UE

Autoritățile europene de reglementare, Comisia Europeană și  Consiliul Coordonatorilor Serviciilor Digitale susțin aplicarea Legii privind serviciile digitale.  Potrivit Comisiei Europene , un prim raport privind riscurile platformelor online și a motoarelor de căutare a fost publicat. Pericolele lumii online vor fi combătute mai dur în UE Raportul susține că riscurile majore sunt: distribuirea conținutului ilegal; amenințarea drepturilor fundamentale; provocările protecției drepturilor intelectuale; fraudele cibernetice de pe  piețele online. UE a devenit mai preocupată de sănătatea mintală și protejarea minorilor. Sisteme automate vor putea detecta emoji-uri folosite pentru ascunderea activităților ilegale Comisia Europeană ar urma să implementeze sisteme automate pentru a detecta chiar și emojis folosite pentru activități online ilegale, precum vânzarea de droguri. Digital EU a postat pe X mesajul: „Un emoji nu este întotdeauna doar un emoji”. Autorul recomandă:  Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune „majoratul digital”, cea mai controversată lege UE

Steve Witkoff și Jared Kushner merg în Pakistan pentru negocieri cu Iranul

„Steve (n.r. Witkoff) și Jared (n.r. Kushner) vor merge mâine în Pakistan pentru a-i asculta pe iranieni. Sperăm că se vor face progrese”, a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, citată de Reuters.  Leavitt a mai precizat că Washingtonul a observat „unele progrese” din partea Iranului în ultimele zile.  De asemenea, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, este așteptat în capitala pakistaneză pentru a discuta propuneri privind reluarea negocierilor de pace cu Statele Unite.  Legat de participare vicepreședintelui J.D. Vance, cel care a condus delegația Statelor Unite la ultima rundă de trative, purtătoarea de cuvânt a spus: „Președintele, vicepreședintele, secretarul de stat vor aștepta aici, în Statele Unite, actualizări, iar vicepreședintele, din câte am înțeles, este în așteptare și este pregătit să meargă în Pakistan dacă considerăm că este necesar să-i folosească timpul”. În decursul săptămânii, președintele Trump a anunțat o extindere nedeterminată a armistițiului cu Iranul, invocând fragmentare autorităților de la Teheran.  „Având în vedere faptul că Guvernul Iranului este serios divizat, așa cum era de așteptat, și la cererea Mareșalului Asim Munir și a Primului Ministru Shehbaz Sharif din Pakistan, ni s-a cerut să ne oprim atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții acestora vor putea veni cu o propunere unificată. Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”, anunța marți Trump. 

Ursula von der Leyen, despre criza energetică: Sprijinul trebuie să fie direcționat doar către cei care au cea mai mare nevoie de el

Comisa Europeană a anunțat că va adopta o abordare coordonată cu privire al situația crizei carburanților, în special a combustibilului pentru aviație. Turismul european ar putea fi pus în pericol după ce mai multe companii aeriene au atenționat că ar putea fi nevoite să reducă sau chiar să anuleze zboruri.  Ursula von der Leyen a declarat într-o conferință de presă că „sprijinul trebuie să fie direcționat către cei care au cea mai mare nevoie”. „Aceasta este lecția învățată din criza energetică din 2022, când Rusia ne-a întrerupt furnizarea de gaze: trebuie să fie temporar, cu o dată clară de încheiere și, mai presus de toate, trebuie să fie coordonat la nivel european pentru a avea un impact maxim”, a explicat președinta. Ea a adăugat: „Vom aplica acum aceeași abordare rezervelor de combustibil, în special combustibilului pentru avioane și motorinei, unde piețele se contractează.” Europenii și asiaticii trebuie să-și amâne vacanțele Nu doar agricultura, transportul și sistemul energetic ar putea fi grav afectate, dar și turismul. Turiștii care și-au făcut planuri de vacanță pentru această vară vor fi nevoiți să le amâne pe termen nedefinit. Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Europa chiar de la finalul lunii mai. Exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Iranul a ținut închisă Strâmtoarea Ormuz timp de 50 de zile. Directorul general al IATA, Willie Walsh, spune că avertismentul emis de IEA este „sumbru”. „Am estimat și noi că de la finalul lunii mai, am putea să începem să vedem câteva anulări de zboruri în Europa din cauza penuriei de carburanți. Deja se întâmplă în părți ale Asiei”. IATA solicită o derogare în cazul în care se ajunge la raționalizare. „Pe lângă faptul că se fac toate eforturile pentru a asigura linii alternative de aprovizionare, este important ca autoritățile să aibă planuri comunicate și bine coordonate în cazul în care raționalizarea devine necesară, inclusiv pentru reducerea numărului de sloturi”, a spus Willie Walsh. Companiile aeriene deja au anulat sute de zboruri Două dintre cele mai mari companii aeriene europene au anulat deja sute de zboruri. Lufthansa a anunțat închiderea liniei aeriene regionale din acest weekend. Compania olandeză KLM a anunțat că va renunța la 160 de zboruri în luna mai. Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului

NYTimes: Liderii UE au discutat informal în Cipru despre apărarea militară reciprocă fără NATO. Ce concluzii sunt

“Europenii au îndoieli tot mai mari că președintele Trump rămâne angajat față de NATO și apărarea reciprocă pe care o asigură. Așadar, vorbesc mai serios despre despre garanția pentru apărarea colectivă, un articol ascuns în documentele de guvernare ale Uniunii Europene”, dezvăluie NYTimes. Totul pleacă de la un articol din Tratatul de la Lisabona al UE despre ajutorul militar reciproc Multă vreme respins de mulți ca fiind impracticabil și chiar inutil, având în vedere stabilitatea alianței NATO, articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona al UE obligă statele membre să ofere ajutor militar, umanitar și financiar altor membri în caz de atac. Menit să completeze NATO, acesta a fost folosit o singură dată, când Franța l-a invocat după atacurile teroriste din noiembrie 2015 din Paris. Însă, având în vedere că Trump amenință că va părăsi NATO din cauza refuzului țărilor membre de a sprijini războiul din Iran, acest moment remodelează profund atât alianța, cât și Uniunea Europeană, a declarat Camille Grand, fost oficial NATO și secretar general al ASD Europe, o asociație comercială pentru industriile de apărare. El a spus că poziția în continuă evoluție a administrației Trump „creează nevoia de a apăra Europa cu mai puțină Americă”. Discuții informale în Cipru Liderii UE din Cipru, unde au purtat discuții informale săptămâna aceasta, au discutat joi seară prevederea tratatului. Aceștia intenționează să desfășoare un exercițiu luna viitoare, în cadrul căruia diplomați de rang înalt care se ocupă de chestiuni de securitate analizează modul în care articolul 42.7 ar putea funcționa în practică. Planuri și scepticism „Am convenit aseară că Comisia va pregăti un plan privind modul în care vom reacționa, în cazul în care un stat membru activează” prevederea, a declarat reporterilor vineri dimineață președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referindu-se la Comisia Europeană. „Să presupunem că Franța cere ajutor militar”, a spus el. „Care țări vor fi primele care vor răspunde solicitării guvernului francez?” Radoslaw Sikorski, ministrul de externe al Poloniei și fost ministru al apărării, este sceptic că ar funcționa foarte bine. „Nu poți realiza o apărare europeană serioasă fără o modificare a tratatelor, iar în acest moment acest lucru este imposibil de realizat”, a spus el. El subliniază că Uniunea Europeană nu poate finanța operațiuni militare din bugetul său și că statele membre sunt reticente în a-și angaja propriile trupe și fonduri într-o operațiune pe care nu o pot controla direct. Fiecare națiune are propriile cerințe legale, restricții și restricții privind regulile de angajament, a spus el, și există probleme lingvistice și confuzie intrinsecă cu privire la cine anume ar comanda orice operațiune paneuropeană. „Sunt disperat în privința a ceea ce trebuie să se întâmple pentru ca noi să luăm apărarea în serios”, a spus Sikorski. Celebrul Articol 5 al NATO , care angajează statele membre la apărare colectivă, le impune, de fapt, doar să se consulte cu privire la modul de răspuns la un atac. De asemenea, a fost folosit o singură dată, când a fost invocat pentru a ajuta la apărarea Statelor Unite după 11 septembrie. Pe hârtie, prevederea UE pare mai puternică, deoarece necesită angajamentul de a ajuta un stat membru atacat. Însă NATO este o organizație axată pe o singură problemă, dedicată exclusiv apărării, cu un proces decizional simplificat, o structură ierarhică clară și o putere dominantă – Statele Unite – care ia deciziile. Uniunea Europeană, prin contrast, este o „mașină de compromisuri” mult mai complexă și ineficientă, a declarat Jan Techau, un fost oficial german în domeniul apărării care analizează securitatea europeană pentru Eurasia Group, o firmă de consultanță. Când oamenii vorbesc despre securitatea europeană, unii văd prevederea UE ca fiind „calea de urmat”, a spus Techau. „Dar nu cred că există prea mult viitor în ea, pentru că nimeni nu vrea cu adevărat să administreze securitatea europeană prin structurile UE, care sunt prea complicate.” Testul preliminar al 42.7 are scopul de a descoperi cum ar putea funcționa politic într-o situație de urgență, urmând să fie elaborat un document de lucru. Înainte de Trump, nimeni nu a luat în serios prevederea UE, a declarat Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru Europa din Portugalia. Dar, din moment ce articolul 5 al NATO „este mai puțin relevant”, a spus el, „42.7 este mai relevant”. Dezvoltarea “coaliției celor dispuși” Europenii încearcă, de asemenea, să dezvolte ideea unei „coaliții a celor dispuși”, care a discutat despre desfășurarea de trupe europene în Ucraina pentru a monitoriza orice acord de pace. Condusă de Marea Britanie și Franța, același model a fost folosit pentru a discuta o contribuție europeană la menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz odată ce ostilitățile se încheie. Întrucât Marea Britanie nu mai este membră a Uniunii Europene, unii analiști văd această coaliție emergentă drept fundamentul unui pilon european mai puternic în cadrul NATO, care este capabil să acționeze și în afara acestuia. Pentru statele non-NATO, precum Irlanda, Austria și Malta, prevederea UE a câștigat o importanță sporită. Însă unele state UE, în special din Europa Centrală și țările baltice, se tem că o discuție prea zgomotoasă despre apărarea colectivă a UE i-ar oferi Trump pretextul de a-și reduce și mai mult angajamentul față de NATO. Evenimentele recente au sporit urgența clauzei de apărare a UE. Prima a fost amenințarea Trump de a ocupa Groenlanda, iar apoi un atac cu drone iraniene asupra unei baze britanice din Cipru, membru al Uniunii Europene, la începutul războiului din Iran. Italia, Germania și alte state membre au trimis ajutoare, chiar dacă prevederea de apărare nu fusese invocată oficial. De aceea, oficialii europeni au decis că ar fi util să stabilească clar modul în care funcționează măsura. Totuși, eforturile Uniunii Europene de a atrage atenția asupra apărării au cauzat tensiuni cu statele membre și instituțiile existente, precum NATO, iar Grand, fost oficial NATO, vede potențialul pentru și mai multe discordii. „Realinierea poate genera fricțiuni”, a remarcat el, adăugând totodată că, dacă actorii colaborează, descurajarea europeană va fi mai eficientă și mai credibilă.

Norvegia se alătură țărilor care interzic rețelele sociale copiilor sub 16 ani

Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere a anunțat vineri, printr-un comunicat, că Norvegia va prezenta un proiect de lege în Parlament, până la finalul acestui an, care să interzică accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Companiile de tehnologie vor fi responsabile pentru verificarea vârstei utilizatorilor, transmite Reuters. Anunțul vine după ce la începutul lunii și Grecia a transmis că vrea interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. O măsură importantă pentru protejarea copiilor „Introducem această legislație pentru că ne dorim o copilărie în care copiii să poată fi copii”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Stoere în comunicat. „Joaca, prieteniile și viața de zi cu zi nu trebuie să fie preluate de algoritmi și ecrane. Aceasta este o măsură importantă pentru a proteja viața digitală a copiilor”, a adăugat Stoere. Guvernul norvegian nu a precizat care vor fi aplicațiile vizate de interdicții, potrivit aceleiași surse. Interzicerea accesului minorilor la rețele este un subiect tot mai discutat în țări precum Slovenia, Marea Britanie, Austria și Spania, după ce Australia a devenit prima țară din lume care a restricționat accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, anul trecut.

Fostul președinte Rodrigo Duterte va fi judecat pentru crime împotriva umanității la Curtea Penală Internațională

Un complet de trei judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI), cu sediul la Haga, a stabilit că există „motive întemeiate” pentru a crede că Rodrigo Duterte este responsabil pentru zeci de crime, arată AP. Potrivit deciziei, fostul președinte ar fi conceput și implementat o politică de „neutralizare” a persoanelor suspectate de activități criminale, atât în perioada în care era primar al orașului Davao, cât și ulterior, ca șef al statului. Acuzații legate de campania antidrog Procurorii susțin că, începând din 2011, forțe de poliție și grupări paramilitare ar fi comis zeci de execuții la ordinul sau cu aprobarea lui Duterte. Motivațiile invocate includ recompense financiare sau evitarea unor represalii. Numărul victimelor rămâne disputat: autoritățile filipineze au raportat peste 6.000 de morți, în timp ce organizațiile pentru drepturile omului estimează până la 30.000. Fostul președinte, care a condus Filipine între 2016 și 2022, a pledat nevinovat și respinge toate acuzațiile. Avocatul său principal, Nick Kaufman, a criticat decizia instanței, susținând că aceasta se bazează pe declarații neverificate ale unor martori. Proceduri judiciare în curs Rodrigo Duterte a fost arestat anul trecut în Filipine și transferat la Haga. El nu a fost prezent la audierile de până acum, renunțând la dreptul de a participa. Judecătorii au stabilit recent că este apt pentru a fi judecat, după ce o audiere anterioară fusese amânată din motive de sănătate. O dată pentru începerea procesului nu a fost încă stabilită. Decizia instanței a fost salutată de familiile victimelor și de organizațiile pentru drepturile omului. Rudele celor uciși în timpul campaniei antidrog au declarat că procesul reprezintă un pas important către aflarea adevărului și obținerea dreptății. Organizații internaționale au subliniat că acest caz transmite un semnal clar privind responsabilitatea liderilor politici pentru încălcări grave ale drepturilor omului. Un caz cu implicații globale Ancheta CPI a început în 2018, iar ulterior Filipine s-au retras din jurisdicția instanței, într-o mișcare interpretată de critici drept o încercare de a evita răspunderea. Recent, judecătorii au respins argumentele apărării privind lipsa de jurisdicție. Cazul Duterte devine astfel unul dintre cele mai importante procese internaționale privind responsabilitatea liderilor pentru crime împotriva umanității, cu potențial impact asupra modului în care sunt tratate astfel de acuzații la nivel global.